KorAP: Find »[drukola/base=creștinism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...365 366 367 ...451 >

11,264 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

una dintre cele mai dificile poveri pe care le poate duce un om. Utilizarea morală a banului a fost prefigurată încă de Aristotel 67 și confirmată de către evoluțiile ulterioare ale doctrinei creștine, mai ales de după Reformă. Dezvoltată fiind în matricea creștinismului, lumea banului nu are un sens decât în acord cu morala creștină. Drumul banului în afara moralei creștine este un drum al haosului și al unei mari suferințe. A crede că poți trăi în lumea banului și în afara lumii lui Dumnezeu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care l-au deschis este acela pe care îl descriem aici. Secolul despre care vorbim este un secol definitoriu, al bazelor sociale și economice, dar și religioase pentru ceea ce va urma. Trebuie să spunem din start că Reforma suferită de creștinism nu trebuie înțeleasă ca fiind o îndepărtare a omului de Dumnezeu, ci o îndepărtare a credinciosului de instituția Bisericii, într-un context complicat, după excesele Bisericii și ale reprezentanților săi din epocile anterioare, dar și din perioada pe care am

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
verigă din lungul șir de evenimente pe care el le numește ca alcătuind împreună procesul de dezvrăjire a lumii. Acesta este procesul îndelungat de-a lungul căruia omul își revendică, de la divinitate, lumea sa și viața sa pe acest pământ. Creștinismul a permis cel mai pregnant acest proces de dezvrăjire sau de îndepărtare de originile ,,nepolitice" ale lumii noastre. Prin politică înțelegem aici ceea ce a înțeles și Aristotel adică asocierea din ce în ce mai sofisticată, organizarea ,,împreună" din ce în ce mai complexă. Este interesant cum, chiar și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
acest proces de dezvrăjire sau de îndepărtare de originile ,,nepolitice" ale lumii noastre. Prin politică înțelegem aici ceea ce a înțeles și Aristotel adică asocierea din ce în ce mai sofisticată, organizarea ,,împreună" din ce în ce mai complexă. Este interesant cum, chiar și în urma unor violențe de nedescris, creștinismul va permite totuși un pas lateral al omului, dar fără a-l pierde, fără a-l scoate din rolul de ființă profund credincioasă. Iată cum își descrie Gauchet demersul său legat de cercetarea modului în care omul se desparte de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
structuri omenești, mai mult sau mai puțin păgâne, nu mai puteau gestiona problematica mântuirii și a relației omului cu Dumnezeu. Cu timpul, în cursul secolului al XVI-lea, protestantismul se va cristaliza ca fiind cea de-a treia ramură a creștinismului (alături de Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă) și se va extinde masiv din punct de vedere geografic. Procesul de răspândire și acceptare a protestantismului nu a fost unul lent și nici liniar în timp. Totul s-a desfășurat prin conflict militar

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în lucrările sale ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului" și ,,Sectele protestante și spiritul capitalismului", apărute în anii 1904 și 1906. Calvinismul duce mai departe convingerile luteranismului, aducându-le mai aproape de economie și activitatea economică. Din această cauză revoluția în credința creștinismului catolic este dusă mai departe. Spunem aceasta deoarece, cu toate meritele sale, luteranismul, prin cuvântul lui Martin Luther, a continuat să se pronunțe împotriva cametei, fiind în acord cu vechile precepte bisericești. De asemenea și față de activitatea comercială, luteranismul continuă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
bun simț comun în legătură cu activitatea comerciantului. Era nevoie de un asemenea demers dacă vom ține cont de imaginea negativă, întreținută peste secole, pe care o avea comerciantul. Rădăcinile unei asemenea poziții defavorabile a comerciantului vin din trecutul îndepărtat, chiar dinainte de creștinism. Creștinismul a apărut ca o religie în primul rând a meșteșugarilor și nu a comercianților 128. Odată cu calvinismul, munca și activitatea comerciantului este considerată o muncă în rândul celorlalte munci, și deci profiturile realizate de cei care fac comerț pot

