9,382 matches
-
literară (...). Vorbitorul s-a referit în cea mai mare parte a cuvântului său la exemple din istoria literară și numai la intervenția din sală a unor participanți la dezbateri a amintit în treacăt unele din problemele literaturii noastre contemporane. Citând nuvela Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Ion Vitner a pretins că este o lucrare ratată, un eșec al unui scriitor talentat. Referindu-se la problemele criticii literare, I. Vitner s-a declarat în dezacord cu aprecierile făcute în referat. După părerea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
brut trebuie curățat de noianul elementelor nesemnificative, lipsite de capacitatea de a oglindi esența fenomenelor social-istorice. De aceea tot Gorki scria: «Eroul nostru real, viu, omul care crează cultura socialistă este cu mult superior, cu mult mai mare decât eroii nuvelelor și romanelor noastre. În literatură el trebuie să fie înfățișat și mai tare și mai strălucitor: aceasta nu este numai o cerință a vieții, dar și a realismului socialist, care trebuie să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înțeleg să redea perspectivă viitorului (...). Tipic în acest sens e epilogul romanului Temelia de Eusebiu Camilar; trâmbiți răsună în văzduh, vântul poartă muzici de hore și la răsărit, și la apus, se înalță steaguri «mai sus decât pomii și acoperișurile». Nuvela În pragul primăverii de Aurel Mihale sfârșește în aceeași manieră: «Privirile lui se prinseră de steagurile fluturate...» (...). În unele poeme foarte valoroase ca În satul lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în Gospodăria agricolă de stat a fost astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și unele opinii anterioare pe motiv că, inițial, n-a sesizat cenușiul din scrierile respective. Dincolo de reușite - pe larg expuse - o nuvelă a lui Ștefan Andrei păcătuiește și ea de „prezența cenușie și schematică a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reușite - pe larg expuse - o nuvelă a lui Ștefan Andrei păcătuiește și ea de „prezența cenușie și schematică a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice; sunt pagini care abundă în platitudine și monotonie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a lui Ștefan Andrei păcătuiește și ea de „prezența cenușie și schematică a unor acțiuni și personaje”, scrie M. Gafița 29. Și mai departe: „În colecția Ogoare noi (Editura Tineretului) a apărut de curând nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice; sunt pagini care abundă în platitudine și monotonie. Autorul nu a reușit să creeze
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ștefan Andrei vădește, în general, în scrisul său o lipsă importantă asupra căreia trebuie să se gândească adânc (...). Reiese din cele spuse până acum că, având lipsuri însemnate mai ales în ce privește prezența cenușie și schematică a unor acțiuni și personaje, nuvela Spre șantier dovedește totuși o serie de calități reale, mai ales în sesizarea unor trăsături autentice, convingătoare ale personajului principal, tânărul Landru. De aceea trebuie arătat că este nejustă critica apărută în Scânteia tineretului, într-o cronică semnată de Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sesizarea unor trăsături autentice, convingătoare ale personajului principal, tânărul Landru. De aceea trebuie arătat că este nejustă critica apărută în Scânteia tineretului, într-o cronică semnată de Mihail Lupu. Autorul cronicii - la adăpostul unor observații critice întemeiate - exagerează lipsurile nuvelei ajungând până la urmă să declare că aceasta este lipsită de valoare (...). Este clar că articolul întitulat greșit O nuvelă care denaturează chipul tânărului constructor al socialismului nu-i poate ajuta lui Ștefan Andrei în creația sa, deoarece cronicarul formulează obiecții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apărută în Scânteia tineretului, într-o cronică semnată de Mihail Lupu. Autorul cronicii - la adăpostul unor observații critice întemeiate - exagerează lipsurile nuvelei ajungând până la urmă să declare că aceasta este lipsită de valoare (...). Este clar că articolul întitulat greșit O nuvelă care denaturează chipul tânărului constructor al socialismului nu-i poate ajuta lui Ștefan Andrei în creația sa, deoarece cronicarul formulează obiecții dogmatice care pot deruta pe scriitori (...). Ștefan Andrei are încă multe de învățat, scrisul său e abia în formare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oamenilor muncii și exercită asupra lor o puternică influență (...). Uneori au apărut chiar lucrări dăunătoare, care prezintă clasa muncitoare într-o lumină falsă, cum ar fi Poveste de dragoste de Ieronim Șerbu, Cântecul uzinei de Cella Serghi, sau volumul de nuvele Din cremene nouă de Maria Rovan (...). Este necesar ca portretul moral al muncitorului înaintat să fie înfățișat în toată bogăția și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar fi N. Jianu, părerea dăunătoare că se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai apar în reviste. El se ferește însă să precizeze că aceste versuri se găsesc tocmai la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se manifestă și în unele lucrări în proză publicate de Almanahul literar din Cluj. În nuvela Pasagerii de pe corabia beată Mircea Zaciu își propune să satirizeze moravuri înapoiate din lumea universitară (...). Cititorul este neplăcut surprins de modul în care M. Zaciu înfățișează activitatea unui întreg institut de cercetări științifice (...). Satira lui M. Zaciu trezește - într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
neplăcut surprins de modul în care M. Zaciu înfățișează activitatea unui întreg institut de cercetări științifice (...). Satira lui M. Zaciu trezește - într-o oarecare măsură - repulsie pentru anumite aspecte nesănătoase care mai dăinuie încă în viața unor intelectuali (...). Și alte nuvele ale lui M. Zaciu au fost criticate, dar critica n-a dat roade până acum. Cauza principală a acestor lipsuri constă în greșita îndrumare pe care M. Zaciu o primește în cadrul redacției Almanahul literar din Cluj (...). Tot o greșită îndrumare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
