11,061 matches
-
toate ocaziile pentru a aplica cele ce ați învățat. Fără exersare, creativitatea se atrofiază. Programați-vă în agendă o oră pe săptămână pentru exersarea creativității. Efectuați exerciții de creativitate (unele exerciții le puteți găsi în Anexa 15), aplicați metode, gândiți creativ problemele cu care vă confruntați. O ultimă recomandare: citiți! Cititul este o modalitate de a alimenta stocul de cunoștințe pe care se bazează creativitatea. Citiți cu aviditate și cât mai variat! Neaparat, citiți! Trebuie cunoscut adevărul că noi utilizăm doar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
valabilă atât pentru individ, cât și pentru comunități poate fi enunțată prin cuvintele: (Octav Onicescu) Anexa 1 Definiții ale creativității Dicționarul enciclopedic (1993) Dicționarul Webster (1996) Enciclopedia Britannica Dicționarul ROBERT (1996) E.P. Torrance Teresa M. Amabile National Advisory Committee on Creative and Cultural Education (Anglia) Norman Podhoretz Norman Podhoretz R.L. Murray Herbert Fox I. Taylor M. Stein L.R. Harmon L. Kubie M. Bejat Enciclopedia Hachette A. Koestler H. Jaoui G. Allport Mihaela Rocco Al. Roșca I. Căpâlniceanu Al. Roșca David DeWitt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
actului creator, în faza de sesizare a problemei și în etapa de iluminare, un rol aparte îl au spiritul de observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un rol aparte îl au spiritul de observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tentația de a hiper-proteja copilul („Nu alerga, ai să cazi!”, „Nu pune mâna pe șurubelniță, că te poți înțepa!”). Bineînțeles că va lua măsurile necesare pentru a evita accidentele sau îmbolnăvirile, dar nu va inocula copilului sentimente de inferioritate. Copilul creativ simte nevoia să descopere, este curios, iar acest lucru se împlinește numai asigurând libertate copilului, iar supravegherea trebuie făcută „din umbră”. 2. Valori prin exemple, nu prin reguli. Se stabilesc cu fermitate valori fundamentale (principii și norme morale, idei în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în detrimentul creativității. 7. Copiii își fac permanent idoli. Copiii imită adulții care prezintă importanță pentru ei, mai ales pe cei de care se atașează. Părinții pot deveni idoli pentru copiii lor. De aceea, ei trebuie să se implice în activități creative alături de copii; să gândească flexibil și independent; să pună suflet în ceea ce fac. 8. Joaca și jucăriile. Copiii vor fi lăsați să se joace, să ”răstoarne casa”, să fie zgomotoși. Li se va cere ca, în final, să pună în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
posibilități de construcție, plastilina, resturile textile, foile de hârtie colorată, etc. din care copilul poate confecționa tot felul de obiecte. Joaca în groapa cu nisip, joaca în natură (unde copilul descoperă obiecte și le adaptează în scopul jocului) inițiază deprinderi creative. 9. Încurajarea copiilor spre a avea prieteni. Prietenii constituie tovarășii de joacă ai copilului, deci un mod de dezvoltare a creativității, dar și șansa de dezvoltare psihosocială a copilului. Părinții nu trebuie să facă strădanii, în sensul de a integra
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o depășească, implicându-se din tot sufletul. Părinții vor da utilitate imediată produsului realizat de copil: expunerea la loc vizibil a desenului sau jucăriei, degustarea de către toți a mâncării sau a prăjiturii la care a contribuit copilul, etc. 11. Deprinderile creative vor fi formate la copii, de mici. Obișnuința de a crea se formează în practică, prin repetiție. De aceea, părinții vor lua pe lângă ei copiii ori de câte ori au de realizat o operație obișnuită. Vor încerca să abordeze realizarea și într-o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este prezentată în continuare<ref id=”1”>1După Ana Stoica-Constantin, Creativitatea elevilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. [37]</ref>. <ref>A.D. Moore, Invenție, descoperire, creativitate, București, EER, 1975</ref> * Cercetând 600 de persoane creatoare D. MacKinnon constată că indivizii creativi prezintă următoarele însușiri: a) Nu corespund trăsăturilor ce li se atribuie în general de opinia publică (excentricitate, introversiune până la nevroză, izolare față de societate, unilateralitate în