9,574 matches
-
î.Hr.. topirea ghețarilor din ultima glaciațiune (în anii 25000 î.Hr.) a inundat zone mari din Florida și Bahamas (pământuri unite odinioară în mase continentale conform geologilor). Prin mijlocul insulelor Bahamas există azi un canion foarte adânc numit "The Tongue of Ocean" ("Limba Oceanului"), care în timpul realizării construcțiilor, cu mii de ani în urmă, era probabil o strâmtoare sau un golf navigabil. Emisiunea canalului Sci Fi "Quest for Atlantis: Startling New Secrets" a prezentat mai multe locuri diferite în care există posibilitatea
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
ghețarilor din ultima glaciațiune (în anii 25000 î.Hr.) a inundat zone mari din Florida și Bahamas (pământuri unite odinioară în mase continentale conform geologilor). Prin mijlocul insulelor Bahamas există azi un canion foarte adânc numit "The Tongue of Ocean" ("Limba Oceanului"), care în timpul realizării construcțiilor, cu mii de ani în urmă, era probabil o strâmtoare sau un golf navigabil. Emisiunea canalului Sci Fi "Quest for Atlantis: Startling New Secrets" a prezentat mai multe locuri diferite în care există posibilitatea să se
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
inițiat de tătăl său în explorările submarine, încă de la vârsta de 7 ani. Cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o explorând mările la bordul navelor Calypso sau Alcyone, însoțit de familia sa. a fondat, în 1999, asociația Ocean Futures Society. A afirmat că plasticul din care sunt fabricate recipientele pentru sucuri (PET) poate rezista până la 1000 ani pe plaje, întrucât nu este biodegradabil. Acest plastic este toxic iar substanțele din care este alcătuit intră în lanțul trofic, iar
Jean-Michel Cousteau () [Corola-website/Science/325472_a_326801]
-
care pornesc câte un duct ce se deschide pe segmentul 11. Dezvoltarea este slab studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică. kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii hidroizi în mâl, nisip. Se alimentează cu cu detritus organic sau cu diatomee. Densitatea indizivilor variază între 10 mii-45 mii pe un m. împreună cu încrengăturile
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
Nava de cercetare marină este o navă specială destinată cercetării științifice pe mări și oceane, a apelor și reliefului submarin, în special în domenii de oceanografie, meteorologie, curenți marini, floră și faună etc. Aceste nave sunt dotate cu aparatură modernă, laboratoare, precum și cu ambarcațiuni auxiliare. În afară de echipaj, la bord se află mai mulți oameni de
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
înzestrate cu calculatoare electronice care procesează și evaluează date gravimetrice și magnetice, poziția navei, adâncimea apei etc. Navele de cercetare marină pot fi: Călătoriile întreprinse de Cristofor Columb (1492-1502), Vasco da Gama (1497-1524), Magellan (1519-1522) aduc contribuții însemnate la cunoașterea oceanelor, sunt continuate de navigatorii englezi, olandezi, spanioli, ruși, portughezi etc. În secolul al XVIII-lea cele mai importante, au fost cercetările întreprinse de James Cook cu nava "Endeavour" (1768-1779, de frații Lapteev (1739-1742) în zona arctică, Celeuskin care a explorat
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
000 km lungime și a dedus existența în jurul Polului Sud a unui continent pe care l-a numit Antarctica. Rezultatele expediției sunt consemnate în 50 de volume. Între 1874-1876 nava "Tuscarera" cercetează Oceanul Pacific pentru instalarea cablului transpacific, de asemenea acest ocean este cercetat și de către nava "Albatros". Navele germane "Gazelle" (1874-1876), "Valdivia", "Meteor" și nava rusă "Vitiaz" (1898-1899) cercetează oceanele Pacific și Indian. Navele franceze "Travailleur" (1880-1882) și "Romanche" (1882-1883) au făcut sondaje în Marea Mânecii și Golful Gasconiei, iar "Hirondalle
