9,866 matches
-
11 decembrie 1941, război Statelor Unite, deși, în conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din 1940, nu era obligată să o facă. Hitler a făcut acest pas deoarece era sigur de victorie pe frontul de est, motivând că nedeclararea războiului către SUA ar condamna Pactul Tripartit la moarte și că SUA și Germania se aflau deja într-un război nedeclarat. Cu toate aceste explicații, mișcarea diplomatică germană s-a dovedit totuși o gravă eroare, care a oferit președintelui american Franklin D. Roosevelt pretextul de care
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
Acestea au devenit state satelit ale URSS-ului. Astfel, la numai câțiva ani de la încheierea războiului, Europa a ajuns să fie divizată de-a lungul unei granițe ideologice. S-au format două blocuri - de est și de vest - reprezentate de Pactul de la Varșovia și, respectiv, de NATO. Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație, zonele americană, franceză și britanică urmând să formeze Germania de Vest, iar în zona sovietică apărând Republica Democrată Germană (Germania Răsăriteană). Austria a fost din
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, Cernăuțiul a devenit parte din România. În iunie 1940 a fost ocupat de Armată Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie 1944 Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
, cunoscut și ca "Pactul Stalin-Hitler", a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
voia întâmplării ci să acționeze la momentul oportun”, (NSR, 1948). Prin urmare, von Ribbentrop solicită o întrevedere directă, la Moscova, cu Molotov și mai ales cu Stalin. În fața unor propuneri atât de atrăgătoare, Molotov se arată gata să semneze un pact de neagresiune. Pe 17 august, ora 1.00, von Ribbentrop confirmă acordul Berlinului și adaugă că Fuhrer-ul este foarte grăbit, din cauza faptului că, „de la o zi la alta, pot avea loc incidente serioase”, cu Polonia (NSR, 1948). Drept răspuns, Molotov
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
zi la alta, pot avea loc incidente serioase”, cu Polonia (NSR, 1948). Drept răspuns, Molotov se declară gata să-l primească pe ministrul de externe al Reich-ului, investit cu toate puterile, cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
externe al Reich-ului, investit cu toate puterile, cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice este un principiu de mult stabilit al politicii externe a Uniunii Sovietice.” (NSR, 1948). De câteva zile, fuseseră reluate la Moscova negocierile dintre șeful
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
câteva zile, fuseseră reluate la Moscova negocierile dintre șeful Armatei Roșii și de delagațiile militare franceză și engleză. Dar Stalin era deja hotărât. La 19 august, el le explică membrilor Biroului politic: „Dacă semnăm cu Franța și cu Anglia un pact de asistență reciprocă, Germania va renunța cu siguranță la Polonia și va căuta un modus vivendi cu puterile occidentale. Războiul va fi evitat, dar după aceea evenimentele ar putea lua o turnură periculoasă pentru U.R.S.S. Dacă acceptăm propunerea Germaniei
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Germania va renunța cu siguranță la Polonia și va căuta un modus vivendi cu puterile occidentale. Războiul va fi evitat, dar după aceea evenimentele ar putea lua o turnură periculoasă pentru U.R.S.S. Dacă acceptăm propunerea Germaniei, cu privire la încheierea unui pact de neagresiune, aceasta va ataca în mod clar Polonia, ceea ce va duce, inevitabil la intervenția Franței și a Angliei. Europa va cădea atunci pradă dezordinii și unor grave tulburări. În aceste condiții, vom avea mari șanse să stăm în expectativă
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
dezordinii și unor grave tulburări. În aceste condiții, vom avea mari șanse să stăm în expectativă și să intrăm în război atunci când acest lucru va fi avantajos pentru noi”. (J. Rossi, 2000). Prin urmare, Stalin era perfect conștient că semnarea pactului cu Germania va duce la declanșarea imediată a războiului. Pe 21 august, la ora 00:45, von Schulenburg, primește de la von Ribbentrop o telegramă ultrasecretă prin care i se cere să se ducă imediat la Molotov, pentru a-i înmâna
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
împotriva Poloniei este iminent. Conform tradiției sovietice, înainte de a se despărți, participanții la discuții toastează. Intervenția lui Stalin este grăitoare: „Știu cât de mult își iubește națiunea germană Fuhrer-ul. Prin urmare, aș vrea să beau în sănătatea acestuia”. (NRS, 1948). Pactul de neagresiune, însoțit de faimosul protocol secret, este asfel semnat. Primul punct al acestuia privește regiunea Balticii: „În eventualitatea unei amenajări teritoriale și politicii efectuate în zona statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania), frontiera de nord a Lituaniei va
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
