51,240 matches
-
istoria cercetării ce fundamentează acest volum, pe care o descriu în secțiunile următoare. Șase lumi rurale Există multe moduri în care pot fi clasificate satele din România. Mărimea, apropierea de oraș, costurile vieții, ponderea populației rurale, mortalitatea infantilă, calitatea infrastructurii, frecvența relațiilor sociale, ponderea absolvenților de gimnaziu care își continuă educația într-un liceu sunt doar câțiva dintre indicatorii care pot fi luați în considerare. Într-un articol relativ recent, profesorul Dumitru Sandu (2004, pp. 179-201) propune o clasificare a ruralului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
etnice prezintă niveluri de dezvoltare între cele ale satelor moderne și cele ale satelor de imigrare, un consum media net superior mediei satelor din România, cel mai ridicat între cele șase tipuri de localități. Contactul cu orașul este apropiat ca frecvență de cel al satelor moderne și de imigrare, chiar dacă numărul de navetiști este mai redus, fiind facilitat de dotarea cu autoturisme (în medie cea mai ridicată între cele șase tipuri de sate). Cum am ajuns acolo Delegația Comisiei Europene la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nivelul capitalului social din România rurală comparativ cu ansamblul țării și cu restul societăților europene. Manifestări ale capitalului social La ce e bun capitalul social? Cu ce pot contribui la dezvoltare chestiuni desprinse din viața de zi cu zi, precum frecvența întâlnirii prietenilor, măsura în care oamenii se încred în ceilalți sau în instituții, participarea în asociații profesionale sau în cluburi sportive? Sunt întrebări prin intermediul cărora un gânditor conservator sau mai sceptic ar fi tentat să respingă existența unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la noi pentru a diferenția localitățile în orașe și comune. Sunt mai multe moduri de a măsura capitalul social. Mă opresc în cele ce urmează asupra câtorva expresii ale acestuia, plasând analiza la nivel macrosocial. Sunt interesant în principal de frecvența întâlnirii prietenilor, de participarea în asociații voluntare, de încrederea în oameni și de încrederea în instituții. Datele pe care le folosesc provin din două valuri ale European Values Survey/World Values Survey. EVS/WVS reprezintă o serie de sondaje asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Calității Vieții (ICCV). Datele comparative pe care le utilizez provin din valul 1999-2001. În plus, folosesc valul 2005-2006 al WVS pentru a discuta despre diferențele urban-rural în România. Primul element al capitalului social pe care îl iau în considerare este frecvența întâlnirii prietenilor. Aceasta reprezintă un indicator al gradului de implicare în relații informale, al extensiei rețelelor sociale. Un individ bogat în prieteni va tinde, în mod firesc, să își întâlnească mai des prieteni decât unul mai sărac din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Orașul se află la 44 de kilometri de reședința județului, Târgu Mureș, la 25 de kilometri de Câmpia Turzii (județul Cluj) și la 64 kilometri de Cluj-Napoca. Ludușul are stație feroviară și o serie de microbuze spre orașele din jur, însă frecvența curselor nu este mare, astfel că mulți dintre locuitori trebuie să apeleze și la mașini de ocazie sau alte mijloace de transport. Sătenii își amintesc cu nostalgie de perioada comunistă, când naveta către Luduș era intensă, și autobuzele plecau zilnic
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
despre Uniunea Europeană și satele din Uniunea Europeană Aprecierile sunt diferite în privința cantității dezbaterilor ce au loc între săteni pe subiectul integrării. Chiar dacă toți respondenții susțin că au loc discuții pe această temă, unii consideră că se discută prea puțin, alții că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu prea se vorbește. Se vorbește despre speranța de a avea mai multe posibilități” (tânără, Zerind); „Oamenii vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prea se vorbește. Se vorbește despre speranța de a avea mai multe posibilități” (tânără, Zerind); „Oamenii vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt care discută: cam jumătate” (bărbat, 30 de ani). Subiectele de discuție de prim interes și cu frecvența cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor și problematica locurilor de muncă. Discuțiile aduc inclusiv