10,713 matches
-
moderne în favoarea experimentării unor noi modele de discurs și analiză teoretică; de aceea, sugestia mea este că atît Baudrillard, cît și curentul cyberpunk ar putea fi interpretate din această perspectivă. Argumentul pe care îl aduc este acela că toată opera filosofică a lui Baudrillard, chiar și cărțile de călătorie și jurnalele precum Cool Memories, reprezintă o formă de teorie socială care poate fi evaluată în funcție de modul în care ea contribuie la teoretizarea și clarificarea unor curente sociale, a unor fenomene și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din domeniul științe trebuie să aibă cunoștințe din domeniul religiei iar profesorul de „Religie“ trebuie să cunoască părerile oamenilor de știință privind nașterea și evoluția Universului. Pregătirea profesorilor de religie trebuie să aibă la bază nu numai disciplinele teologice și filosofice, dar și disciplinele din domeniul științei. Orele de religie nu trebuie să se transforme în ore de îndoctrinare ci în momente de apropiere a elevilor de cunoaștere prin înțelegerea sensului moral al religiei, de însușire a unor norme de comportament
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
corespunde noului om, noii sale poeticități, altoită pe globalism. Post-hipnotismulmeu e o întreagă filosofie, pe care eu o reduc la următoarele idei: Dacă în urmă cu mai bine de optzeci de ani postmodernismul, început în anii 1920 (trecând prin dezvoltările filosofice ale unor Derrida, Baudrillard, Foucault, Barthes,Heidegger, Wittgenstein, Kierkegaard, Barth, Nietzsche, și ajuns la diversele sale accepțiuni axiomatice de maturitate, ce au parcurs cu stoicism drumul de la un Olson, Howe și Levin, și până la un Jencks, Jameson sau Lyotard), păruse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alb al coperții și... mă vizita... Am văzut în acel reportaj chipuri marcate de niște ego-uri înfiorătoare dar, în fuga aparatului, am mai zărit și câteva chipuri senine de sahaja yoghini. Oameni ai bisericii țepeni, cu fețele tensionate de dispute filosofice dar și capete frumoase cu mâini ridicate deasupra... După-amiază, am urmărit în reluare câteva secvențe din meciul Suedia - Olanda. Echipa Suediei era condusă de pe margine de doi antrenori cu drepturi egale. Nu am putut să nu observ armonia și spiritul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
după el balastul unei doctrine rigidizate de fanatismul acumulat de-a lungul celor aproximativ două mii de ani, era șocant să-l... citească și altfel pe Sfântul Petru. Cred că, din acel moment s-a deschis o nouă eră în gândirea filosofică a contabilului de la Slatina... Cu regrete a trebuit să mă despart de prietenii noștri din frumoasa capitală a Olteniei - Slatina dar, ca tot omul, mai aveam și eu niște condiționări acasă, la Brăila, și nu voiam să le las să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
constatat eu, română, destul de bine. Discuțiile noastre au alunecat, natural și fără efort, spre spiritualitate. Mam bucurat că am descoperit în el un interlocutor deschis oricăror enunțări, un căutător autentic, am considerat eu. De altfel, trecutul, ca și pregătirea lui filosofică, mă îndrituiau să iau în considerare valabilitatea discuției cu Ramin. Mai mult de-atât: era fermecător! Nea rugat să-i vorbim despre Sahaja Yoga, despre SHRI MATAJI, despre importanța Sahaja Yoga în viața noastră. S-a bucurat sincer când Mukesh
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a promis că va intra, neapărat, pe www.sahajayoga.ro. La rândul său, ne-a vorbit cu multă căldură despre teologul, filosoful și poetul iranian Rumi și ne-a sfătuit să-l citim. Exceptând interesul și bucuria discuțiilor spirituale și filosofice purtate în trei în lunga vacanță moscovită, nu ne-a fost deloc comodă șederea până la evadarea spre tărâmul țintă. Dar... ce făcea partea feminină a grupului în acest timp? Păi, șase fete în trei camere călduroase și cu duș la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
german salută această operă prin cuvintele următoare: „De mulți ani n-a mai scris Carmen Sylva nici un roman sau nuvelă și aproape se părea că ar fi voit să se dedice tot mai mult și mai mult studiilor științifice și filosofice; când iată, că sosește deodată această povestire plină de romantism, plină de simțire, și de poezie, o idilă cu un efect așa de puternic, plină de vrajă și totuși așa de naivă și de blajină încât captivează cu totul pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
George Ionașcu, Traian Chelaru, M. Pânzaru, Al. Plăeșu, Valentin Al.Georgescu, Leon Țopa ș.a - și poezie: Neculai Tăutu, Em. Văraru, Dragoș Vicol, Viorica Doboș Boca, Neculai Roșca, George Fonea, G. Săteanu, Ion Stelaru ș.a. Întreținea o bogată cronică literară, filosofică, artistică, universitară, cinematografică, însemnări bibliografice pentru cărțile și revistele primite, prezentarea unor volume de beletristică și poezie, ale unor societăți culturale sau literare, evocări literare și ale unor personalități etc. Rubrici mai frecvente: Note, Gânduri, Sugestii. Au mai colaborat: G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
