10,070 matches
-
o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Lupești, Mănăstirea Cașin (reședința), Pârvulești și Scutaru. Comuna se află la extremitatea sud-vestică a județului, în zona montană de la limita cu județele și , pe cursul superior al râului Cașin. Este deservită de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre nord de Cașin și Onești (unde se termină în DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănăstirea Cașin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
o leagă spre nord de Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11) și spre sud de Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Este traversată și de calea ferată Focșani-Bacău, pe care este deservită de stația Răcăciuni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcăciuni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
În perioada de după al Doilea Război Mondial, când România a cunoscut cea mai agresivă campanie de industrializare, majoritatea locuitorilor Măgireștiului au ajuns să lucreze în domeniul petrolului (industrie deja înfloritoare în zonă din perioada interbelică) sau alte servicii care-l deserveau. Acest fapt a facut ca economia comunei să se dezvolte rapid, iar locuitorii ei să fie mult mai înstăriți în perioada comunistă decât oamenii altor localități rurale din țară. Un alt factor care a ajutat creșterea nivelului de trai este
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
Focșani și trece prin estul comunei, dar și de șoseaua județeană DJ119D, care o leagă spre nord de Parava și spre sud de Valea Seacă (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Focșani, pe care este deservită de stația Orbeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orbeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,94%). Pentru 2,9% din populație, apartenența
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se termină tot în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Urechești și de halta de călători Cornățel Moldova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urechești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
trece și șoseaua județeană DJ119, care leagă comuna spre nord de Sărata și Bacău, și spre sud de Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Mărășești, pe care este deservită de stația Valea Seacă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nicolae Bălcescu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,14%), cu o minoritate de
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
mai folosea și hârtia de ziar (care însă nu prea stătea lipită). Tabachera era ținută în “șerparul”de piele de la brâu, alături de ceasul cu lanț. În Livadia interbelică existau două prăvălii în: - casa familiei Duncea, care în anii '30 era deservită de soții evrei D-l.“Mișca” și D-na “Frida”, era o crâșmă și o prăvălie mixtă “boltă”(denumită de săteni), - partea de sat spre Baru, ținută de familia Bociat, de asemenea crâșmă și “boltă”. În fața acestor crâșme se desfășurau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnie romi. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Satul este traversat pe axa NNE-SSV de DN2 (E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul, se află DC107 asfaltat, axial al văii pârâului Valea Seacă. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. La
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
cel Mare (reședința) și Viișoara. Comuna se află în sudul județului, pe malurile Trotușului, la sud-est de orașul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Borzești Bacău și de halta Borzești Bacău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
în amonte de vărsarea în acesta a afluentului Caraclău, la est de orașul Târgu Ocna și la nord-vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, precum și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stațiile Trotuș și Viișoara. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târgu Trotuș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,14%). Pentru 2,72
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea „Poiana Scutarului” cu gara Onești, trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în al II -lea război mondial. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt în altul al satului asemeni unei șosele de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
distinsele persoane, biblioteca din Cașin s-a îmbogățit semnificativ având o colecție de cărți destul de valoroasă, atât ca preț cât și ca importanță. Astăzi biblioteca, pe lângă toate celelalte, mai cuprinde și patru computere conectate la internet și imprimantă, pentru a deservi nevoile de studiu ale copiilor și adulților din comună. În timpul primului război mondial, din inițiativa generalului Manolescu, a fost construit în satul Cașin precum și în alte sate din zona războiului, câte o clădire intitulată „Casa Națională”, cu scop de a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
întâi în Pochița și trecând apoi pe podul care face legătura între aceasta și satul Cașin. „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
proaste cu restul țării, neputându-se ajunge la ele din cauza vremii neprielnice de foarte multe ori. În deceniile trecute, structura socială bazată pe sat a fost pusă sub presiune și în locul lor s-au ridicat „centre“ care sunt capabile să deservească cererea de la periferie. Asta înseamnă că magazinele și serviciile sunt acum relocate din sate în noile centre. Primii locuitori ai Insulelor Feroe, călugării irlandezi, trăiau sub formă de mici grupuri de pustnici, deci un număr considerabil de locuitori a provenit din
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău), la est cu comuna Salcia, la sud-est cu comuna Sângeru, la vest cu comunele Șoimari și Podenii Noi, iar la sud cu comuna Apostolache, Prahova. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ234, care o leagă spre sud de Apostolache și mai departe de restul rețelei de drumuri județene prahovene. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiojdeanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua județeană DJ221B, care duce tot la Brăila. Prin comună trece și calea ferată Brăila-Galați, care este deservită de stațiile Baldovinești, Vădeni și Zagna Vădeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vădeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,76%). Pentru 3
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]
-
lacurile Amara și Balta Albă, ultimul constituind, împreună cu zona înconjurătoare, o rezervație naturală geologică și zoologică. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila. Comuna este traversată și de calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de halta de mișcare Balta Albă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta Albă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,59%). Pentru 4
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
duce spre nord, pe valea Bălănesei, către și . Pe teritoriul comunei, din DJ203L se ramifică șoseaua județeană DJ102F, care urmează cursul râului Sărățel, ducând spre rezervațiile Vulcanii Noroioși și spre Mânzălești. Prin comună trece calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Berca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%). Pentru 4,27% din populație, apartenența etnică
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului, Zeletinului și Drajnei de orașul Vălenii de Munte din județul Prahova. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care comuna este deservită de stațiile Cisău și Gura Bâscii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cislău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
România, aflată în satul de reședință precum și pentru biserica din piatră din zona satului Aluniș. Comuna se află în Munții Buzăului, în nord-vestul județului, și cuprinde mare parte din cursul superior al râului Sibiciu, un mic afluent al Buzăului. Este deservită de un drum comunal care o leagă de orașul Pătârlagele din valea Buzăului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Colți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
peste dealul Ciolanu, către comuna Tisău din depresiunea Nișcov, și mai departe spre Merei și stațiunea Sărata-Monteoru, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măgura se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,6%), cu o minoritate de romi (13
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
satul Gura Teghii. Școala din Gura Teghii a fost extinsă în 1922, când s-a construit și școala din Varlaam. După al Doilea Război Mondial, școala din Gura Teghii a devenit școală cu clasele I-VII. În 2010, comuna este deservită de 2 școli primare la Ionești și Varlaam și de 2 școli primare și gimnaziale la Păltiniș și Gura Teghii. Primul cămin cultural a început să fie construit în 1939, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti și cu concursul preotului Constantin
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
traversată de șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de orașul Mizil și de (DN2) și spre sud-est de comunele din nordul județului Ialomița, terminându-se în DN2C la . Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni-Făurei, pe care este deservită de gara Cotorca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Glodeanu-Siliștea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,1%), cu o minoritate de romi (1
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
Buzău, Muntenia, România, formată din satele Beșlii, Buștea, Cireșu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jghiab, Mânzălești (reședința), Plavățu, Poiana Vâlcului, Satu Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea Ursului. Comuna se află în nordul județului, în Munții Buzăului, pe valea Slănicului. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]