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Rezultatele expediției sunt consemnate în 50 de volume. Între 1874-1876 nava "Tuscarera" cercetează Oceanul Pacific pentru instalarea cablului transpacific, de asemenea acest ocean este cercetat și de către nava "Albatros". Navele germane "Gazelle" (1874-1876), "Valdivia", "Meteor" și nava rusă "Vitiaz" (1898-1899) cercetează oceanele Pacific și Indian. Navele franceze "Travailleur" (1880-1882) și "Romanche" (1882-1883) au făcut sondaje în Marea Mânecii și Golful Gasconiei, iar "Hirondalle I" (1885), aparținând prințului Albert de Monaco, a efectuat o serie de cercetări în Marea Mediterană, în Atlanticul central și
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Georgy-Sedow" de 1538 t a U.R.S.S. în anul 1929 a întreprins studii Oceanul Arctic. Nava olandeză "Wilebrod Snelius", 1055 t execută studii în Marea Indoneziei între anii 1929-1935. "Discovery II" de 2100 t în anul 1930 a făcut studii în Oceanele Atlantic, Pacific și Arctic. Studii în Pacific a mai efectuat și nava japoneză "Ryofu Maru". În anul 1939, în cadrul unei expediții internaționale organizată de S.U.A., Marea Britanie, Germania, Franța și Danemarca, la care au participat navele "Meteor", "Dana" și "Carimaire", a
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
la care au participat navele "Meteor", "Dana" și "Carimaire", a fost studiat Curentul Golfului pe tot parcursul său. În timpul celui de-al doilea război mondial, cercetările cu caracter oceanografic au stagnat, în schimb au fost dezvoltate unele tehnologii pentru folosirea oceanului în scopuri militare care mai târziu au stimulat cercetarea marină. Spărgătorul de gheață "Sedov" întreprinde expediții în Oceanul Arctic în anii 1940 și 1948; s-au făcut observații asupra mișcărilor banchizei, iar prin măsurători s-a atins și cea mai mare
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
militare care mai târziu au stimulat cercetarea marină. Spărgătorul de gheață "Sedov" întreprinde expediții în Oceanul Arctic în anii 1940 și 1948; s-au făcut observații asupra mișcărilor banchizei, iar prin măsurători s-a atins și cea mai mare adâncime a Oceanului Arctic, 5 220m. S-au descoperit, de asemenea, pe fundul oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Sedov" întreprinde expediții în Oceanul Arctic în anii 1940 și 1948; s-au făcut observații asupra mișcărilor banchizei, iar prin măsurători s-a atins și cea mai mare adâncime a Oceanului Arctic, 5 220m. S-au descoperit, de asemenea, pe fundul oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
de asemenea, pe fundul oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata "Galathea" (1950-1952), destinată cercetării marilor adâncimi ale Oceanului Planetar, a explorat groapa Filipinelor până la 10 450 m, colectând numeroase specii de organisme marine de fund. Nava engleză "Challenger II" (1950-1952) s-a preocupat, în special, de
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata "Galathea" (1950-1952), destinată cercetării marilor adâncimi ale Oceanului Planetar, a explorat groapa Filipinelor până la 10 450 m, colectând numeroase specii de organisme marine de fund. Nava engleză "Challenger II" (1950-1952) s-a preocupat, în special, de efectuarea unor măsurători seismice pentru a determina grosimea sedimentelor. În 1955 nava
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Caryn" a executat fotografii submarine la adâncimi de mii de metri și ridicări topografice. În anul 1960, s-a format, sub egida O.N.U., „Comisia Oceanografică Interguvernamentală”, care a preconizat o serie de programe internaționale de investigare științifică a Oceanului Planetar. În anul 1965, nava americană "Anton Bruun" de 1500 t, a întreprins cercetări în Pacific de-a lungul țărmurilor Ecuadorului și Perului, colectând date noi despre Curentul Humboldt. La această expediție a luat parte și profesorul universitar român Mihai
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
