10,211 matches
-
cenușiu al vieții de provincie, destinul banal-absurd al unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Cruzimea, egoismul, ura, dorința de acaparare, nivelarea individului sunt elemente ce pot fi înlocuite cu un „model al inimii ca locuință ideală și ca apropiere înțelegătoare de esența ființei umane”. În Dovezi de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
până la artă. Tânărul începe o muncă în care descoperă mari satisfacții și, în ciuda greutăților familiale, prin tenacitate ajunge la împlinirea visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la alegerea
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
poate fi considerată reprezentativă pentru toate celelalte cărți ale autorului. Titlurile capitolelor sunt incitante, nu se încearcă simplificarea intrigii, ci, dimpotrivă, complicarea ei cu cât mai multe amănunte, adaugate treptat firului epic inițial. Printre elementele care particularizează și conferă farmec narațiunii sunt și numeroasele figuri de plan secund, ciudate, uneori comice, dar întru totul plauzibile și justificate în economia textului. La fel - pitorescul limbajului, care nu ocolește nici argoul, și ritmul alert al succesiunii evenimentelor sau suspansul omniprezent. Toate aceste caracteristici
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
personajul cel mai important e soldatul român, surprins în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale faptului mărunt și o predilecție către detalii nu o dată melodramatice. Narațiuni despre „purtătorii scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările sub alt titlu, ca în cazul povestirii Împăcarea, din Flăcări pe chei, care devine aici Grija. De la mahalaua provinciei
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Hohenzollern, cu fapte „secrete”, într-un roman-document despre iubirile ascunse ale reginelor, contraspionaj, aventuri etc., unde episoadele prelucrează materiale din arhive și epistole. Port dunărean (1964) și Din Legendele Dunării (1982) reunesc crâmpeie reale și fantastice din povestea fluviului, de la narațiuni mistice despre Vâlcan sau despre celebrul Terente (prezent în mai multe cărți ale lui T.) până la reportaj. Și Brelocuri (1985) se învârte în jurul orașului port, în scurte secvențe diaristice. Scriitorul privește Vadul Brăilei parcă din perspectiva lui Fănuș Neagu, cu
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
anume reconstituirea biografică extrem de scrupuloasă documentar. O făcuse și în monografia Calistrat Hogaș, apărută în 1968. El contestă caracterizarea lui Creangă drept scriitor rabelaisian ( G. Călinescu) sau renascentist (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) și afirmă că „miracolul Creangă” izvorăște din folclor, scriitorul transformând narațiunile populare „în adevărate frumuseți sferice”, scuturându-le de prolixități și scăpându-le de schematism. Viziunea lui Creangă este homerică, iar opera lui formează „un adevărat ciclu rapsodic țărănesc”. Așa se explică lipsa sentimentalismului, a descrierilor de natură, faptul că erosul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
dragoste, pentru a construi o intrigă dramatică și complexă, care se remarcă mai ales în romanul cel mai reușit al trilogiei, Insula viscolului. Moartea violentă a trei femei (mamă, fiică și nepoată), în jurul cărora gravitează personajele principale masculine, constituie nucleul narațiunii. Banii și sexualitatea, falsul patriotism și naționalismul aberant, în numele căruia mor oameni nevinovați, sunt cauze ale unor drame și determină chiar destine tragice. Întâlnirea lui Iakob Goldman cu Bela Kadar, ambii ucigași devastați sufletește de crimele comise, este una din scenele
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
de schițe, pamflete, parabole și utopii negative. Modelul formal îl reprezintă Tablete din Țara de Kuty, însă lui T. îi lipsesc stilul și amplitudinea viziunii argheziene. Inconvenientul cel mai vizibil al acestor texte este tezismul, care se observă începând cu narațiunea titulară, unde un muritor de foame ar vrea să se refugieze într-un adăpost pentru câini, dar răspunsul directorului îi taie orice speranță: „Domnule, aici este societatea pentru protecția animalelor. D-ta ești om, ca atare nu poți fi primit
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de povestiri Coloana (2000) imaginează o lume dominată de singurătatea oamenilor prinși într-o mașinărie infernală, o coloană de trupuri fiind angajată într-un marș unde fiecare rămâne închis în propria lui durere. În altă carte, o biografie, Părintele