politic al Germaniei cu privire la Europa de Sud-Est. În timp ce această răsturnare de situație provoacă stupefacția cancelariilor europene, la 1 septembrie Germania atacă Polonia, declanșând automat cel de-al Doilea Război Mondial. Aceasta fusese oare dorința lui Stalin atunci când a ordonat semnarea pactului Ribbentrop-Molotov? Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Sud-Est. În timp ce această răsturnare de situație provoacă stupefacția cancelariilor europene, la 1 septembrie Germania atacă Polonia, declanșând automat cel de-al Doilea Război Mondial. Aceasta fusese oare dorința lui Stalin atunci când a ordonat semnarea pactului Ribbentrop-Molotov? Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui "spațiu vital" german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori - Stalin și Hitler - a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
de opinii. Dimpotrivă. În toamna anului 1942, lucrurile vor lua pe frontul de est o turnură accentuat negativă pentru Germania și aliații săi. Totusi adevarat fapt este, că Armata Germană a trădat toate tratatele și înțelegerile semnate cu România, în urma pactului germano-sovietic RIBBENTROP-MOLOTOV. Încă de la 31 august 1942, comandamentul Armatei 3 române, aflat în Kuban, a primit ordinul de a prelua de la trupele germane și italiene apărarea frontului situat în cotul Donului, acolo unde sovieticii dispuneau de un cap de pod
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
fronturi de capacitate”. Comandamentele germane, cele care aveau decizia, erau însă condiționate de vastitatea liniilor de comunicație, de limitarea capacităților operative spre obiectivele prioritare. Tot efortul era dirijat pentru cucerirea Stalingradului, noua obsesie ideologică și tactică a lui Hitler. Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă diviziune a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
erau însă condiționate de vastitatea liniilor de comunicație, de limitarea capacităților operative spre obiectivele prioritare. Tot efortul era dirijat pentru cucerirea Stalingradului, noua obsesie ideologică și tactică a lui Hitler. Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă diviziune a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice. Prin urmare, atâta timp cât
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
corpul Europei nu se vor vindeca, iar reunificarea europeană va fi lipsită de un fundament solid: adevărul cu privire la crimele comise împotriva păcii și a umanității, singurul care poate asigura reunirea spiritelor și a inimilor. Adesea se susține că, dacă acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
economice, în deceniul III al secolului XX, care va culmina cu marea criză economică din anii 1929-1933. Tensiunile generate de această criză au adus la putere mișcări extremist-naționaliste, ca fascismul (în Italia - 1922) și nazismul (în Germania - 1933). După semnarea Pactului de Oțel cu Italia și a unui pact de non-agresiune cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), Germania a dat startul, în septembrie 1939, celui de-Al Doilea Război Mondial prin invadarea și înfrângerea Poloniei, apoi, în 1940, a Iugoslaviei, Greciei
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
va culmina cu marea criză economică din anii 1929-1933. Tensiunile generate de această criză au adus la putere mișcări extremist-naționaliste, ca fascismul (în Italia - 1922) și nazismul (în Germania - 1933). După semnarea Pactului de Oțel cu Italia și a unui pact de non-agresiune cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), Germania a dat startul, în septembrie 1939, celui de-Al Doilea Război Mondial prin invadarea și înfrângerea Poloniei, apoi, în 1940, a Iugoslaviei, Greciei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului și Franței. În acest context
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
în 1943, a Franței, în 1944, și a Germaniei, care capitulează în 8 mai 1945. Terminarea războiului duce la separarea națiunilor europene în 2 blocuri: unul occidental, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), și unul de influență sovietică, care formează Pactul de la Varșovia. Opoziția dintre cele 2 blocuri va conduce la Războiul Rece, terminat în 1991, prin dizolvarea Uniunii Sovietice. În același timp, un proces de integrare economică și politică a dus la dezvoltarea Pieței Europene Comune și a Uniunii Europene
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
sentimentul de hinterland. Date fiind conotațiile de mai sus ale termenului "Balcani", mulți oameni preferă să folosească în locul său termenul Europa de Sud-est. Acesta din urmă este din ce în ce mai des folosit. Astfel, o inițiativă a Uniunii Europene din 1999 este denumită " Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-est", iar în 2003 ediția on-line a ziarului "Balkan Times" se redenumește "Southeast European Times". Fiind de natură pur geografică, termenul "Europa de Sud-est" include, teoretic, și România, Republica Moldova și Ucraina. Limitele exacte ale regiunii
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
putere după lovitura de stat din 1926. Uniunea Sovietică a retrocedat Vilniusul Lituaniei după invazia sovietică a Poloniei de Est din septembrie 1939. În iunie 1940, the Uniunea Sovietică a ocupat și a anexat Lituania în conformitate cu protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. Ocupația a fost urmată de arestări și deportări în masă, din Lituania fiind îndepărtați 34.000 de cetățeni. Conform unui oficial lituanian, acesta a fost începutul unei acțiuni ce urma să îndepărteze 700.000 de persoane din Lituania. Un
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]