critica n-a dat roade până acum. Cauza principală a acestor lipsuri constă în greșita îndrumare pe care M. Zaciu o primește în cadrul redacției Almanahul literar din Cluj (...). Tot o greșită îndrumare a primit și tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene din viața elevilor (...). Comitetul de partid al regiunii Cluj, care nu s-a sesizat de o serie întreagă de greșeli de ordin ideologic ale redacției almanahului trebuie să dea colectivului redacțional un serios ajutor în orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre revistă și cititori (prin organizarea de discuții, șezători etc.); întărirea activității în colectiv a redacției, în vederea unei cât mai bune îndrumări date colaboratorilor revistei, pentru îmbunătățirea materialelor ce urmează să apară”. Cu precizarea că menționăm în note câteva din nuvelele sau schițele lui Mircea Zaciu 37, al cărui debut în proză a fost găzduit de Flacăra în 1948, să citim acum poezia lui A.E. Baconsky Rutină (în Almanahul literar nr.6/1993), căci nu suntem deloc în afara subiectului anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după șablon, nu oameni vii, precis individualizați, care să exprime esența forței sociale respective (...). Semnificativ, prin frecvența cu care apare în scrisul multor prozatori, este și alt personaj: bătrânul sfătos și cu vederi înaintate. Îl întâlnim în numeroase schițe, în nuvele, în romane ca Temelia de E. Camilar, Trandafir de la Moldova de I. Istrati etc., adesea uzurpând - prin bunăvoința autorului - locul de element motor în desfășurarea întregii acțiuni. Palide și neconvingătoare sunt și unele figuri de dușmani de clasă. Alături de personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te biruie apa. Așa e și clasa muncitoare: ca un râu: cum e Bistrița la noi, la munte...» (...)”. Dar când se scriau aceste considerații, Petru Dumitriu nu mai era singur, i se alăturase de câteva luni Marin Preda, prin publicarea nuvelei Desfășurarea, unanim acceptată ca o creație reușită, din timpul și pentru timpul său. Drumul acceptării creației lui Marin Preda a fost lung și anevoios; din 1947, când i s-au publicat primele fragmente de nuvele în Revista literară, până la volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luni Marin Preda, prin publicarea nuvelei Desfășurarea, unanim acceptată ca o creație reușită, din timpul și pentru timpul său. Drumul acceptării creației lui Marin Preda a fost lung și anevoios; din 1947, când i s-au publicat primele fragmente de nuvele în Revista literară, până la volumul Întâlnirea din Pământuri (1948), până la Ana Roșculeț (1949) nimeni nu-i contesta autorului o pecete a scrisului izbitoare: talentul. În alte vremuri, originalitatea imagistică, forța narativă ar fi fost suficiente ca să impună un nume. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nume. Acum nu; îi lipsea autorului dimensiunea ideologică: dacă nu patos, măcar o orientare corectă. Și îndrumătorii literari, cu mic cu mare, s-au întrecut în a scoate în relief această gravă lipsă, negând, cvasiunanim volumul din 1948 și unanim nuvela din 1949. Cu seriozitatea-i bine cunoscută când e vorba de propriu-i scris, confruntat cu asemenea adversități, Marin Preda n-a putut trece cu ușurință peste această situație; a trecut chiar printr-o criză morală, dacă e să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost cu totul absent în peisajul literar. Și reușește prin Desfășurarea, pomenită elogios în furtunoasa plenară a scriitorilor din martie, medaliată, apoi, cu Premiul de Stat clasa a II-a. Cât s-o fi bucurat Marin Preda de succesul nuvelei, nu știm, dar Petru Dumitriu a jubilat, ne-a lăsat în această privință o dovadă scrisă: înainte de a o citi, să confirmăm adevărul afirmației acestuia că, la apariția volumului Întâlnirea din Pământuri Petru Dumitriu este singurul care comentează preponderent pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nelansat încă în literatura realist-socialistă, a fost atât de încântat de un personaj din Întâlnirea din Pământuri, încât l-a împrumutat - e vorba de Miai - plantându-l în realitatea socialistă în povestirea 100 kilometri, pare-mi-se. Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și ceilalți confrați, împreună cu care, construise până atunci fața valabilă a prozei, nume atât de frecvent citate și citite de noi în bilanțurile oficiale și nu numai: N.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la un Hemingway. Acest element este descrierea exactă, îngrijită, sobră, sugestivă a faptelor din realitate (...). Există un fapt cu totul demn de atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la un Hemingway. Acest element este descrierea exactă, îngrijită, sobră, sugestivă a faptelor din realitate (...). Există un fapt cu totul demn de atenție în nuvelele din Întâlnirea din Pământuri - mă gândesc la acelea cu un pronunțat caracter realist: În ceață, O adunare liniștită, Întâlnirea din pământuri: și anume, claritatea cu care apare diferențierea socială a satului. Există dar multe figuri de chiaburi mai puternic și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un pronunțat caracter realist: În ceață, O adunare liniștită, Întâlnirea din pământuri: și anume, claritatea cu care apare diferențierea socială a satului. Există dar multe figuri de chiaburi mai puternic și mai tăios reliefate, ca ale lui Beleagă, din prima nuvelă, sau a lui Mihai, din Adunarea liniștită (...). De altfel, Miai e un om sucit, complicat, căruia i-ar plăcea să-l umilească pe Pațanghel, și care are reacții neașteptate, surprinzătoare, ce izvorăsc în fond tot din egoismul feroce, axă a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]