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
simț comun în legătură cu activitatea comerciantului. Era nevoie de un asemenea demers dacă vom ține cont de imaginea negativă, întreținută peste secole, pe care o avea comerciantul. Rădăcinile unei asemenea poziții defavorabile a comerciantului vin din trecutul îndepărtat, chiar dinainte de creștinism. Creștinismul a apărut ca o religie în primul rând a meșteșugarilor și nu a comercianților 128. Odată cu calvinismul, munca și activitatea comerciantului este considerată o muncă în rândul celorlalte munci, și deci profiturile realizate de cei care fac comerț pot fi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
enumeră între așa-zisele killer application, sau avantaje ale lumii occidentale, și pe cea legată de practicarea medicinei moderne. Este vorba în acest caz de discutarea lumii capitaliste, pe latura finalităților sale, a efectelor asupra omului și calității vieții umane. Creștinismul și occidentul pot dovedi cât de mult prețuiesc viața umană și prin rezultatele pe care le-au obținut în îmbunătățirea și prelungirea vieții umane. Tocmai pentru că viața umană este valoarea supremă, i se acordă cea mai mare atenție și de către

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pe care îl iubim și alături de care construim o viață, o lume și o familie. Prin respectul pe care îl acordă femeii, lumea occidentală este o lume unică în istoria și cultura planetei pe care locuim. Și de această dată creștinismul ne-a pus în poziția privilegiată a unui avans. Femeia este omul de lângă Isus, Mama sa, Fecioara Maria fiind un personaj unic218, de primă mărime în istoria religiilor. Femeia î-L însoțește permanent pe tot parcursul vieții și învățăturilor sale

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
consideră fără de păcat. Este un înțeles în favoarea femeii, dar și în favoarea noastră a celorlalți să nu uităm că omul de lângă noi nu este decât altă ființă cu păcatele și credințele sale, și că judecata intolerantă nu mai este permisă de creștinism. Nu întâmplător, însă, ca simbol al păcatului este aleasă femeia, considerată în epocă la limita dintre ființă și animal. Prin această parabolă, prin refuzul de care se lovește bărbatul în repudierea femeii, Mântuitorul pune femeia în rând cu bărbatul și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pe care lumea occidentală o acordă vieții, considerând fiecare ființă unică pe acest pământ. Prin dragoste omul occidental se valorizează ca ființă și ca cetățean 227. ,,Iubirea-pasiune, semnul particular al sufletului occidental, s-a născut dintr-o izbucnire a flăcării creștinismului în limitele ereziei. Necunoscută în Antichitate și în Orient, ea nu poate exista decât într-o singură civilizație marcată de credința în valoarea unică a fiecărei ființe"228. Occidentul cultivă dragostea, și prin dragoste femeia, și ca semn al individualității

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
te îmbogăți nu a fost din totdeauna un lucru acceptat social. Capitalismul a democratizat viața economică, permițând oricui este capabil să încerce a accesa bogăția și nivelul de trai superior. Deși oamenii sunt diferențiați de bogăția lor din vremuri imemoriale, creștinismul nu a încurajat achiziția fără limită a bunurilor, cel bogat nefiind un personaj biblic demn de urmat. Chiar gândirea filosofică pre-creștină, reprezentată mai ales de către filosofii greci, nu încuraja achiziția fără măsură a bunurilor materiale. Aristotel arată că ,,celor bogați

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
anticapitaliștii se vor concentra pe eliminarea diferențelor date de construcția socială umană, care au apărut pe parcursul evoluției umane. S-a discutat mult despre elementele de ordin doctrinar pe care socialismul și în special socialismul utopic le are în comun cu creștinismul. Unul dintre elementele comune este conceptul de milă. Socialiștii utopici consideră mila ca fiind baza tuturor virtuților sociale, elementul, calitatea care îl diferențiază pe om de animal. Rousseau 8 crede că mila sprijinită pe rațiune diferențiază oamenii de monștrii. De

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
tensiunile sociale sunt inevitabile; au existat dintotdeauna crize și răscoale celebre care au pus sub semnul întrebării organizarea socială în ansamblul său; această temă, a opoziției dintre săraci și bogați, constituie ,,toposul istoriografiei și al filosofiei în momentul în care creștinismul a conferit o dimensiune escatologică condamnării, dacă nu a celor bogați, cel puțin a bogăției și exaltării celor săraci și mai cu seamă a sărăciei". Mises plasează invidia și ura în zona patologiei și a bolii mintale. Analiza sa, asupra