didactic în Anglia” de Irina Balmoș, profesoară; „Sociologia în învățământul superior și secundar” de Tr. Brăileanu, profesor universitar; „Programe și metode” de Ion F. Buricescu, profesor; „Polaritatea din punct de vedere educativ” de E. Kallos, profesor; „Școala secundară și învățământul filosofic” de C. Narly, profesor universitar; „Un călugăr bucovinean, reformator al învățământului teologic din Moldova (1835-1864)” de S. Rely, profesor universitar. Mai semnau la rubricile: „Politica școlară” și „Revista documentară”: Alex. I. Bogdan, profesor, Anina Rădulescu - Pogoneanu, profesor, Emilia Bogdan, profesoară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
J. Brunschwicg, Basedow, Erasmus, Bergson, Augusto Guzzo, Immanuel Kant, Herbart, Heder, John Kocke, J. Huizinga, Tomas Massaryk, Jean Paul, Gaston Richard, Carol Siegal ș.a. Așa se și explică de ce revista era nu doar o publicație pedagogică și didactică, ci și filosofică, sociologică, psihologică, istorică. Referindu-se la calitățile ei, Onisifor Ghibu într-o scrisoare adresată în 1937 lui Const. Narly, scria: „Profit de această ocazie pentru a vă exprima sincera mea apreciere și pentru admirabila Revistă de pedagogie pe care o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ar. Zaharia. Neculai Tăutu, Augustin Z.Pop și foarte, foarte mulți alții. Presa din Cernăuți a format nu numai ziariști care s-au ocupat de problemele politice, economice, culturale și sociale, dar a dat aripi celor cu preocupări literare, pedagogice, filosofice, medicale, publicațiilor de profil (silvicultură, albinărit, filatelie ș.a.), periodicilor școlărești. Fiecare din cei citați au reprezentat o personalitate în viața politică și culturală a timpului. Ion N. Nistor era profesor universitar, cu doctorat în filozofie la Universitățile din Viena, München
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi apăr libertatea. ȘDe aceea nu acord nici o importanță scrisorilor: le scriu în grabă, nu le mai revăd, și nici măcar comentariile filosofice pe care le fac ocazional (către Pettazzoni, Wikander șs.m.ț și alții ca ei) nu trebuie considerate ca o reprezentare autentică a gândirii mele.Ț Admir pe cei care scriu o scrisoare cu aceeași grijă cu care își redactează
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu era, de fapt, acel Zoroastru plăsmuit în alambicurile sistemelor categoriale europene. Până și Kant este cuprins de acest furor al curiozității și citește opusul asiatic, dar îl abandonează dezinteresat, negăsind în el nici cea mai vagă urmă de gândire filosofică. Decalajul major între așteptare și dezvăluire a dus până acolo încât John Wilson, misionar scoțian, va ajunge în Bombay la 1829 cu intenția fermă de a converti la creștinism comunitățile zoroastriene. Studiase greșelile din traducerea lui Anquetil și voia să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
momentul istoric și valoarea originară a unui simbol, nu cumva trebuie intercalate marile sisteme ale simbolismului pe care le constituie fie marile religii, fie „cercurile culturale”? Astfel, pentru filologi există marile probleme ale limbajului ca dat imediat al umanității (problemă filosofică, dar care comportă, poate, și aspecte istorice), problemele limbilor (ale sistemelor istorice autonome) și problemele vorbirii (după Saussure, folosirea individuală a limbii de către un mare scriitor). Nu vreau să spun că această analogie ar dovedi ceva, dar pentru mine a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aceea „Căutarea” lui Ștefan are un sens: el este într-adevăr în Timp și în Istorie - și este obsedat de „ieșirea din Timp”; nu reușește să „iasă” cu adevărat decât omorându-se accidental. Ceea ce, de altfel, din punct de vedere filosofic, este justificabil: singura transcendență garantată tuturor oamenilor este Șcea obținută prinț moartea lor. Dar important este că v-a plăcut acest roman, că nu mă dojeniți că am sacrificat atâtea zile și nopți pentru o lucrare care nu este „științifică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în religiozitatea timpurilor moderne. Mai puțin populare sunt cărțile sale de istorie religioasă și filosofie a religiei. Una dintre cele mai importante, Das Werden des Gottesglaubens (ed. a II-a germană, 1926), s-a bucurat de oarecare notorietate printre cercurile filosofice când discuțiile tezei lui Rudolf Otto erau în toi. Se apropia puțin de Otto prin«emoționalismul» său, dar se depărta prin greutatea pe care o dădea Söderblom ideii de Urheber ca origine a noțiunii de Dumnezeu. Era și el printre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