circumstanțele financiare să-i determine transferul la United States Naval Academy în 1912. A învățat să piloteze în Primul Război Mondial în timpul serviciului în cadrul Marinei Statelor Unite. Și-a dezvoltat o pasiune pentru zbor, și a inventat tehnici de pilotaj deasupra oceanului, inclusiv unele aparate, cum ar fi indicatoare de curenți și sextanți cu bule de aer. Expertiza sa în acest domeniu a dus la numirea sa în echipa ce a planificat calea de zbor a primului zbor transatlantic al Marinei Statelor Unite
Richard Byrd () [Corola-website/Science/324384_a_325713]
-
ianuarie 1941, Mobile, Alabama) este un scriitor american de science fiction, astrofizician și editor al revistei "Reason". Ca autor de science fiction , Benford este cel mai cunoscut pentru romanele din "Saga Centrul Galactic" ("Galactic Center Saga"), începând cu "In the Ocean of Night" (1977). Această serie postulează o galaxie în care viața organică este în război permanent cu viața mecanică. Benford și-a luat diploma în fizică în 1963 la University of Oklahoma din Norman, Oklahoma. A urmat o diplomă în
Gregory Benford () [Corola-website/Science/324413_a_325742]
-
evitată, nu s-ar mai lucra în direcția reducerii efectului de seră, oamenii continuând să producă prea mult dioxid de carbon, până când acesta ar ajunge să dea naștere unei alte catastrofe de mediu, cum ar fi modificarea chimică a apei oceanului, cu efecte devastatoare asupra vieții acvatice. Benford face parte din consiliul director al Societății Marte. "Legea controversei" a fost emisă de Benford în romanul din 1980 "Timperfect", și susține că: Acest enunț a fost citat într-un articol dintr-o
Gregory Benford () [Corola-website/Science/324413_a_325742]
-
este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
decembrie pentru a face loc modului Kvant-2. Progress M-1 a ieșit de pe orbită la 10:32:00 GMT, câteva ore după ce a detașată de Mir. A ars la intrarea în atmosferă deasupra Oceanului Pacific, având resturi care au căzut în ocean, la aproximativ 11:21 GMT.
Progress M-1 () [Corola-website/Science/326939_a_328268]
-
fost efectuată de ing. Valentin Bude. Corabia pe care s-au făcut filmările a fost proiectată, construită și condusă de căpitanul de cursă lungă Marin Deboveanu (n. 1933). Acesta a fost comandant pe navele companiei „Navrom” și a străbătut toate oceanele lumii. De asemenea, a fost profesor de navigație la Facultatea de Marină Civilă din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanța și a format generații întregi de conducători de iaht și de skipperi în cadrul cursurilor organizate de Yacht Club Regal
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
destul de răspândit în scoarța terestră. Uraniul este mai abundent decât aurul , argintul, mercurul, la fel de abundent ca zincul și ușor mai puțin răspândit decât cobaltul, plumbul sau molibdenul. Uraniul este prezent în majoritatea rocilor, în sol, în apa râurilor și a oceanelor. Granitul, care reprezinta circa 60% din crusta terestră, are o concentrație în uraniu de 4 ppm. Fosfații naturali pot avea conținut de uraniu de până la 0,04%, în timp ce unele zăcăminte de cărbune prezintă conținut de uraniu de peste 0,01%. Urme
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
traulere stochează peștele fără a-l procesa în rezorvoare cu apă refrigerata, iar altele îl congelează. Anumite traulere pot folosi pompe pentru a transfera peștele la bord. În cazul în care pescuitul cu traulere se face în largul mărilor și oceanelor în afara apelor teritoriale la distanțe foarte mari de bazele navelor respective, peștele este colectat de nave frigorifice colectoare specializate. Chiar de la începuturile folosirii traulelor (în jurul secolului XV) s-a ridicat problema selectivității acestora. Pescuitul cu traul nu este selectiv, adunând
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
mijlocul coloanei de apă, afectează mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95% din daunele produse ecosistemului fundului oceanelor este produs prin dragarea traulelor. Anumite țări regulează activitatea traulelor în apele lor teritoriale: • Statele Unite au interzis activitatea traulelor de fund pe aproape toată coasta Pacificului și a restricționat și restul de coaste.
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]