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
acestui joc livresc și al întâlnirii pseudodocumentului cu fantezia este imaginea unei Moldove deopotrivă verosimile și fabuloase, surprinzând prin predispoziția potatorică și gastronomică și prin manifestările ei libertine. Asemănătoare, prin rafinamentul aluziei licențioase și prin jocurile lingvistice, balzacienelor Contes drôlatiques, narațiunile din Hronicul... se înscriu totodată în paradigma universului și tipologiei lui François Rabelais. Scriitorul român plăsmuiește aici figuri memorabile (Toader și Costache Zippa, Marghiolița, „neobositulu Kostakelu” ș.a.) și o atmosferă inconfundabilă de patriarhalitate medievală, cu infiltrații levantine și de jovialitate
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Scriitorul român plăsmuiește aici figuri memorabile (Toader și Costache Zippa, Marghiolița, „neobositulu Kostakelu” ș.a.) și o atmosferă inconfundabilă de patriarhalitate medievală, cu infiltrații levantine și de jovialitate sudică. Compuse din secvențe izolate grafic de autor și păstrând o relativă autonomie, narațiunile mizează pe cooperarea cititorului, luat complice în mecanismul producerii textului, care e demistificat parodic prin notele de subsol, unde autorul dialoghează cu naratorul și/sau cu cititorul, și prin titlurile capitolelor (de exemplu, „Cap. II în care povestea e scurtată
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
plină de suferințe și nedreptăți, prin care își ispășise toate păcatele. Victor Anestin sublinia prezentarea plină de înțelegere a vieții de la sate și evidenția noutatea secvenței călătoriei spre cer, iar Mihail Dragomirescu considera că ideea e „frumoasă și originală”, dar narațiunea cam „fără însușiri de stil și limbă”. Alte texte din periodice, situate între povestire și reportaj, păstrează aceeași atitudine de compasiune resemnată față de cei sărmani. În lucrarea Ioan Creangă (1933; Premiul Academiei Române) Ț. încearcă să reabiliteze, poate și din sentimente
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
un scriitor care se particularizează prin disimilare. El își asumă postura de prozator al cenușiului, căruia îi restituie conotația pozitivă, de culoare a normalității, a nuanțării, a armoniei. Dă, alături de alții, temeiuri criticii să vorbească de ivirea unui „nou realism”. Narațiunile din Povestiri cu pensionari pun în mișcare personaje dintr-o anume categorie socială, dar nu în exclusivitate, căci pensionarii sunt evocați, prin rememorări, la diferite vârste, în jurul lor gravitează alți oameni, nu neapărat vârstnici. Definitorie rămâne oralitatea, textele fiind frecvent
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
conflictelor imaginate, notabile sub raport sociologic și psihologic. Prozele din ciclul Suburbanele Bucureștilor, apărute împreună cu nuvela Fratele meu geamăn (2002), lărgesc și diversifică galeria personajelor. Aici autorul investighează perioada de tranziție a anilor ’90. Din nou se poate observa că narațiunile constituie, sub mai multe raporturi simultan, un repertoar. În primul rând în ceea ce privește tematica, anecdotica, decorul și atmosfera, povestirile reconstituind mici scene și situații dintr-o lume cenușie, banală și nespectaculoasă, practic omniprezentă. E lumea Bucureștilor, alcătuită din trăitori în blocuri
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
poate fi menținut decât dacă forța fizică este refăcută în mod constant și inteligent. Când Gautama acceptă din partea unei credincioase o ofrandă de orez fiert, cei cinci discipoli ai săi, consternați, îl părăsesc și pleacă la Benares. Ca în atâtea narațiuni despre viețile eroilor mitici, și Gautama rămâne în momentele cruciale singur. Însă textele îl descriu de acum sigur de sine, iar narațiunea se precipită, creând senzația de crescendo a unei așteptări cosmice. Miraculos înzdrăvenit de hrană, Śăkyamuni se îndreaptă către
