9,562 matches
-
Vreau să-l iau acasă!"). Din descrierea făcută de Mion, Rena este foarte drăguță ea însăși, dar poate deveni foarte înfricoșătoare când este mânioasă. Când a avut nevoie de o armă a folosit un satâr pe care la găsit la groapa de gunoi (în anime). Numele ei real se dovedește să fie Reina (礼奈), dar la folosit în mod normal înainte de a se muta din Ibaraki în Hinamizawa cu părinții cu un an înainte de începerea evenimentelor. Acolo a aflat că mama
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
să-l omorâm și să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică. Tata ne va crede“. Unul dintre frați (Ruben) le spuse să nu-l omoare, căci uciderea de frate este cel mai mare păcat. „Aruncați-l într-o groapă pustie și-l lăsați acolo“, spuse fratele acela, care îl iubea pe Iosif și care voia să-l scape de la moarte. Când a ajuns la frații săi, ei l-au prins, l-au dezbrăcat de haina cea frumoasă și l-
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
din Egipt (numiti "ismaeliti" - probabil de la Ismael - latura arabeasca a istoriei- fratele lui Isaac), care cumpărau și oameni. Și ce gândise unul dintre ei (Yehuda - adica Iuda)? Să-l dea pe fratele lor negustorilor, căci dacă acesta va muri în groapă, tot păcatul lor va fi. Frații s-au învoit și l-au vândut pe Iosif cu 20 de arginți. Cum mai plângea bietul copil, dar numai unul dintre frați era înduioșat de lacrimile acestuia. Neguțătorii l-au așezat sus pe
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
să împlinească destinul și să oficieze, simbolic, o nuntă necesară: “...tinerii care mureau necăsătoriți erau îmbrăcați în haine de mire sau de mireasă (...). La înmormântare erau prezenți și muzicanții, care la scoaterea mortului din casă și la coborârea lui în groapă, cântau marșul de cununie. Obiceiul a dispărut la începutul secolului [al XX-lea], datorită intervenției autoritare a preotului din sat, care l-a calificat drept un obicei sălbatic” Avem deci suficiente dovezi că obiceiul a fost cunoscut și practicat în
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
și inscripțiile au fost făcute de către V. Kobelev, P. Galkin, P. Koktev, P. Serebriakov și P. Lukovnikov. Clopotul nu a bătut niciodată - în timpul unui incendiu în 1737, o uriașă lespede (11,5 tone) l-a spart în timp ce era încă în groapă de turnare. Șocul termic dintre foc și apa de stingere a fost fatal. În 1836, a fost dezgropat de către arhitectul Auguste Ricard de Montferrand și a fost plasat în locul său de astăzi, lângă Turnul lui Ivan cel Mare. Existau, de
Clopotul Țarului () [Corola-website/Science/314245_a_315574]
-
ciumă se duceau pentru a cere ajutor), meșteșugarii au fost nimiciți, negustorii panicați au evitat multe regiuni, ducând Europa la stagnare economica totală. Cadavrele erau lăsate pe câmpuri, deoarece toți doctorii, preoții și groparii erau morți, fie erau înhumate în gropi comune. La Avignon, însuși Papa Clement al VI-lea a ordonat aruncarea cadavrelor în râul Ron. Disperarea și lipsa raționamentului i-au făcut pe mulți oameni să ajungă să comită fapte nebunești, ajungând să învinovățească comunitățile evreiești, persecutând și masacrând
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
un coif, o armură din zale, un scut, o sabie lungă, un pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint și aur și anexele din bronz ale unui car de luptă. Alături de resturile cinerare așezate în groapa sepulcrală s-a mai depus o situlă de bronz și o fructieră din lut nears. Mormântul a fost atribuit unui nobil războinic dac din sec. I î.e.n.
