10,806 matches
-
Elena a ajuns pentru prima dată în exil, după o tentativă de lovitură militară menită a-l pune pe tron pe tatăl ei în dauna bunicului; s-a hotărât ca principele Constantin să petreacă un an cu familia sa în exil. După ce a luat capăt această perioadă și familia s-a întors la Atena, capitala s-a preschimbat într-un centru de activități militare, odată cu războiul cu Turcia: principele Constantin s-a remarcat în calitatea de conducător victorios, însă în cursul
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
să diminueze simpatia populației față de familia regală. În cele din urmă, la 11 iunie 1917, regele Constantin a fost forțat să abdice sub presiunea unui nou bombardament asupra Atenei, rege fiind numit fiul său Alexandru. Astfel a început al doilea exil al principesei Elena, familia regală a Greciei stabilindu-se în Elveția. În exil, viața Elenei și a familiei regale grecești a fost marcată de atitudinea rece față de fostul rege, pe de o parte, și de lipsurile financiare, pe de alta
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
iunie 1917, regele Constantin a fost forțat să abdice sub presiunea unui nou bombardament asupra Atenei, rege fiind numit fiul său Alexandru. Astfel a început al doilea exil al principesei Elena, familia regală a Greciei stabilindu-se în Elveția. În exil, viața Elenei și a familiei regale grecești a fost marcată de atitudinea rece față de fostul rege, pe de o parte, și de lipsurile financiare, pe de alta. În 1918, în timp ce regele Alexandru era în Paris în legătură cu negocierile de pace, Elena
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
lui Petru este prezentat de Eusebiu din Cezareea cam așa: Autoritatea afirmată de Papa Clement I a început să dea bătaie de cap și să-i deranjeze pe conducătorii imperiului, de aceea l-au arestat și l-au trimis în exil la Cherson Taurico (Crimeea de azi). În fața acestei situații, ca Biserica Romei și ceilalți creștini să nu rămână fără păstor, Papa Clement I „ a transmis ministerul sacru lui Evarist” (Eusebiu, "Historia ecclesiastica"). De precizat totuși că izvoarele antice nu concordă
Papa Evarist () [Corola-website/Science/303749_a_305078]
-
Zakitu). Atunci când tatăl săi l-a numit succesor la tron, în ciuda faptului că era mezinul familiei, frații săi, sprijiniți de diferite facțiuni de la curte, au încercat să-l discrediteze. a rămas totuși prințul moștenitor dar a fost trimis într-un exil mascat ca guvernator al Hanilgabat-ului (fostul regat Mitanni). În 681, Sennaherib a fost asasinat în templul zeului Ninurta din capitală de doi dintre ceilalți fii ai săi și asta l-a determinat pe să se întoarcă la Ninive. Desemnat de
Assarhaddon () [Corola-website/Science/303825_a_305154]
-
într-o perioadă de puternică extindere a Mișcării legionare, este căpetenie a Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al „Căpitanului”, Corneliu Zelea Codreanu. Este ales deputat de Caliacra pe listele partidului Totul pentru Țară în decembrie 1937. În 1939, pe timpul exilului legionarilor la Berlin, este membru al comandamentului grupului de acolo. Se opune intenției lui Horia Sima de a pleca în țară cu scopul răsturnării lui Carol al II-lea, moment în care apare conflictul cu viitorul Comandant al Mișcării Legionare
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
la Berkenbrück, atunci când Comandantul Gărzii de Fier pleacă la Roma pentru a solicita sprijinul lui Mussolini. Nu este de acord cu acțiunile lui Horia Sima de constituire a Guvernului de la Viena și a Armatei Naționale, în 1944. Se retrage în exil la Salò, în Italia. Aici se căsătorește cu Zoița Simu, și ea aromâncă din Veria. Rămâne văduv în 1977 și moare, tot la Salò, locul unde și-a trăit jumătate din viață, în vârstă de 80 de ani, la 7
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
Să-l ascultăm!”" A fost un om de mare cultură. Cunoștea opt limbi. Fondează publicațiile: "Graiul" (1932), "Bucium" (1933) și "Armatolii" („foaie de luptă aromânească”, în 1940, împreună cu profesorul Nicolae Caranica și cu medicul Ionel Zeana). În 1950, fondează în exil, cu ajutorul lui Nicolae Bujin, la Roma în Italia, colecția „Biblioteca Verde”, publicată la Editura „Armatolii”, sub egida căreia apar 26 de lucrări. Editează în Italia și Spania: Editează două volume din Albumul aromânesc: A publicat 35 de lucrări cu caracter
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
explica diverse fenomene naturale cum ar fi dispariția soarelui în timpul nopții (versiunea egipteană a motivului este un exemplu), scurtarea zilelor iarnă (mitologia japoneză constituie un exemplu), sau chiar eclipsele solare. Multe astfel de mituri explică dispariția divinității solare datorită captivității, exilului sau a morții. Mai exista și alte mituri similare, cum ar fi legendă sumeriana a zeiței Inanna, care nu se încadrează însă în acest motiv, pentru că nu vizează o diviniate soalră. Începând cu veacul al III-lea d.Hr., cănd
