15,863 matches
-
ideologic, a unui Ion Bogdan Lefter, privitoare la național. Iată și o mostră, premiată, venită de la un creator de poezie, altminteri nu lipsit de talent și aflat în plină vogă, pe nume Mihail Gălățanu: Ce țâțe mortale ai tu, fă Patrie / trase în milioane de exemplare /.../ Ce bani buni ai făcut tu la Stambul, fă Patrie, / cu turcaleți, arabi, cu libanezi și curji / în boscheți sau direct în picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de la un creator de poezie, altminteri nu lipsit de talent și aflat în plină vogă, pe nume Mihail Gălățanu: Ce țâțe mortale ai tu, fă Patrie / trase în milioane de exemplare /.../ Ce bani buni ai făcut tu la Stambul, fă Patrie, / cu turcaleți, arabi, cu libanezi și curji / în boscheți sau direct în picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr la un loc. / Băga-mi-aș capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Gălățanu: Ce țâțe mortale ai tu, fă Patrie / trase în milioane de exemplare /.../ Ce bani buni ai făcut tu la Stambul, fă Patrie, / cu turcaleți, arabi, cu libanezi și curji / în boscheți sau direct în picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr la un loc. / Băga-mi-aș capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu libanezi și curji / în boscheți sau direct în picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr la un loc. / Băga-mi-aș capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se vede și din exemplul dat, e că intelighenția s-a dovedit atât de pervertită, iar, pe de altă parte, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se vede și din exemplul dat, e că intelighenția s-a dovedit atât de pervertită, iar, pe de altă parte, atât de aservită puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
România Mare a conștientizat vreodată în ce capcană a antitezelor eșuate a fost atras și la ce rezultate contrare renașterii naționale a dus antinomia monstruoasă dintre el și "elitele" internaționaliste, care și-au făcut o glorie din batjocorirea ideii de patrie. În orice caz, în interiorul națiunilor nerătăcite și netransformate în simple populații, ca a noastră, intelighenția a fost întotdeauna naționalistă, purtătoare de cuvânt a emancipării națiunii, observă Alain Dieckhoff: "Astăzi, ca și odinioară, intelighenția continuă să-și asume cu putere acest
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
individualismul. Departajarea între "cosmopoliți" (occidentalii) și "naționali" (orientalii) este la fel de falsă ca orice ideologizare (maniheistă) a antitezelor. O spune, în alți termeni, și Dieckhoff: Nimeni nu este cetățean al lumii, suntem cu toții cetățeni francezi, americani, japonezi... A fi lipsit de patrie nu este împlinirea cea mai înaltă a umanității, ci negarea ei radicală"156. Mai mult, apatridul, sesizează Hannah Arendt, este "un om care nu este nimic altceva decât un om care și-a pierdut tocmai acele calități care le permit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Nici o țară n-a stabilit o adecvare perfectă atât de riguroasă între statul național, economia sa, cultura sa, limba sa și societatea sa". Acestea sunt realități evidente pentru Franța, chiar dacă, în ideologie, mulți intelectuali francezi pretind că ne găsim în patria cosmopolitismului. Reușita franceză este un exemplu de echilibrare a antitezelor, pe care intelighenția românească refuză s-a deslușească, trăind cu impresia că ideologia cosmopolită postmodernă este singurul element demn de importat în graba sincronistă. Este eroarea cea mai constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
maniheism, iar uitarea ființei ar consta tocmai în abandonul relativismului și în închiderea maniheică în adevăr, care la Heidegger e Poetul sau Gânditorul. Kundera, în schimb, ne invită la o aventură nelimitată: nu te atașa nici de Dumnezeu, nici de patrie, nici de individ, ci doar de Cervantes! Din cauza acestui îndemn, Kundera a fost anatemizat ca "reformator burghez", iar de către preoți ca eretic. Kundera, însă, e doar împotriva oricărui tip de loialitate, cu atât mai intens contra loialității patriotice, singurul atașament
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
francez Pierre Bourdieu. Dacă revoluția va fi ratată, ne atenționează Rachieru, elitele vor trebui să răspundă la judecata Istoriei"200. Părerea mea e că nici nu se vor sinchisi de starea națiunii, fiindcă mentalitatea postmodernă nu aduce nici o responsabilitate față de patrie, nemaivorbind că în fața Istoriei nici atât, din simplul motiv că am trăi nu în istorie, ci în postistorie. Adrian Dinu Rachieru invocă opinia lui Mihai Ungheanu conform căreia " Cine se plasează în afara țării reale nu poate fi elită". Cristian Tudor Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Chișinău a lui H.-R. Patapievici, considerat un model de filosof postmodernist (numai că Patapievici, între timp, a început să se lepede de postmodernism!), crede că rațiunea de a fi a tineretului este să deconstruiască specificul național și conceptul de patrie. Autoarea parodiază dadaist titlul unei cărți postume a lui Emil Cioran, zicând propriului op Tzara mea. 203 Tamara Carauș etalează un număr important de lecturi postmoderniste și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poată evada din ghetoul moldovean și să devină postmoderni, adică nomazi. Modelul noului nomadism este, desigur, american. America absoarbe nu numai migratori de pe întreg globul, dar și-n interiorul statului nu mai există prejudecata atașării de locul natal (sau de patrie), încât, într-un an de zile, cineva poate să migreze de pe coasta de est spre cea de vest, fără a-și mai lua măcar cu sine familia și lucrurile din locuință, cum făceau migratorii asiatici spre Europa. Dilema pentru tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