preocupări, instabilitate emoțională). b) Au o medie a inteligenței superioară persoanelor necreatoare, dar această constatare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt nici conformiști, nici nonconformiști din principiu, ci autentic independenți. h) Dovedesc un respect deosebit pentru valorile teoretice și pentru cele estetice, precum și un mare interes pentru complexitatea, pentru unificarea și coordonarea ei. <ref>D. MacKinnon, What Makes a Person Creative?, Columbus, 1966</ref> * Ipoteze elaborate de Frank Barron cu privire la caracteristicile personalității creatoare: * preferă complexitatea și un anumit grad de aparent neechilibru între fapte. * sunt mai complexe psihodinamic și au scopuri personale mai îndepărtate și mai înalte. * sunt mai independente în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
The Personality and Motivation of the Rereacher from Measurements of Contemporaries and from Biography, New York, 1963</ref> * „Persoanele creatoare (în arhitectură) sunt mai introvertite, mai intuitive și mai independente în gândire.” <ref>D.W. MacKinnon, The Nature and Nurture of Creative Talent, 1962</ref> * „Indivizii creativi au: „Capacitatea de a exprima experiențele neexprimate încă și fenomenele nedescrise, intuițiile lor. Sunt buni observatori. Ei simt o mai mare complexitate în lume decât simt alții, fac sinteze mai bogate și observă propriile lor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
the Rereacher from Measurements of Contemporaries and from Biography, New York, 1963</ref> * „Persoanele creatoare (în arhitectură) sunt mai introvertite, mai intuitive și mai independente în gândire.” <ref>D.W. MacKinnon, The Nature and Nurture of Creative Talent, 1962</ref> * „Indivizii creativi au: „Capacitatea de a exprima experiențele neexprimate încă și fenomenele nedescrise, intuițiile lor. Sunt buni observatori. Ei simt o mai mare complexitate în lume decât simt alții, fac sinteze mai bogate și observă propriile lor impulsuri mai mult.” <ref>C.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
plasa în mică minoritate.” <ref>J. Getzels, în Creativity. Progress and Potential, New York, 1964</ref> * Morris Stein a consultat literatura de specialitate și a întocmit următoarea listă de caracteristici de personalitate, care au fost găsite ca fiind asociate cu individul creativ: 1. Este o persoană activă. Obține rezultatele mai bune la un test autodescriptiv de nevoie de activitate (nevoie de performanță), decât la un test proiectiv care măsoară aceeași variabilă, poate datorită faptului că performanța lui poate fi obținută în realitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Are nevoie de putere. 5. Refuză supunerea, e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a găsit că individul creativ nu e boem. 6. Are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă, autodisciplină, perseverență, energie, este profund. 7. Este independent și autonom. 8. Este critic în mod constructiv, este nemulțumit, nesatisfăcut. 9. Este larg informat, are o întinsă scară
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este stabil emoțional, dar este capabil să-și utilizeze instabilitatea în mod eficient; e prost adaptat în accepțiunea psihologică a termenului, dar adaptat în sensul mai larg de a fi util social și fericit în munca sa. 16. Se consideră creativ. De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dar adaptat în sensul mai larg de a fi util social și fericit în munca sa. 16. Se consideră creativ. De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt impresionați de virtutea lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
consideră creativ. De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt impresionați de virtutea lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile lor, MacKinnon a găsit că grupul mai creativ ar vrea să fie mai sensibil, pe când celălalt - mai original