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
care Iscovescu le-a făcut la Paris suferă de o mulțime de incertitudini, chiar dacă acesta a executat copii după mari maeștri ca Rubens, Nicolas Poussin, Tizian, Jean-Baptiste Greuze și mulți alții. Artistul a fost cu siguranță la Paris în perioada exilului de după 1849 și biografii lui au menționat că a urmat cursuri de pictură în atelierele lui Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot, fără ca vreunul să aducă vreo referință documentară. De altfel, unii dintre ei comentând aspectele artistice ale creației lui
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
câștiga îndeajuns, el fiind capabil să-și plătească toate datoriile de la Paris, trimițând în acest sens 300 de franci. Comenzile erau numeroase și bine plătite și viața era una lipsită de griji. Acum a pictat și portretele revoluționarilor aflați în exil, exemplu fiind cel al lui Niță Magheru. În primăvara lui 1853 a părăsit Smirna și a plecat la Constantinopol unde urma să picteze portretul sultanului Abdul-Medjid, fapt care denotă o faimă importantă pentru o așa comandă. Pentru execuția portretului, Iscovescu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
să-i trimită 150 de franci care reprezentau contravaloarea unui manechin și a unui cal de bronz, cal pe care voia să-l înfățișeze pe sultan. Cum planul sultanului de înființare a unei "Legiuni Române" formate din revoluționarii români în exil la Constantinopol a dat greș, vizirul Rașid Pașa având deja avizul necesar pentru dezvoltarea acestui demers necesar contracarării degenerării relațiilor ruso-otomane, proiectul pictării portretului ecvestru a eșuat. În aceste momente Iscovescu și-a făcut autoportretul. A pictat comenzi date de către
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iscovescu care i-a dat toate lucrările sale, fără a indica modul de ambalare al lor. După plecarea lui Aman, Iscovescu era internat la un spital (?), la "ora 5 seara" (?), și acolo i-ar fi chemat pe prietenii săi din exil Gheorghe Magheru, Christofi, Constantin Polyron, Pleșoianu, Mălinescu și pe funcționarul consulatului francez Arthur Braligot de Beyne. Trăindu-și ultimele clipe, Iscovescu i-a dictat francezului testamentul și ultimele dorințe. Astfel, Muzeului Național de Artă al României i-a lăsat întreaga
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cu o barcă în Finlanda. Exodul respectiv a avut un efect crucial asupra familiei liderului "Müsavat", fiul său în vârsta de 19 ani a fost împușcat de autoritățile sovietice (1938), iar mama, fiica și soția sa s-au sfârșit în exil, în Siberia. Doar în 1992, guvernul azer a găsit în Kazakhstan, ultimul membru a familiei, fiul cel mic al marelui ideolog, care se întreținea prin muncă neagră ocazională. Ajungând la Istanbul (1922), Rasulzade fondează revista ""Yeni Kafkasya"", ("Caucazul Nou") a
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
nepoata mareșalului Wanda. Stabilindu-se la Varșovia (1938), Rasulzade devine unul dintre conducatorii Prometeu-ului, organizației popoarelor prizoniere din Uniunea Sovietică și în 1928-1938 publică în revista omonimă. La 14 iulie 1934, la Bruxelles, M.E.Rasulzade și președintele parlamentului azer în exil, A.M.Topçubașî împreună cu foștii șefii de stat ai Georgiei (N.Jordania, A.Cihengheli) și Caucazului de Nord (G.Sunci, L.Ciulik, T.Șakmak) semnează un pact privind crearea unei Confederații Caucaziene efemere (până la 1935). În 1935, moare mareșalul Pilsudski, iar
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
ocuparea Poloniei peste trei ani de către Germania și Uniunea Sovietică agravează situația Prometeu-ului și liderul azer preferă să se stabilească în România, la București (1940), unde a stat practic pe toată durată războiului, întâlnindu-se uneori cu liderii caucazieni în exil (1942-1943). După începerea Războiului mondial având contacte directe cu Führerul german Adolf Hitler, Rasulzade încearcă să-l convingă să refacă statul Azerbaidjan în timp ce era rugat să fie reprezentantul lui în Caucaz și să formeze diviziile azere compuse de prizonieri militari
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
Insurecției poloneze din 1863-1864, Bolesław Szostakowicz a fost exilat în Narym (în apropiere de Tomsk) în 1866 în represiunea ce a urmat tentativei lui Dmitri Karakozov de a-l asasina pe țarul Alexandru al II-lea. Când termenul său de exil a expirat Szostakowicz a decis să rămână în Siberia. A ajuns un bancher de succes în Irkutsk și a avut o familie numeroasă. Fiul său, Dmitri Boleslavovici Shostakovici, s-a născut în exil la Narym în 1875 și a studiat
