9,399 matches
-
Europei, mai întâi a Țării Românești și, apoi, a Moldovei. Proclamat domn în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a fost preocupat de consolidarea domniei și a acționat pentru apărarea hotarului de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei Chilia. Pierderea Tighinei și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate în bastioane otomane, acestea reduceau și mai mult posibilitățile de manevră ale domnitorilor Moldovei. Cete de tătari au început să se așeze în această zonă, determinând plecarea unor localnici spre nord și nord-vest. În condițiile ridicării Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și începutul celui următor, unii domni români
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
români s-au orientat spre o alianță cu aceasta, împotriva Imperiului Otoman. După cum se știe, Rusia se va înfățișa ca eliberatoarea popoarelor creștine din Peninsula Balcanică, urmărind în fond expansiunea în această zonă și transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția art. 4, care se referea la regiunea Bugeacului și la cetățile răpite Moldovei și trecute la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vechi, înainte de a le fi luat turcii». Împrejurările nu au îngăduit aplicarea acestui tratat. În nici un caz, tratatul nu poate fi interpretat ca o cerere a Moldovei de supușenie față de Moscova, cum au pretins unii istorici ruși sau sovietici. Și domnitorul Ștefan Petriceicu a încercat să recupereze, cu sprijinul Rusiei, teritoriile pierdute de Moldova. Este cunoscută apropierea lui Dimitrie Cantemir de Rusia lui Petru cel Mare și participarea la bătălia de la Stănilești (iulie 1711), soldată cu victoria turcilor. Această participare se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Poarta s-a răzbunat, ocupând cetatea Hotinului, în 1713, și împreună cu un mic teritoriu din jurul ei a alcătuit raiaua cu același nume. Până la răpirea Basarabiei, Moldova va primi o grea lovitură prin ocuparea Bucovinei, în 1775-1776, în pofida protestelor vehemente ale domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Prin convenția din 7 mai 1775, Imperiul Otoman ceda Imperiului Habsburgic un însemnat teritoriu, ocupat de trupele austriece și după încheierea păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Prin trasarea pe teren a hotarului, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cabinetul rus a cerut deschis guvernului de la București retrocedarea celor trei județe din sudul Basarabiei. În ziua încheierii armistițiului ruso-turc din 23 ianuarie /4 februarie 1878, generalul Ignatiev, în drum spre sudul Dunării, a trecut prin București și a solicitat domnitorului cedarea celor trei județe, România primind drept compensație Dobrogea. Opinia publică românească a protestat față de neadmiterea noastră la tratativele de pace și față de intenția Rusiei de nerespectare a Convenției ruso-române din 4/16 aprilie 1877, prin care se autoriza trecerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două țări a intervenit o oarecare destindere, concretizată în acte cu caracter mai mult sau mai puțin simbolic: redeschiderea podului dintre Tighina și Tiraspol, stabilirea de relații între agenții de presă, restituirea unei mici părți din tezaurul României, aducerea osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir la Biserica Trei Ierarhi din Iași, schimbul de relații culturale ș.a. N. Titulescu a sprijinit admiterea Uniunii Sovietice în Societatea Națiunilor (septembrie 1934); conform art. 10 din Pactul Societății Națiunilor, statele membre se angajau să respecte integritatea teritorială
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării Moldovei s-a produs în urma expediției sultanului Soliman Magnificul, în august-septembrie 1538, fiind luată o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind raiaua Tighina (Bender). Transformate în bastioane otomane, aceste raiale au redus posibilitățile de manevră ale domnitorilor. În ciuda pierderilor teritoriale, ființa de stat s-a menținut, în condiții grele, având o autonomie limitată în raporturile cu puterea suzerană de la Stambul. În fața ridicării Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și încceputul celui următor, unii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În ciuda pierderilor teritoriale, ființa de stat s-a menținut, în condiții grele, având o autonomie limitată în raporturile cu puterea suzerană de la Stambul. În fața ridicării Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și încceputul celui următor, unii domnitori români s-au orientat spre o alianță cu aceasta, în confruntarea cu Imperiul Otoman. Este cunoscută apropierea lui Dimitrie Cantemir de Rusia lui Petru cel Mare și participarea, fără succes, la bătălia de la Stănilești (iulie 1711). Această colaborare se baza