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de orez fiert, cei cinci discipoli ai săi, consternați, îl părăsesc și pleacă la Benares. Ca în atâtea narațiuni despre viețile eroilor mitici, și Gautama rămâne în momentele cruciale singur. Însă textele îl descriu de acum sigur de sine, iar narațiunea se precipită, creând senzația de crescendo a unei așteptări cosmice. Miraculos înzdrăvenit de hrană, Śăkyamuni se îndreaptă către o pădure, alege un arbore de pīpal (aśvattha, păli: assuttha; ficus religiosa) și se așează la picioarele lui, hotărât să nu se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha. Din pământ iese un lotus miraculos pe care Iluminatul se așează și, cu privirea divină, el îmbrățișează dintr-o dată toate lumile. Bubuitul care se aude în acest moment înștiințează Universul că tocmai apare un Buddha. În Lalitavistara și Nidănakathă narațiunea se întrețese cu o atmosferă ca de vis în fața miracolului: lumina se revarsă deodată în lume, pământul freamătă, o muzică suavă umple văzduhul. Abia născut, copilul este primit de zeitățile păzitoare ale celor Patru Regiuni. El face șapte pași spre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
scriitorul dă glas și sentimentelor declanșate în sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, încântare, bucurie, spaima etc.) Există opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare în cadrul narațiunii, atunci când scriitorul descrie personaje, realizând portrete. 3. Naratiunea Este o relatare a unor întâmplări într o ascensiune de momente. Narațiunea este modul caracteristic al epicului. Autorul povestește fapte si întâmplări prezentate într-un loc si un timp determinate. Toate aceste
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
literare construite exclusiv prin apelul la descriere, ca mod de expunere, cum sunt, de exemplu, pastelurile. Alteori, descrierea apare în cadrul narațiunii, atunci când scriitorul descrie personaje, realizând portrete. 3. Naratiunea Este o relatare a unor întâmplări într o ascensiune de momente. Narațiunea este modul caracteristic al epicului. Autorul povestește fapte si întâmplări prezentate într-un loc si un timp determinate. Toate aceste întâmplări dintro naratiune, legate de personaje, formează acțiunea. La actiune, participă personajele literare, care pot fi oameni, dar si plante
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un timp determinate. Toate aceste întâmplări dintro naratiune, legate de personaje, formează acțiunea. La actiune, participă personajele literare, care pot fi oameni, dar si plante, animale, sau lucruri animate de autor (ca în basme, legende sau fabule). De regula, însă, narațiunile prezintă întâmplari din viața oamenilor, acele întâmplări prin care scriitorul definește firea, caracterul, felul de a fi al personajului literar sau, atunci când apar personaje colective, modul de viată al societății omenești, într-o anume epoca. Printre speciile genului epic care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
proză, de mare întindere, cu acțiune concentrată și cu o intrigă bine evidențiată. Personajele, puternic individualizate, sunt angrenate în conflicte puternice, iar structura narativă conturează o imagine profundă a sufletului țărănesc și a vieții patriarhale. Principalul mod de expunere este narațiunea, iar personajele se conturează direct prin descriere și indirect, din propriile fapte, gânduri și vorbe, cu ajutorul dialogului și al monologului interior. ION LUCA CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
între memorialistică și istoriografie“, căpătând „vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările prilejuite de foiletarea sârguincioasă a gazetelor vremii. Străbătute de ideea deseori și explicit exprimată că amintirea nostalgică a trecutului nu exclude considerarea lui în spirit critic, precum și de încrederea nestrămutată în progres (unui confrate de la Adevărul, B. Brănișteanu, bătrânul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Galben 258-260, 262; de Negru 403, 407; de Roșu 144, 259, 260, 263; de Verde 244, 245, 258, 259, 263, 403 Curtea de Apel: 50, 79, 241, 321 Curtea domnească (Curtea veche): 123 446 indice de nume de locuri * În timpul narațiunii lui Bacalbașa, până la 1/13 aprilie 1882, județul Ilfov era împărțit în șase subdiviziuni administrative numite „plăși“ și anume: Dâmbovița, Mostiștea, Negoiești, Oltenița, Sabarul și Snagov (Znagov). Dealul Mitropoliei: 282, 346, 351 Dealul Spirii: 49, 241, 245, 264 Depozitul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai puțin - imaginile crude, brutale, de care e plină o anume literatură, cînd e vorba de sat, de țărani. O oră, în amurg, cînd ei se întorc, după o zi de muncă, acasă, îmi spune mai mult decît toate aceste narațiuni și descrieri, ce se vor impresionante, la un loc. E de domeniul evidenței că satul a cunoscut prefaceri structurale și în însăși substanța vieții sale: au dispărut bordeiele, coștirețele, analfabeții, asta mai de demult, încît generației recente îi vine greu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]