10,288 matches
-
-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului etnolog Valer Butură din Cluj, născut în comuna
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic erau șapte familii nescrise în CAP, familii care s-au
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
începând cu comuna Fulga” În plus, la 11 iunie 1948 în comuna Fulga au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele de familie cele mai vechi și mai răspândite în satul Chilia sunt (în ordine alfabetică): Blaga, Brândușan, David, Dragoș, Fogoș/Fogaș, Groza, Lup, Pop, Tătar, Tătăran etc. Satul Chilia face parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca zonă a masivului cristalin Codru, bine împădurit, într-o zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
zonă de o frumusețe rară, cu multe trasee accesibile, pe drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
biserica ordodoxă fiind construită (probabil ca biserică greco-catolică) în 1858/1861. Pe lângă biserica ortodoxă satul mai are două biserici: penticostală și baptistă. Începând acum aproximativ 50 de ani (în 1957), s-a hotărât organizarea anuală a Festivalului Codrenesc la "Valea Lupului", pe teritoriul satului Chilia. Festivalul aduna codrenii din toate zonele Țării Codrului, iar spectacolele erau o oportunitate de exprimare a tradițiilor (ex. dans popular, port, mâncare tradițională, mic târg). Ulterior, ca urmare a creșterii numărului de participanți și a nevoii
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică” , dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa” , ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi” . Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de 846m în pădurea „Braniștea” , pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat lemnele în clotcan, cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Boboteaza și se sfârșește după Lăsatul Secului în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot, țigan, mire, mireasa), confecționate după imaginația fiecăruia. Această perioadă de distracții se încheie în așa numita "miercure cenușie", în data de 21 februarie, odată cu intrarea în Postul Paștelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă prin acesta în Siret. Pe cursul superior are două ramuri: Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat. După confluența acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din punct de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia spre munte) și străbătea “ pleanurile” (fânețe mai mari) ale locuitorilor: Ianăș Ilie, Mihai Budău, Ianăș Naia, Turcu Petru (Ponoran) și Păluț Dâlja, ajungând până în zona satului de atunci „la Livăzea", canal
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
desfășurării lucrărilor arheologice în cursul anilor 1960-70 în zonă. Astfel, organele locale, din conducerea Gospodăriei Agricole Colective proaspăt înfințate în anul 1962, au oprit cercetătorii arheologi ai muzeului din Deva să studieze urmele unui castru roman amplasat lângă satul Valea Lupului, 2 km de Livadia. De asemenea Hadrian Daicoviciu și Dorin Alicu în lucrarea “Inscripțiile Daciei romane” vol.III (1980) (5c) au prezentat alte cercetări arheologice din zona privind cetatea Baniței și tezaurul de monede găsite la ruinele din perimetrul cetății
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
funcționat notariatul a fost a învățătorului ungur Balazs Ferencz, care a vândut-o lui Popescu Mihai Mălăoni cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru Mare, Baru Mic, Pietros și Valea Lupului. După 1 decembrie 1918 s-a trecut la Administrația Română, notar rămânând tot Cincora Ion, primul notar român al comunei Livadia. Primăria (deci și notariatul) la începutul anilor 1930 s-a mutat cu chirie în clădirea familiei preoților Vladislav, până la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în 1873, - Gospodăria Agricolă Colectivă ( G.A.C. ) a fost înființată la 20 august 1962, primul președinte a fost Cincora Ion Țilică iar contabil provizoriu Turcu Petru Ponoran. Tot în august 1962, GAC Livadia s-a contopit cu cei din Valea Lupului, și apoi cu cele din Baru și Pietros, - tot în anul 1962 s-a electrificat satul Livadia, - la 1 ianuarie 1963, a fost transferată primăria din Livadia în Baru, în acelaș an s-a asfaltat drumul național pe segmentul care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]