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înglodeze în datorii, nici să le impună alte plăți sau impozite, indiferent sub ce pretext sau denumiri; dimpotrivă, ele vor trebui să se bucure de absolut toate avantajele de care s-au bucurat în timpul domniei răposatului sultan. 9.Poarta îngăduie domnitorilor acestor state să aibă pe lîngă ea un însărcinat cu afaceri, ales dintre creștinii comunității grecești, care vor veghea asupra treburilor privind numitele principate și vor fi tratați cu bunătate de către Poartă, și în ciuda neînsemnatei lor importanțe, vor fi considerați
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
precedentele și venită de asemenea dinspre vest, a înglobat în mod rapid diversele principate despre care s-a vorbit mai sus într-un singur stat care a fost Principatul Moldovei și, începând din acel moment, Moldova a fost guvernată de către domnitori dintre care unii au fost bogați și puternici și care au domnit fără a fi contestați pe teritoriul cuprins între limitele geografice enunțate mai sus. Atunci și în scopul de a garanta frontierele lor au fost construite de către principii moldoveni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unui sinopsis romanesc, asemănător cu un scenariu de film, remarcabil prin câteva scene lirico-dramatice, dar deficitar sub raport epic. Superior ca narațiune primului roman, Prințul de aur suprapune o acțiune la timpul prezent unei reconstituiri istorice. Figura principală a narațiunii, domnitorul Constantin Brâncoveanu, apare atât în planul evocării istorice propriu-zise, în episoade cu inflexiuni baladești, cât și în cel al prezentului, în imaginația și halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
acestui acces) la conștiința de sine a acestuia în special așa cum este aceasta comunicată celorlalți. El poate să determine ce credea actorul că îi determină opțiunea. Să luăm un exemplu. Presupunem că istoricul este interesat în a înțelege de ce un domnitor anume a ales, în anumite condiții specificate, să nu lupte împotriva turcilor, ci să accepte o anumită dependență. Prima întrebare pe care istoricul comprehensivist și-o poate pune în legătură cu acest fapt este: „Ce a fost în mintea domnitorului când a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de ce un domnitor anume a ales, în anumite condiții specificate, să nu lupte împotriva turcilor, ci să accepte o anumită dependență. Prima întrebare pe care istoricul comprehensivist și-o poate pune în legătură cu acest fapt este: „Ce a fost în mintea domnitorului când a luat o asemenea decizie?”. Desigur, este foarte dificil să știm cu precizie ce gândea de fapt domnitorul. Presupunem însă că s-au păstrat motivările sale comunicate altora: este mai bine pentru țară o pace, chiar bazată pe acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumită dependență. Prima întrebare pe care istoricul comprehensivist și-o poate pune în legătură cu acest fapt este: „Ce a fost în mintea domnitorului când a luat o asemenea decizie?”. Desigur, este foarte dificil să știm cu precizie ce gândea de fapt domnitorul. Presupunem însă că s-au păstrat motivările sale comunicate altora: este mai bine pentru țară o pace, chiar bazată pe acceptarea unei anumite dependențe, decât un război pustiitor, cu șanse nule de reușită, al cărui rezultat ar putea fi o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dependențe, decât un război pustiitor, cu șanse nule de reușită, al cărui rezultat ar putea fi o dependență și mai mare. Prima problemă care se ridică în fața acestei mărturii se referă la un aspect simplu: este ea exact ceea ce gândea domnitorul sau reprezintă mai mult modul în care voia el să se prezinte pe sine în fața altora? Cu alte cuvinte, ne putem întreba dacă o asemenea declarație nu este distorsionată. Dacă declarația în cauză a fost făcută cronicarului, pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cuvinte, ne putem întreba dacă o asemenea declarație nu este distorsionată. Dacă declarația în cauză a fost făcută cronicarului, pentru a fi transmisă posterității, am putea considera că există o anumită probabilitate ca ea să nu reflecte ceea ce realmente avea domnitorul în minte, ci imaginea pe care el voia să o transmită „istoriei”. Deci o deformare oarecum conștientă a transmiterii. Presupunem însă că domnitorul în cauză nici nu a făcut un asemenea calcul, ci un cu totul altul, centrat pe interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posterității, am putea considera că există o anumită probabilitate ca ea să nu reflecte ceea ce realmente avea domnitorul în minte, ci imaginea pe care el voia să o transmită „istoriei”. Deci o deformare oarecum conștientă a transmiterii. Presupunem însă că domnitorul în cauză nici nu a făcut un asemenea calcul, ci un cu totul altul, centrat pe interesele sale personale: principala rațiune care l-a îndemnat să ia o asemenea poziție a fost teama de a pierde tronul și veniturile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