et Priya Vrat Sharma, Travaux réunis et édités par Eugen Ciurtin, avec le concours du CNRS (Paris) et du CESMEO (Turin). Centre d’Histoire des religions et d’Études Asiatiques, Bucarest - Diffusion De Boccard, Paris, 2004, pp. 197-234 Pentru extensia filosofică a lui kairos, vezi Evangélos Moutsopoulos, Variations sur le thème du kairos de Socrate à Denys, Vrin, Paris, 2002, recenzată de E. Ciurtin în Archævs VI (2002), fasc. 3-4, pp. 425-429, și Kairos. Miza și pariul, Omonia, București, 2002, traducere
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
este român, născut la București, în 1907. A studiat filosofia, mai întâi în orașul natal, apoi la Geneva șsic!ț și Roma. La Roma, a intrat în contact cu filosofia indiană, descoperind că studiul sanscritei este necesar pentru aprofundarea problemelor filosofice și religioase. A plecat în India și l-a căutat pe celebrul istoric al filosofiei Surendranath Dasgupta din Calcutta. Dar în mediul indian interesele sale s-au extins în direcția istoriei religiilor. A învățat să cunoască religia populară bengali și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
se aflau destui agramați, constructori de fraze imposibile, gen "sursa" Lucrețiu care raportează: "...că printre elementele dușmănoase pe care le cunoaște din Cluj este și Lucian Blaga, inițiatorul cercului literar care prin activitatea sa zilnică scrie o serie de lucrări filosofice și poetice pe care nu le publică, datorită conținutului dușmănos pe care îl au". "Nota de stadiu cu privire la materialele ce le deținem asupra lui Blaga Lucian din Cluj", întocmită de lt. maj. Jurca Iosif, redată integral în revista amintită, cuprinde, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu țările capitaliste, precum și natura legăturilor dintre el și o serie de elemente legionare cunoscute că desfășoară o activitate subversivă". Între acțiunile "subversive" este și citirea de către poet, informează agentul "Bunea", în fața "elementelor legionare" a mai multor poezii "cu conținut filosofic și mistic scrise de el". Este incriminată și traducerea lui Faust, operă a "scriitorului clasic german I. W. v. (sic!) Goethe", pentru că, pe această cale, consideră agentul "Cimpoeșu", Lucian Blaga "a demonstrat că nu s-a băgat în scrieri politico-socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
chiar și pasager. De exemplu, tot agentul "Cimpoeșu" (de altfel, se pare, foarte activ) "relatează că a aflat de la fiica lui Lucian Blaga că, din anul 1944 (de observat limita temporală) și pînă în prezent, a scris mai multe lucrări filosofice și poezii foarte multe pe care le ține ascunse pe la diferite persoane..." Agentul "Remus Oct." atenționează că prietenii lui Blaga se adună și citesc din lucrările acestuia, "pătrunse de un puternic spirit reacționar și discută probleme dușmănoase" fapte, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
raport cu geografia locului". Nici Poetul național nu scapă de pana optimistului, autor al Operei lui Eminescu, acesta "privește femeia, ca și poporul, în suavitatea ei terestră, tipul predilect fiind "văduvioara tinerică"". Pentru Divinul critic, încercările de îmbogățire a limbajului filosofic autohton întreprins de Lucian Blaga sînt un "joc de cuvinte ce și-au avut în publicistică un efect egal hermetismului suprarealistic". În concluzie, "termenii (creatorului Trilogiei culturii) sînt aproape beție de cuvinte". Și exemplele ar putea continua... A reușit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
c-o lalea", pentru constantul lui oportunism, pentru opacitățile sale critice, dar nu mai puțin ideologice; toate punctate cu obiectivitate și strict documentate. O anchetă din "Contemporanul" (1976) asupra filosofiei românești prilejuiește o amară și întristătoare concluzie, valorificarea tradițiilor gîndirii filosofice românești este o iluzie, și marele vinovat este sistemul "ce a răpit filosofiei ceea ce o fundamentează: libertatea, dragostea de înțelepciune, deschiderea pluralistă, confruntarea ideilor". Marxismul rudimentar din România a metamorfozat filosofia într-o anexă a discursului politic. Dumitru Micu, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toate, un învățat teolog, unul dintre cei mai de seamă pe care îi are în clipa de față Răsăritul ortodox"; și aceasta mai ales pentru monumentala Dogmatică ortodoxă. Lucrare care, ne atenționează Virgil Ierunca, îndeamnă și invită la o meditație filosofică. Scriind despre Cristian Moraru, Virgil Ierunca se va pronunța pentru necesitatea "revizuirilor" în cultura și literatura noastră ieșită din "epoca" de nefericită amintire. Nu la revizuirea de tip lovinescian, care avea drept important criteriu cel estetic, ci la revizuiri ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]