10,651 matches
-
cine știe de pe unde... Și că, folosită eficient, e mai mult decât avem nevoie... Suntem În măsură să utilizăm și soluții alternative la agricultură pentru a capta energia Soarelui. Soluții tehnice adică. Pe undeva e firesc, după cum firească e și fuga omului de agricultură, de care vorbeam deunăzi. Căci ea, care a generat un șir de diviziuni ale muncii, fiecare care găsea și altceva de făcut lăsând În seama celorlalți partea sa de agricultură, e de fapt o expresie a tendinței
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
s’o mai retrage de acum Încolo? Nu mai are unde; urmează, necesar, reacția activă, adică adaptarea. Dacă vorbim În alți termeni și plecăm de la un caracter net negentropic, dovedit Între altele de biocâmpul reductiv, adică Înalt energetic, al pisicii, fuga ei Înseamnă rezolvarea unei incompatibilități cu un mediu entropizat, nu din vina ei, iar adaptarea utilizarea surplusului de negentropie, sub aspectul ei informațional, Întru ajustarea după dorința ei a relațiilor cu mediul entropizat; chiar și pe acelea cu omul. Căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sunt arhetipuri coplementare. Există o identitate de fond între marile mituri si legende ale taurologiei. Legenda vânătorii lui Dragoș e sacrificarea Taurului Primordial de către Mithra, a lui Seth de către Horus, act al regenerării Arborelui Lumii, care înscrie microcosmosului în macrocosmos. Fuga animalului conduce la descoperirea locului consacrat întemeierii. Agentul este învestit cu puterea dragonului, eliberează puterea Kundalini și devine una cu victima, într-un ciclu complet, care duce la perfecțiune. Taina misteriilor e doar pentru cei aleși, spune misticul Lovinescu, amintindu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
această carte în anumite sensuri, așadar vom sublinia aici unele aspecte ale sale. Crearea ICAC a fost precipitată de preocuparea unui nou guvernator, Sir Murray MacLehose, față de un anumit scandal de corupție în Poliția Regală din Hong Kong care a implicat fuga unui ofițer senior, superintendentul șef Godber, în Anglia pentru a scăpa de justiție. Acest scandal fusese în detrimentul încrederii publice și adusese în atenția politică gradul de corupție sistematică care opera în cadrul Poliției și care fusese tolerată timp de mulți ani
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții umplu câmpul și roiesc după un semn Și în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn, Pe copite iau în fugă fața negrului pământ, Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt, Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să rămînă neschimbată vreme de aproape un secol și jumătate. În ochii otomanilor, cea de a doua trădare a Patriarhiei de la Peć a fost o altă lovitură pentru o organizație deja profund afectată de proasta administrație și de corupție. După fuga lui Arsenie al IV-lea, a fost ales un candidat grec, după care a urmat o succesiune rapidă de numiri. Deoarece Sremski Karlovci, centrul habsburgic, avea o poziție economică mult mai bună decît Peć-ul, numeroase cereri de sprijin financiar au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Constantin Mavrocordat, au depus eforturi ca să înlăture efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la sate, unde fuga în masă a țărănimii zdruncinase din temelii întregul sistem fiscal. Dat fiind că aici nu fusese niciodată instituită direct administrația otomană, pămînturile românești nu fuseseră incluse în sistemul timarelor. În schimb, terenurile rămăseseră sub controlul aristocrației autohtone. Boierii își păstraseră