țara sărăcită nu ar mai fi putut să fie o sursă de câștig sau, dacă războiul ar fi fost pierdut, chiar dacă și turcii ar fi fost înclinați să accepte un statut mai independent al țării, puteau condiționa aceasta de schimbarea domnitorului cu unul mai de încredere. Dacă acesta a fost calculul făcut în mod real, este clar că el nu putea fi transmis posterității prin intermediul cronicarului. El nu putea fi declarat nici celor din jurul său. Probabil că domnitorul ar fi comunicat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceasta de schimbarea domnitorului cu unul mai de încredere. Dacă acesta a fost calculul făcut în mod real, este clar că el nu putea fi transmis posterității prin intermediul cronicarului. El nu putea fi declarat nici celor din jurul său. Probabil că domnitorul ar fi comunicat curții sale motivele prime, care să acrediteze ideea grijii față de destinele colective. Comprehensiunea se află aici în dificila situație de a delimita ceea ce exprimă în mod real conștiința actorului istoric de distorsiunea operată la nivelul comunicării acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu succesele și eșecurile, se depozitează modelând modul de gândire și simțire. Cum poate fi înțeleasă „soluția” lui Vlad Țepeș dacă nu se ia în considerare profilul său psihologic, rezultat al întregii sale istorii personale? Dacă revenim la exemplul cu domnitorul, multe aspecte ale comportamentului său pot fi înțelese dintr-o perspectivă psihologică. În măsura în care, să zicem, istoria sa personală i-a imprimat o puternică tendință de neîncredere în propriile sale forțe, lipsă de ambiție, defetism, el va judeca, în perspectiva acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin intențiile subiective conștiente ale persoanelor, excluzând ca inutilă psihologia. Subiectivitatea, tocmai în calitatea sa de „vehicul” al determinismului, poartă în sine influența diferiților factori, dar într-o manieră neexplicată. De exemplu, cum putem înțelege măsurile drastice luate de către un domnitor oarecare împotriva boierilor? O anumită explicație putem obține prin descoperirea motivației domnitorului însuși: a stăvili uneltirile boierilor, a face dreptate, a împiedica jaful și împilarea. Este aceasta o explicație cauzală? Evident că nu. Sociologul ar pune în evidență o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în calitatea sa de „vehicul” al determinismului, poartă în sine influența diferiților factori, dar într-o manieră neexplicată. De exemplu, cum putem înțelege măsurile drastice luate de către un domnitor oarecare împotriva boierilor? O anumită explicație putem obține prin descoperirea motivației domnitorului însuși: a stăvili uneltirile boierilor, a face dreptate, a împiedica jaful și împilarea. Este aceasta o explicație cauzală? Evident că nu. Sociologul ar pune în evidență o serie de mecanisme mai generale ca: într-un sistem feudal există o tensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politico-militară. Retragerea tătarilor a creat un fel de gol. Sistemul administrativ de exploatare a rămas, lipsind însă beneficiarul său. Acest gol a fost umplut de elementul autohton. Inițial deci, feudalismul românesc a fost fundat pe un sistem politico-administrativ. Cei din preajma domnitorului primeau cu drept personal de exploatare diferitele impozite existente. Ei nu erau proprietari de pământuri, ci doar beneficiari ai sistemului politico-administrativ de exploatare. Condițiile inițiale ale genezei feudalismului românesc prezentau un grad relativ de organizare, împingându-l pe calea primului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și egalitatea capacităților contributive și a averii. În Rusia s-a aplicat În perioada 1722-1877 capitația cu tarif gradual pentru țărani, muncitori și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu C., op. cit., p. 54-55 41 Țările Române, desele schimbări de domnitori și ulterior domniile fanariote au determinat instituirea arbitrară de biruri care se cereau de două-trei ori pe an. În principiu, statului fiziocrat Îi reveneau sarcini minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]