prognoze referitoare la creșterea posibilităților de muncă în străinătate sau la crearea de noi locuri de muncă în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o simplă haltă), iar trenurile care trec pe acest tronson de cale ferată fac legătura între București/Ploiești și Moldova. Deoarece este o haltă mică, fără casă de bilete, în Tomșani opresc numai trenurile de persoane, care nu au o frecvență foarte mare. Prețul biletelor la tren este mai mic decât al celui la microbuz, însă acestea din urmă sunt mai frecvente. Se pot face abonamente la microbuz, prețul unui astfel de abonament lunar fiind de 650.000 lei. Bicicletele au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sclavii” (femeie, 27 de ani). Există, totuși și lucruri bune în Tomșani, precum: „Hărnicia oamenilor, curățenia lor” (bărbat, 45 de ani). Este interesant de remarcat faptul că cei intervievați au reprezentări foarte diverse ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
7 8,5 Interesul față de UE ridicat... scăzut 8 4 5 2 6 6,5 Așteptările de la integrarea in UE pozitiv, ridicat... negativ 5 5 5,5 7 9 8 ... ”Spiritul comunitar” ridicat... scăzut 8 7 2 5 5 3 Frecvența cu care cei intervievați au menționat spontan „spiritual comunitar” și conceptele relaționate când și-au definit satul frecvent... niciodată 7 3 1 3 2 2 Reprezentările despre România la fel ca UE ... complet diferită 1 3 2,5 3 3
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
7. Măsuri generalizate ale diversității simple 8. Indicatori ai diversității multiple Capitolul 3 Evaluarea diversității Conform legii numerelor mari (un concept teoretic fundamental în statistica matematică definit printr-un pachet de teoreme specifice domeniului), printr-o interpretare adecvată, numerele sau frecvențele relative date de relațiile (3.3) estimează (sau aproximează, în termeni probabiliști) o distribuție discretă de probabilitate. În practică întâlnim, de regulă, distribuții de probabilitate discrete complete [egalitate în relația (3.3)-2)], dar pot fi întâlnite și distribuții de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experiment probabilistic ar putea să fie un sondaj statistic în care se urmărește o singură caracteristică (însușire) a elementelor unei mulțimi (populații sau colectivități) statistice (însușire pe care o au toate elementele mulțimii). În urma sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative care estimează (conform legii numerelor mari) distribuția de probabilitate teoretică a unor astfel de rezultate. În acest context, întâlnim conceptele importante populație și sondaj. Populația este înțeleasă ca o mulțime de obiecte purtând numele de elemente, puncte, particule, indivizi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și să presupunem că este descris de un experiment probabilist finit (mulțimea stărilor sale este finită) ale cărui stări sau valori, la un moment dat, sunt cantități exprimate prin numere. Cu ajutorul acestor valori și al distribuției lor de probabilitate (de frecvențe), se pot defini anumiți indicatori numerici care descriu cantitativ sistemul considerat. Unii dintre acești indicatori numerici apar și cu însușirea de poziție. Indicatorii numerici de poziție descriu într-un anumit fel gradul de concentrare sau diversitate a stărilor sau valorilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experimentelor nenumerice sau calitative! 2) Indicatori numerici ai concentrării sau diversității. Nu sunt indicatori de poziție. Ei se definesc doar cu ajutorul distribuției probabiliste a experimentului și se pot calcula pentru orice experiment pentru care știm distribuția de probabilitate sau de frecvențe a rezultatelor care se pot obține! Concluziile la care se ajunge în practică se referă la un alt mod de grupare sau de împrăștiere care nu se mai compară cu un anumit reper numeric. 3) Indicatori neentropici. Indicatorii definiți fără
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unui experiment. Să presupunem că experimentul considerat are un număr de n rezultate ),...,,( 21 nxxx care se pot repeta (nu sunt distincte) sau nu (sunt distincte). Dacă vom considera rezultatele experimentului în ordinea în care apar și nu vom cumula frecvențele rezultatelor care se repetă, atunci vom putea scrie sintetic experimentul menționat sub forma următoare. Putem calcula doar media generală anuală ponderată a fiecărui student după promovarea tuturor examenelor, știind că fiecare disciplină are o anumită importanță (evaluată subiectiv) în planul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre abundență, ca în cazul unor studii de ecologie sau de piață, pentru că terminolgia aceasta nu este adecvată situației