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fug în munți sau pleacă din Principate; ei puteau trece Carpații în Transilvania sau Dunărea în ținuturile de la sud de fluviu. Emigrau uneori și în teritoriul de la nord de Marea Neagră, mai ales după ce acesta a trecut în stăpînirea Rusiei. Această fugă în masă a plătitorilor de dări a ruinat finanțele guvernului. S-a apreciat că, în Valahia, 90% din veniturile statului proveneau de la țărani. Trebuia evident făcut ceva pentru ca aceștia să rămînă pe pămîntul lor. Reformele, care aveau să acopere multe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Constantinopolului, deși Poarta avea un interes și mai mare în asigurarea stabilității fiscale a provinciilor vasale ei. Prima reformă a fost instituită în Valahia în 1740 și implica o problemă esențială: perceperea impozitelor. Dat fiind că scopul urmărit era stoparea fugii țăranilor și eventuala creștere a veniturilor statului, dările trebuiau menținute la un nivel care să nu forțeze populația locală să recurgă la măsuri extreme, cum era fuga. Fuseseră deja depuse eforturi în vederea unei reforme a impozitării și au apărut îmbunătățiri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
implica o problemă esențială: perceperea impozitelor. Dat fiind că scopul urmărit era stoparea fugii țăranilor și eventuala creștere a veniturilor statului, dările trebuiau menținute la un nivel care să nu forțeze populația locală să recurgă la măsuri extreme, cum era fuga. Fuseseră deja depuse eforturi în vederea unei reforme a impozitării și au apărut îmbunătățiri în privința metodelor de strîngere a taxelor în timpul domniilor lui Nicolae Mavrocordat în țara Românească (1719-1730) și a lui Grigore Ghica în Moldova (1726-1733). S-a hotărît apoi ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
perioadei reformelor, nu s-a făcut nici o încercare de clarificare a problemei proprietății funciare. Boierul era numit "stăpînul domeniului" sau "al satului." În 1746 a avut loc o adunare a boierilor din Valahia pentru discutarea crizei fiscale și a problemei fugii țăranilor. S-a decis ca orice șerb care se va întoarce de bunăvoie în sat să fie eliberat. Dat fiind că măsura aceasta reprezenta evident un stimulent pentru fugari, divanul a fost obligată să facă următorul pas logic, cel de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pe lîngă aceasta, o nouă perioadă îndelungată de conflicte militare a forțat Poarta să recurgă la noi presiuni fiscale. Taxele erau iar percepute de mai multe ori pe tot parcursul anului și unele vechi taxe desființate au fost reintroduse. Fenomenul fugii în masă a țăranilor și-a făcut din nou apariția. Reforma și amestecul statului erau tot timpul atacate de către boieri. Aristocrația autohtonă vedea în aceste măsuri doar un alt motiv de a-și justifica opoziția față de dominația fanariotă și otomană
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de unde proveneau, iar Eteria stîrnise deja multă ură din cauza jafurilor. Deși Tudor încerca să-și țină tovarășii în frîu, și aceștia s-au angajat în acte de violență și furtișaguri. Pe măsură ce dezordinea și anarhia erau tot mai mari, a început fuga în masă a boierilor și negustorilor. Unii dintre ei erau înfricoșați de răscoala țăranilor, alții, care fuseseră implicați în acțiunile Eteriei, se temeau de represaliile otomanilor. Cea mai mare parte a acestora s-au refugiat în Transilvania, douăsprezece mii alegînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și rurale. Conducerea făcea parte din familiile înstărite. După declanșarea revoltei, cea mai mare parte a populației nu voia deloc să aibă de-a face cu ea. Iată cum descrie un scriitor situația: Nici o bătălie crîncenă, doar ignoranță paralizantă, trădare, fugă, insulte reciproce și vise disperate de salvare a situației dominau cauza bulgară în această problemă unilaterală. Așa cum era ea, inițiativa bulgarilor a trecut aproape imediat în mîinile membrilor conservatori ai comunității. Aceste elemente îi dezavuau pe rebeli și negau faptul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai râs în biserică la faza asta, când am văzut fețele îngrozite ale puștilor. Părintele avea categoric ceva de show-man. Într-un final, părintele a dat cu ochii și de mine. Acuși vine, mi-a zis. Doar să dea o fugă de vreo oră jumate la o înmormântare. Și după aia se îndură și de mine. Uite-acuși. Ei, și când a venit, după trei-patru ore, mi-a făcut semn să mă apropii. Ținea pumnul strâns și iscodea cu privirea în juru-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
