9,370 matches
-
râul să curgă pe un pat situat la un nivel superior câmpiei din jur. În această situație, din timp în timp, digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La astfel de momente se produc inundații păgubitoare. În interiorul luncii se află și alte ridicături, create de vechile meandrări și diguri, având forma unor bombări alungite, despărțite de adâncituri mlăștinoase (albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile împiedica vărsarea directă a afluenților în râul principal. Ca urmare, aceștia își
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ridicături, create de vechile meandrări și diguri, având forma unor bombări alungite, despărțite de adâncituri mlăștinoase (albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile împiedica vărsarea directă a afluenților în râul principal. Ca urmare, aceștia își croiesc drum pe marginea luncii, respectiv pe zona cea mai joasă a sa. Afluenții merg astfel o distanta oarecare, prin lunca râului principal, pe direcție paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile împiedica vărsarea directă a afluenților în râul principal. Ca urmare, aceștia își croiesc drum pe marginea luncii, respectiv pe zona cea mai joasă a sa. Afluenții merg astfel o distanta oarecare, prin lunca râului principal, pe direcție paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
sa. Afluenții merg astfel o distanta oarecare, prin lunca râului principal, pe direcție paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse în întregime sub apă. Importantă luncilor. Luncile au caracter regulator pentru scurgerea apelor în timpul viiturilor. Totodată, ele sunt foarte fertile, din cauza stratului de aluviuni fine ce le acoperă și din cauza micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
micii adâncimi a pânzei freatice. Culturile practicate aici dau producții importante chiar pe timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât și pentru diferite construcții (șosele, căi ferate, locuințe, poduri). De aceea se pune problema amenajării luncilor în vederea frânarii acțiunilor distructive ale inundațiilor. Amenajările se fac de obicei prin îndiguiri. O serie de cauze, cum ar fi ridicările scoarței terestre, coborârea nivelului oceanic sau schimbările climatice pot scoate râul din profilul de echilibru, obligându-l că pe
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
prin îndiguiri. O serie de cauze, cum ar fi ridicările scoarței terestre, coborârea nivelului oceanic sau schimbările climatice pot scoate râul din profilul de echilibru, obligându-l că pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în interiorul luncii. Această din urmă va deveni tot mai neinundabila, rămânând cu timpul total suspendată față de nouă albie și căpătând formă de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de echilibru, obligându-l că pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în interiorul luncii. Această din urmă va deveni tot mai neinundabila, rămânând cu timpul total suspendată față de nouă albie și căpătând formă de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
aluviala. Un caz special îl formează terasele sculptate în aluviuni sau aluvionare. În mod obișnuit o terasă se formează prin două faze: în primă se dezvoltă albia majoră care va deveni terasă, iar în a doua râul se adâncește, retezând lunca sub formă de treaptă. Terasă este deci, înainte de toate, o formă rezultată din dominarea ritmica a eroziunii laterale cu cea de adâncime și nu o formă de acumulare. Terasele pot fi : eustatice, climatice și neotectonice. Terasele se împart în : aluviale
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Ileanda. Rezervatia naturală este situată în partea nord-estică a județului Sălaj și cea sud-vestică a satului Negreni, în sudul luncii Someșului și la o distanță de 40 de km. față de orașul Jibou. întinsă pe o suprafață de 7,80 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Șimleu Silvaniei. se află în lunca râului Crasna, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km. distanță față de orașul Șimleu Silvaniei, între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Șimleului și calea ferată Șimleu - Sărmășag. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1807 s-a format în capătul dinspre Câmpulung Moldovenesc al satului Vama, în lunca împădurită de sub culmea Hurghiș, o colonie germană cu numele de Eisenau. Aceasta era așezată pe partea stângă a cursului superior al Moldovei, la o distanță de 12 km sud-est de orașul Câmpulung Moldovenesc, în apropiere de defileul unde, conform legendei
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu stuf abundent. Clocește în Lunca și Delta Dunării. Este o specie migratoare. Pentru clocit preferă lacurile puțin adânci de apă dulce. Este în număr mic, necesită protecție Furtunarii sunt caracterizați prin nară unită și sept de mărime medie. În lume sunt 75 specii de furtunari
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Pelicanii sunt păsări acvatice mari cu o pungă distinctă sub cioc. În lume sunt 8 specii dintre care în România se pot întâlni 2 specii. Cormoranii sunt păsări migratoare acvatice, dar cu elemente sedentare. În România se pot întâlni în Lunca și Delta Dunării, trăind în colonii. În lume sunt 38 specii dintre care în România se pot întâlni 3 specii. </br> </br> </br> Stârcii (bâtlan, ceapur, gâtlan, pescar) sunt păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi care se
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
celorlalte specii de păsări ca berzele și ibișii, membrii acestei familii zboară cu gâtul retras. În lume sunt 61 specii de stârci, din care în România se pot întâlni 8 specii. <br> În România această specie trăiește în colonii în Lunca Oltului, Delta Dunării și bălțile mari. În picioare măsoară 100 cm în înălțime și 84-102 cm în lungime, anvergura aripilor fiind de 155-195 cm. Ponta este formată din 3-5 ouă de culoare albastru-verzui. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
județul Călărași într-o familie de lăutari. Din 1929 începe să studieze vioara. În perioada 1944-1949 compune foarte multe piese vocale, melodii ce au influențat foarte mult repertoriile incipiente ale unor artiști cunoscuți ai muzicii lăutărești (Romica Puceanu sau Gabi Luncă), dar și ale unora mai obscuri (repertoriile lui Gheorghe Lambru sau Florică Roșioru). În 1949 se mută la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.). În 1951 își formează primul
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
se întinde pe o suprafață de 258 hectare (252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2,25 hectare. Aria protejată reprezintă o pajiște naturală cu umiditate ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
nu este întâmplătoarea așezarea multor biserici și mănăstiri din țara noastră. Aceasta avea rolul determinant în vechea apărare a Craiovei, fiind așezată la intersecția drumurilor care vin de la munte și dinspre Dunăre. La capătul acestor drumuri, pe dealul ce domina lunca Jiului, străjuia biserica Sf. Dumitru ]. Din turnul clopotniță se putea vedea din zare până în zare și se dadea alarma îm caz de primejdii. Nu se poate spune cu exactitate cine este primul ctitor al bisericii, originea ei fiind învăluită în
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
în apropierea Circului de Stat, într-o formulă de excepție, alături de violonistul Tudor Pană, acordeonistul Nicolae Florian, celebrul țimbalist Toni Iordache, frații Costel și Vasile Stanciu. În anul 1980 este invitat să concerteze în Israel alături de Ion Onoriu și Gabi Luncă, de care-l leagă o mai veche colaborare. Tot în Israel le-a acompaniat pe solistele Ștefania Rareș și Elena Pascu. A acompaniat în spectacole, înregistrări, emisiuni Radio și TV, interpreți renumiți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Maria
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
acompaniat în spectacole, înregistrări, emisiuni Radio și TV, interpreți renumiți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Maria Văduva, Stelian Apostol și mulți alții. În calitate de dirijor îl regăsim în numeroase înregistrări Electrecord acompaniindu-i pe Marcel Budală, Fărâmiță Lambru, Gabi Luncă sau Ion Onoriu. Moare la data de 4 septembrie 1982, în București. Înregistrările lui Constantin Mirea au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune. Câteva din înregistrările efectuate au fost editate pe două discuri de ebonită și pe un CD
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]