apoi urmează Academia de Belle Arte și Conservatorul până în 1950, familia a fost expulzată în Elveția. Franceza i-a devenit a doua "limbă maternă", dar spiritualitatea românească din anii liceului o marchează profund: "România mi-a rămas ca o primă patrie sufletească", va mărturisi prietenei sale din România, scriitoarea Lucia Olaru Nenati, într-un dialog, fără a ști precis cărei identități culturale îi aparține: Toate aceste date destul de dramatice fac ca eu să nu știu, de fapt, cărei culturi aparțin"405
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sprijin: fidelitatea ei. Cu ușurătatea lui, Tomas o invita la "libertate". Tereza o "încearcă" în aventura cu inginerul, dar simte imediat că este o falsă repetiție-coincidență cu lumea cărților și a muzicii. Și asta se petrece în condițiile în care patria le este îngenuncheată și umilită de tancurile invaziei rusești și când, după un scurt exil în Elveția, preferă să se întoarcă la Praga, urmată, la scurt timp, de Tomas, care și-ar fi putut continua strălucit cariera de chirurg în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al Isoldei. Acestea două sunt îngemănate în făptura lui Tomas, care încearcă să le împace, căci, în realitate, ele constituie o antiteză monstruoasă. Tomas crede a rezolva problema libertății și a toleranței în sistemele totalitare, cum îi era pe atunci patria, dar drama istorică a primăverii de la Praga, care i-a silit pe intelectualii cehi să emigreze, a adus descoperirea că și postmodernismul occidental trăia în aceleași extreme monstruoase ale ființei. Primăvara de la Praga, cu deschiderile reformatoare ale lui Dubcek, se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Dar, zice Tomas, cei mai mulți dintre comuniști au rămas cu convingerea imaculatei nevinovății, rămânând credincioși comunismului și Moscovei. Doar câțiva, în frunte cu Dubcek, și-au descoperit, ca Oedip, vinovăția și au vrut să îndrepte ceva din nenorocirile aduse Tebei, adică patriei lor, Cehoslovacia. (Trebuie spulberată și prejudecata că lui Kundera îi lipsește sentimentul patriotic!). Și au fost striviți sub tancurile destinului. Tomas întrupează interpretarea într-un articol pe care-l trimite celei mai importante reviste a Uniunii Scriitorilor din Praga. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
era strivită de ignoranța protagoniștilor proprii. Dubcek se va întoarce de la Moscova umilit și, propriu-zis, "mort". Tomas, Tereza, Sabina și mulți alții vor fi nevoiți să se exileze în Elveția și în alte părți. Dar Tereza s-a întors în patrie, iar Tomas a urmat-o, la scurt timp. De-aici încolo, Tomas va avea soarta lui Victor Petrini, însă în varianta transformată de el în ușurătatea prieteniilor erotice. Fiindcă nu semnează o declarație prin care să se dezică de mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
serie nouă, nr. 4(274), aprilie 2005, pp. 1-2: "...cel mai important lucru pe care-l slujesc: mântuirea oamenilor, salvarea familiei umane și în ea a tuturor popoarelor și neamurilor (dintre ele, inima mea se îndreaptă în mod special către Patria mea pământeană), pentru persoanele pe care mi le-a încredințat pentru Biserică, pentru slava Domnului Însuși". 240 Isaia 55, 6-7, trad Bartolomeu Valeriu Anania, p. 953.. 241 Isaia 55, 9, p. 953. 242 Ioan 4, 23-24. 243 Constantin Virgil Negoiță
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contemporan, iudaismul se poate defini atât în termeni laici, cât și religioși. Definiția laic] poate fi, la rândul ei, naționalist] sau cultural]. Definiția în termeni laici, cu caracter naționalist, poate fi de tip sionist (îndemnând la str]mutarea evreilor în patria lor str]veche) sau nesionist. Definiția sionista a iudaismului prezint] o multitudine de variante. Definirea iudaismului în termeni religioși constituie o sarcin] la fel de dificil]. Exist] patru mișc]ri majore (ortodoxismul, conservatorismul, reconstructivismul și reforma), care, fiecare în parte, se consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum se poate remarcă în cazul personajelor r]zboinice evocate de Homer), ins] adev]rata natur] a curajului a devenit o dilem] în secolul al V-lea î.Hr. În contextul în care navigatorii atenieni au început s] r]spândeasc] în patria de obârșie felurite idei ciudate și obiceiuri din alte p]rți ale lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Jim, un sclav fugar cu care acesta devenise prieten. În al doilea exemplu, Himmler i-a îndemnat pe generalii naziști s] treac] peste repulsia provocat] de masacrarea evreilor și s] se concentreze asupra unei datorii mai însemnate, aceea fâț] de patrie. Bennett emite o concluzie opus] teoriei lui Kant, si anume c] Huck s-a l]sat condus de afecțiunea să pentru Jim, ignorând principiile morale (gest absolut corect), în timp ce generalii lui Himmler ar fi trebuit s] ia mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de asemenea, utilizate în moduri care au înt]riț presupunerile clasiste și rasiste despre „patologia” clasei muncitoare și a familiilor de negri. De asemenea, au fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracter programatic are și textul Parisul și studențimea, unde Victor Eftimiu aduce un elogiu orașului din care „românii ies prefăcuți” datorită spiritului dinamic al Occidentului și își exprimă convingerea că această publicație a studenților români de la Paris va „duce în patrie un crez și o mărturisire nouă”. În același spirit, B. Fundoianu solicită în Apelul studențimii colaborarea tuturor intelectualilor și a studenților la lupta decisivă împotriva fascismului, a sărăciei și a problemelor sociale „care bântuie omenirea”. Se publică articole ce vizează
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
vechilor modele, supunându-le unor transformări artistice sub influența literaturii omiletice ucrainene, ruse sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente ale Cazaniei - dramatismul și retorismul, proza ritmată, narațiunea istorică, elogiul naturii și al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]