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt impresionați de virtutea lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile lor, MacKinnon a găsit că grupul mai creativ ar vrea să fie mai sensibil, pe când celălalt - mai original și cu mai mult autocontrol și disciplină. 17. Este intuitiv și emfatic. 18. E mai puțin autocratic. Mai puțin înclinat să folosească adjectivele negative și nefavorabile. 19. Are o mare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mult autocontrol și disciplină. 17. Este intuitiv și emfatic. 18. E mai puțin autocratic. Mai puțin înclinat să folosească adjectivele negative și nefavorabile. 19. Are o mare influență asupra altora. Aceste însușiri nu caracterizează - toate - un singur individ. O persoană creativă poate totuși să aibă mai multe din însușirile enumerate, decât una necreativă. Aceste trăsături sunt observate la persoane din domenii diferite: biologie, psihologie, chimie, tehnică, arhitectură. Indivizii diferă între ei în funcție de efort, tot așa cum diferă ca vârstă, status educativ, status
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
însăși. Oamenii motivați intrinsec muncesc din plăcere și văd în muncă posibilitatea de a se exprima. Ei muncesc din propria conștiință, dintr-un sentiment al datoriei, fără a urmări cu orice preț un avantaj. Sunt de orientare expresivă, altruistă. Oamenii creativi sunt guvernați de motivație intrinsecă. * extrinsecă - este definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate mai ales pentru a ajunge la un scop exterior muncii însăși, cum ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau îndeplinirea unei cerințe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în sistemul motivațional al omului. Astfel, dacă se pierde pe neașteptate o persoană iubită sau locul de muncă, omul nu va lupta pentru recunoaștere, ci pentru realizarea unui cămin sau pentru asigurarea existenței. Anexa 9 Clasele de creativitate Distribuția potențialului creativ în cadrul populației este dată de o distribuție normală, reprezentată în figura 31. Suprafața descrisă de curbă - „clopotul lui Gauss” - și abscisă este egală cu unitatea. Nivelul de creativitate este împărțit în 9 clase, purtând numerele de la 1 la 9. În
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cursului Psihologia creativității - curs prevăzut în planul de învățământ. Rezultatele testelor administrate, ponderile claselor de creativitate în totalul populației testate sunt date în tabelul din partea de jos a Figurii 32. În aceeași figură, cu linie întreruptă este prezentată distribuția potențialului creativ (distribuția normală) pentru seriile de studenți ai anilor „80, iar cu linie continuă distribuția potențialului creativ pentru seriile anilor 2004 2009, la care s-au folosit aceleași proceduri de evaluare a creativității. Se pot stabili următoarele observații: * clasa de creativitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în totalul populației testate sunt date în tabelul din partea de jos a Figurii 32. În aceeași figură, cu linie întreruptă este prezentată distribuția potențialului creativ (distribuția normală) pentru seriile de studenți ai anilor „80, iar cu linie continuă distribuția potențialului creativ pentru seriile anilor 2004 2009, la care s-au folosit aceleași proceduri de evaluare a creativității. Se pot stabili următoarele observații: * clasa de creativitate normală a schimbat ponderea cu cea de creativitate normal-slabă; * au crescut ponderile creativității slabe și au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu linie întreruptă); este ca și cum ar dispare o clasă întreagă de creativitate din zona creativității înalte. În perioada anilor 2009 2011, am administrat bateria de teste la finalul cursului, studenții beneficiind și de seminarul disciplinei, la care au efectuat exerciții creative. Rezultatele au fost mai bune decât în anii anteriori, ajungând aproape la valoarea rezultatelor stabilite la seriile anilor „80 (curba marcată cu linie-punct în Figura 32). A fost identificat și un caz de creativitate excepțională. Cursul și activitățile practice legate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
au fost mult mai motivați în a participa la activitatea de testare; au lipsit complet acele „foi albe” în răspunsurile lor; * aportul studenților la orele practice a crescut constant, ajungând ca fiecare să se implice tot mai mult în activități creative de grup; * faptul că în cadrul orelor de curs studenții au luat la cunoștință de factorii stimulativi și de factorii frenatori ai creativității, de rolul motivației, de fazele procesului creativ, de metode de antrenare a creativității, de importanța creativității în grup
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]