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
dexonline.ro. 346 ,,Nimic din ce este substanțial nu i-a fost dăruit omului. El este obligat să-și facă totul". José Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, p. 23. 347 Iubirea aproapelui despre care vorbește creștinismul este ceva profund, uluitor și unic, în substanța acestei religii, a noastre. 348 Karl Marx însuși recunoaște particularitățile capitalismului american ca fiind unice și inimitabile: ,,Carey este singurul economist original din America de Nord. El aparține unei țări în care societatea burgheză

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
frunte a trecut Atena, una dintre cele mai centrale, mai impresionante prin așezare și mai colorate cetăți grecești, unde în 510 î.Hr., după ani de război civil, după răsturnarea unui Tyranos, au culminat cu instaurarea democrației". Diarmaid Mac Culloch, Istoria Creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 43. 67 Vezi și Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 58. 68 Indro Montanelli, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995, p. 280. 69 Apărută în patru volume la

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
inventat pentru prima dată de către un grup, fie învățat de la un alt grup și transmis apoi în rândul membrilor grupului". Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 255. 157 ,,Marii unificatori culturali ai Imperiului Bizantin au fost guvernul, creștinismul și limba greacă". Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, p. 59. 158 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Editura Artemis, București, 2003, p. 53. În anul 1203, orașul avea 400 000 de locuitori. Op. cit., p. 216. Diarmaid MacCulloch creditează orașul, în jurul anului 1000, ca având 600000 de locuitori și fiind cel mai mare oraș din lumea cunoscută. Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 422. 160 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 26. 161 ,,Imperiul de Răsărit a obținut multe succese. El a evoluat de la o simplă jurisdicție administrativă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este etern - omul, trecător; Dumnezeu este atotputernic - omul, neputincios; Dumnezeu e sfânt - omul, păcătos. Dumnezeu și om sunt extreme: Dumnezeu este pozitivul în mod absolut, ansamblul tuturor realităților, omul este negativul în mod absolut, ansamblul tuturor nimicniciilor". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 69. 170 Paul Diel consideră că ,,Transformarea aceasta, a personificării imaginative a obiectului, în exigență a autopersonalizării active a subiectului va duce la evoluarea culturii magice spre cultura mitică". Vezi Divinitatea. Simbolul și semnificația ei

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
urmat antichității europene, modelul reprezentat de Isus Hristos a fost elementul coagulant al structurilor de mentalitate, cu iradieri în tot spectrul vieții sociale și politice". Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 83. 172 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 173 Ibidem, p. 32. 174 Ibidem, p. 32. 175 Ibidem, p. 35. 176 Eseu apărut sub titlul "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/19-25 martie 2015,. 177 În

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 83. 172 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 173 Ibidem, p. 32. 174 Ibidem, p. 32. 175 Ibidem, p. 35. 176 Eseu apărut sub titlul "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/19-25 martie 2015,. 177 În cuvinte memorabile, Feuerbach enumeră puterile ființei umane de tip occidental, trăsăturile carte ne poartă în lume: ,, Dar în ce constă deci esența omului, despre

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ca elemente de la temelia ființei sale, ființă pe care el nu o are, nici nu o creează. Ele sunt puteri divine, absolute, care-l însuflețesc, îl determină și-l domină. El nu le poate opune nici o rezistență". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, pp. 32-33. 178 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 219. De asemenea Joachim Wach arată: ,,Gândirea europeană nu este de conceput decât în cadrul unui dialog cu creștinismul, chiar și atunci când dialogul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
rezistență". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, pp. 32-33. 178 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 219. De asemenea Joachim Wach arată: ,,Gândirea europeană nu este de conceput decât în cadrul unui dialog cu creștinismul, chiar și atunci când dialogul este aprins și discuția evidentă". Sociologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 39. 179 Marcel Gauchet arată: ,, Într-un mod mult mai larg, mult dincolo de capitalism, perspectiva adoptată ne face să recunoaștem specificitatea creștină ca pe

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
modul conviețuirii indivizilor sau de organizarea politică. Dacă a fost cu putință dezvoltarea unei rânduieli umane, care a rupt într-o asemenea măsură cu cele anterioare, (...) se cuvine să-i situăm întâia rădăcină tocmai în potențialitățile dinamice excepționale ale spiritului creștinismului". Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 6. 180 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 6. 181 Marcel Gauchet arată: ,,Religia, în înțelesul cu adevărat substanțial al

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]