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre abundență, ca în cazul unor studii de ecologie sau de piață, pentru că terminolgia aceasta nu este adecvată situației! Printr-un abuz relativ de limbaj și în sensul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a unui subsistem (subecosistem) al unui sistem (ecosistem) dat poate avea semnificații decizionale deosebite ecologice, economice, culturale, sociale sau de altă natură, ceea ce subliniază importanța indicelui de diversitate Berger-Parker. Observații și comentarii. În practică, cel mai adesea, numerele sunt niște frecvențe relative cu diverse semnificații așa cum sunt indicii de abundență relativă de tipul (5.1), iar nivelul sau gradul de concentrare definit și măsurat mai sus prin relația (5.4) se referă în acest caz tocmai la structura mulțimii M corespunzătoare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
exprimare mai comodă procentual sau în procente), ceea ce ne conduce la forma modificată )(1mod pIHH [notația indexată este convențională] dată de relația următoare. 3) Din motive tehnice, așa cum precizam și pentru indicele de concentrare Gini-Simpson-Onicescu (5.4), adeseori, probabilitățile sau frecvențele )( kp se multiplică cu 100 (când sunt interpretate procentual și se înlocuiesc în formulă prin procente). Astfel, dacă facem transformarea. 4) Așa cum menționam și pentru indicele Gini-Simpson-Onicescu (5.4), în practică, sunt preferabili adesea indicatorii normați, indiferent de problema la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
tabelul 6.5 (calculele rotunjite utilizând acum logaritmii naturali). Observații. Din tabelul 6.5 se poate remarca influența ponderării asupra fiecărui indice în parte pentru un sistem (ecosistem) cu o structură dată ca număr de componente, precum și ca distribuție de frecvențe (probabilitate) a acestor componente, ceea ce ar trebui să fie un lucru firesc. Remarcând influența ponderării asupra indicatorilor informaționali referitori la o structură dată a unui ecosistem (distribuția de frecvențe se păstrează nemodificată), vom ilustra și cealaltă situație în care păstrăm
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o structură dată ca număr de componente, precum și ca distribuție de frecvențe (probabilitate) a acestor componente, ceea ce ar trebui să fie un lucru firesc. Remarcând influența ponderării asupra indicatorilor informaționali referitori la o structură dată a unui ecosistem (distribuția de frecvențe se păstrează nemodificată), vom ilustra și cealaltă situație în care păstrăm o anumită ponderare a structurii, dar vom modifica valoric (nu ca număr de componente) distribuția (frecvențele relative) acesteia. Comentarii. În condițiile datelor din tabelul 6.6 care corespund ecosistemului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
asupra indicatorilor informaționali referitori la o structură dată a unui ecosistem (distribuția de frecvențe se păstrează nemodificată), vom ilustra și cealaltă situație în care păstrăm o anumită ponderare a structurii, dar vom modifica valoric (nu ca număr de componente) distribuția (frecvențele relative) acesteia. Comentarii. În condițiile datelor din tabelul 6.6 care corespund ecosistemului considerat, calculând indicele de concentrare Simpson C(p), dat de relația (5.4), indicele de diversitate Simpson D(p), dat de relația (5.14), indicele de certitudine
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ale diversității. Un astfel de experiment poate fi un sondaj statistic care urmărește o singură caracteristică sau însușire a elementelor unei mulțimi, populații sau colectivități statistice alcătuită din obiecte sau ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor teoriei estimației, pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experiment poate fi un sondaj statistic care urmărește o singură caracteristică sau însușire a elementelor unei mulțimi, populații sau colectivități statistice alcătuită din obiecte sau ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor teoriei estimației, pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]