altă poveste, cu un tip care în decembrie ’89 se întorcea cu tac’su de la țară, unde tăiaseră porcul. Chiar pe 22 se întorceau ei în București, unde începuse revoluțiunea. Acolo, la țară, printre țuici și caltaboși, nu auziseră de fuga lui Compostatu. Sau auziseră ceva la radio, dar confundaseră tot tămbălăul cu o piesă cu 23 August. Ajunși în Capitală, hăbăuci, cu mintea încă tulbure, la primul stop au văzut o mare de oameni care se năpustea spre ei. Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
că vei avea spor în a crește acel tip de animal. Bunica mi-a zis că a găsit păr de oaie în a mea, dar nu am crescut niciodată mai mult de 2-3 mioare. Când căldura era mai mare dădeam fuga la scăldat în apele repezi ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari. [...] Blestemată școala noastră cu profesorii ei! Fuga de școală, de dascălii și de Învățământul ei, era co mună mai tuturor celor mușcați la tinerețe de șarpele scrisului. Fenomenul s-ar explica fie prin acel orgoliu nativ și cabo tin (adaug că numai doi actori ai noștri aveau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fumând de-a călare În fruntea brigăzii sale, fără gând la inamicul improbabil, și rostogolin du-se deodată de pe cal la câteva focuri răzlețe trase de parti zani. Ca urmare a acestei neașteptate Întâmplări, ostașii noștri o rup seră la fugă; iar când, după panica potolită de ofițeri cu latul să biilor pe spinările oamenilor și cu Înjurături de mamă, se-ntoarseră cu toții spre colonel, Îl găsiră Împușcat În cap și cu mândrețile lui de cizme Chantilly scoase din picioare. Rar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bărbat care să mi semene și căruia să-i semăn, măcar pe ici, pe colo, În bune și În rele; căruia să-i placă pandaliile și trăsnăile mele, cum și mie ale lui, și după care, spune Înțeleptul, s-alerg fuga fuguța și el după mine la fel; care să nu te mintă cum te mint toți În jurul tău, vorbindu ți pe față Într-un fel și În spate altfel; cu care să te Împaci În aceeași exis tență sensibilă, liberă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primi Sfânta Împărtășanie, chiar dacă foarte mici progrese parcă se observă. Sunt Însă la mii de kilometri lumină de ceea ce ar trebui să fie un credincios adevărat și atât mai mult un călugăr. Mâine, cu binecuvântarea Părintelui stareț, voi trage o fugă până la Bacău. Nu știu cu ce mijloace și cu ce resurse o voi face, dar Îmi pun nădejdea că Dumnezeu mă va ajuta, așa cum a făcut-o În seara aceasta, când, căutând prin buzunarul unei bluze, am dat de 20
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
fost că m-a lovit pe gât, șocul fiind amortizat un pic și de gulerul de la geacă. De durut mă doare Însă și acum, dar sper să nu fie vreo complicație. Abia intrat În casă, a trebuit să trag o fugă până la Poștă, unde mă aștepta, de vineri, un colet de la criticul și publicistul Stan V. Cristea, care mi-a trimis recenta carte dedicată lui Marin Preda. În harababura din sufragerie am găsit apoi și un plic de la scriitorul Adrian Botez
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
masă s-au sculat uitându-se nedumeriți unul la altul iar copilul- colegul nostru mai mic - s-a îndreptat pusca spre ușă. Am știut ce urmează. Am sărit cât am putut mai repede din cireș și am luat-o la fugă de ne scăpărau calcâile. Dar n-am lăsat din mână având cu noi si sperietoarea de ciori, halatul cel roșu. De ce l-om fi luat și pe acela nu știu. Din teribilism cred, foarte probabil. După noi, fugea colegul-proprietar, care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
Acestia vor rezolva repede problemele iar un ajutor de-al lui va scrie pe curat teza, pe o coală ștampilată, de care am făcut rost prin badea Gheorghe (omul de serviciu). Teza gata făcută și bine împachetată este adusă în fugă de copilul cu mingea, care o va lega de sfoara lungă de pe mosorel, pe care eu o voi arunca pe geam, când copilul dă semnalul printr-un fluierat că teza este legată. Ridic apoi încetișor teza, înfășurând ața pe mosorel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]