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
Armamentul greu era stocat în 8 cazemate și 4 poziții deschise și armamentul ușor era localizat în alte 35 de buncăre. Alte 18 tunuri anti-tanc au completat dispunerea artileriei pe plajă. Zonele dintre punctele cheie au fost echipate ușor având gropi pentru puști, tranșee și arete 85 de amplasamente pentru mitraliere. Nici o zona nu a fost lăsata descoperită și dispunerea armelor era făcută astfel încât frontul putea fi mutat oriunde pe plajă. Spionajul Aliaților a identificat apărarea ca fiind întărită de un
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deșeurilor datând din anul 1975. Oamenii sunt obisnuiți să recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale orașelor antice conțineau mai puține deșeuri cu potențial pentru reciclare (unelte, ceramica etc). În erele preindustriale, deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale prețioase erau colectate în Europa, și topite pentru refolosire continuă, iar în unele
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
pază, echipamente de cântărire, laboratoare de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, încărcătoare, compactoare, screpere, excavatoare) și de servicii de întreținere a acestor utilaje. Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau închise până în anul 2007, însă România nu s-a putut conforma în acest termen. Ca urmare
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
reușește să îl omoare pe Asuma, apoi dorește să ucidă și pe restul echipei sale, însă este forțat de Liderul Pain să se retragă. În cele din urmă este înfrânt și dezmembrat de Shikamaru, care îi lasă rămășițele într-o groapă, din pădurea sfântă a Clanului Nara. Statusul său rămâne un mister, fiind nemuritor, rămânând viu dar incapacitat. Akatsuki nu îl mai consideră un membru și a renunțat la orice plan de a-l salva. Sasori este un păpușar din Satul
Akatsuki () [Corola-website/Science/313905_a_315234]
-
fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ... (9) Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. ... Articolul 12 (1) Imobilele proprietate privată necesare pentru relocarea utilităților, pentru drumurile tehnologice, drumurile temporare, drumurile ocolitoare, cele necesare gropilor de împrumut pentru asigurarea servituților aeronautice, precum și cele necesare pentru construcții hidrotehnice speciale și alte amenajări necesare protecției/realizării lucrării publice pot fi expropriate și se supun prevederilor prezentei legi. ... (2) După publicarea hotărârii de expropriere se notifică deținătorii de
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
face parte din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
aplicat și la cuvinte românești vechi: "țăran" + "-ism" → "țărănism". Prefixele provin în general din prepoziții. În cazul limbilor romanice, cele mai multe au fost prepoziții numai în latină. În prezent este și prepoziție, și prefix bunăoară cel provenit din latinescul "in-": "în" + "groapă" + "-a" → "a îngropa", "en" + "fermer" „a închide” (de exemplu ușa) → "enfermer" „a închide” (în ceva). În limbile din diasistemul slav de centru-sud sunt mai multe care au ambele funcții: "iz" „din” + "baciti" „a arunca” → "izbaciti" „a arunca afară”, "od" „de la
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
Marcellinus ca fiind neamuri iraniene scito-sarmate din regiunea Donului. Vasile Pârvan afirmă că "sargeții" (în ) din Dacia sunt sciți asimilați de localnicii daci. Dio Cassius povestește că regele Decebal a abătut apele râului a (Streiul de astăzi) și săpând o groapă a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur și argint. Apele au fost readuse în vechea albie după securizarea tezaurului. După cucerirea romană a Daciei, romanii au pus mâna pe comoară datorită trădării prizonierului Bicilis. Nu se știe exact
Sargeți () [Corola-website/Science/317947_a_319276]
-
primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
depărtare, în mijlocul fostului parc, acum pietruit, se vede o structură masivă de beton, care pare a fi fundația unei cladiri începute și abandonate. Pe masura ce privitorul se apropie, se observă că de fapt structura masivă de beton se află într-o groapă și din fundație se transformă în ceva ce seamănă cu un buncăr. Pentru a coborî în groapă există niște scări foarte largi, intersectate de o rampă pentru că și persoanele cu dizabilități să poată coborî cu scaunul cu rotile. Din acest
Memorialul Holocaustului (București) () [Corola-website/Science/323014_a_324343]
-
fundația unei cladiri începute și abandonate. Pe masura ce privitorul se apropie, se observă că de fapt structura masivă de beton se află într-o groapă și din fundație se transformă în ceva ce seamănă cu un buncăr. Pentru a coborî în groapă există niște scări foarte largi, intersectate de o rampă pentru că și persoanele cu dizabilități să poată coborî cu scaunul cu rotile. Din acest motiv, distanța între trepte nu este constantă, astfel că vizitatorii care coboară pe scări se pot împiedica
Memorialul Holocaustului (București) () [Corola-website/Science/323014_a_324343]
-
reies din schițele realizate de Böbel, o parte a turnului să fie executată din zidărie, iar pe sub turn să se poată circula. Au fost realizate săpături arheologice, zona unde s-a aflat turnul fiind decopertată. Apoi, primăria a astupat provizoriu groapa și a organizat un concurs de proiecte. Până la sfârșitul lunii septembrie 2006 au fost depuse doar două oferte ale arhitecților; acestea au fost analizate de o comisie de arhitecți, dar niciuna nu a fost agreată și s-a luat decizia
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
descărcate cadavrele din tren și așezate pe marginea șinelor, iar a doua zi au fost aduși evreii supraviețuitori pentru a-i încărca pe morți în căruțe și a-i duce la cimitirul evreiesc din localitate unde au fost îngropați în gropi comune.
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
Nici nu poate fi luată recomandarea D.M.I. ca la reconstruire să se completeze doar elementele degradate. Biserica va trebui să fie restaurată în întregime păstrându-se forma și aspectul actual. La o construcție ... [fundați]a să fie adîncită sub nivelul gropilor din vecinătate.”" Câteva imagini atașate referatului din 1974 se păstrează într-o stare avansată de degradare. Cu greu se mai pot distinge portalul intrării, sculptat cu o funie, o fereastră dreptunghiulară mică în axul altarului, stâlpii de zidărie, pereții și
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127, cu următoarele sub-coduri: GJ-I-m-B-09127.01 Așezare civilă; GJ-I-m-B-09127.02 Castru de pământ; GJ-I-m-B-09127.03
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]