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
al II-lea. Când termenul său de exil a expirat Szostakowicz a decis să rămână în Siberia. A ajuns un bancher de succes în Irkutsk și a avut o familie numeroasă. Fiul său, Dmitri Boleslavovici Shostakovici, s-a născut în exil la Narym în 1875 și a studiat la Universitatea din Sankt Petersburg, absolvind Facultatea de Fizică și Matematică în 1899. După absolvire Dmitri a lucrat ca inginerul lui Dmitri Mendeleev. În 1903 s-a căsătorit cu Sofiya Vasilievna Kokoulina. Dmitri
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
strofă la poezia sa prin care să spună că rușii și ucrainenii au murit cot la cot cu evreii la Babi Yar. În 1965 Șostakovici a venit în apărarea poetului Iosif Brodski care a fost condamnat la cinci ani de exil și muncă grea. Șostakovici a fost cosemnatar al unei petiții împreună cu Evtușenko, Kornei Ciukovski, Anna Ahmatova, Samuil Marșak și filosoful francez Jean-Paul Sartre. După aceste proteste sentința a fost comutată iar Brodski în Leningrad. Șostakovici s-a alăturat și unui
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
Încă din aceste timpuri, Siberia și-a căpătat faima tristă de loc de pedepsire, care avea mai apoi, în vremurile sovietice, să devină și mai înspăimântătoare, odată cu dezvoltarea lagărelor de muncă ale Gulagului. După reforma sistemului penal rusesc din 1847, exilul și katorga au devenit pedepse obișnuite pentru participanții la revoltele naționale din Imperiul Rus. Printre cei deportați în katorgile din Siberia au fost numeroși polonezi, care aveau să fie porecliți "sibiriaci". Unii dintre acești deportați aveau să rămână în Siberia
Katorga () [Corola-website/Science/304061_a_305390]
-
și membri de partid intelectuali au fost eliminați din Partidul Comunist Maghiar în perioada 1948 - 1956. Orice membru cu o conexiune vestică era imediat vulnerabil, fapt care astfel a inclus un număr mare de oameni care au petrecut ani în exil în Occident în timpul ocupației naziste a Ungariei. Aproximativ 150.000 de asemenea au fost închiși, cca. 2.000 fiind executați. În plus, în timpul "socială epurări" non-membri de partid, la Budapesta, la ora 2:00 pm în zilele de luni, miercuri
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
două concepte nu a produs rezultatele scontate în perioada aceea, ele au prefigurat evenimentele ultimelor decenii: apariția Uniunii Europene și dezmembrarea Uniunii Sovietice. Elaborarea strategiei Prometeiste de către Piłsudski' a fost ușurată de cunoștințele foarte bune despre Imperiul Rus căpătate în timpul exilului în Siberia răsăriteană. Termenul "Prometeism" a fost sugerat de legenda antică greacă a titanului Prometeu, cel care dăruise omenirii focul, sfidându-l pe Zeus, faptă simbolizând iluminarea și rezistența la autoritatea despotică. Drept pedeapsă, Zeus a ordonat ca Prometeu să
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
care 40.000 numai în București, în timpul ceea ce a rămas cunoscută Ciuma lui Caragea. Caradja s-a retras pe timpul epidemiei la Mânăstirea Cotroceni. Începând din 1812, nepotul său, Alexandru Mavrocordat, s-a alăturat suitei domnești, în 1818 plecând împreună în exil în Peninsula Italică. Pe 26 martie 1814, Caradja l-a ajutat pe vărul său de gradul trei Costache, fiul fostului domnitor Nicolas Caradja (1782-1783), să recupereze întregul oraș Ploiești. Terenul orașului fusese inițial un dar la nunta lui Costache cu
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
a reafirmat statutul de membru al Uniunii, încercând să păstreze și sclavia. În timpul unei scurte invazii a forțelor confederate, simpatizanții Confederației au organizat o convenție secesionistă, numind un guvernator, și obținând recunoașterea din partea Confederației. Guvernul rebel a fugit imediat în exil și nu a deținut niciodată controlul asupra statului Kentucky. După votul secesionist al Virginiei, susținătorii Uniunii, majoritari în cincizeci de districte ale zonei de nord-vest a Virginiei au votat, la 24 octombrie 1861 înființarea noului stat Virginia de Vest. Majoritatea
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
pe 2 decembrie 1791. În perioada 1523-1603 Margrafii de Hohenzollern au fost și domnitorii Ducatului Jägerndorf. În anul 1796, viitorul rege Maximilian I Iosif de Bavaria, originar din linia Pfalz-Zweibrücken a familiei Wittelsbach, a ales Ansbach ca reședința sa de exil, după ce orașul său matern Zweibrücken fusese ocupat de Franța. Maximilian conte de Montgelas (1759-1838) - mai târziu ministrul regelui de finanțe și interne - a dezvoltat acolo pentru prințul său fără țară Maximilian un concept cuprinzător pentru o radicală reorganizare politică a
Ansbach () [Corola-website/Science/304231_a_305560]