10,156 matches
-
se vadă modificarea survenită. Până în anul 1972, în vecinătatea bisericii a existat și vechea clopotniță, care, deteriorându-se, a fost desființată. Pe partea inferioară a bolții ce acoperă nava a fost lipită o pânză, pe care, în panouri, s-au pictat scene cu cei patru evangheliști. Pe panoul ce-l reprezintă pe ,Evanghelistul Matei” se află și autograful zugravului Dionisie Iuga de la Nicula și data de 26 iunie 1877. Pe tâmpla iconostasului sunt pictați ,Sfinții Apostoli”, pictură păstrată destul de bine, fiind
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
pânză, pe care, în panouri, s-au pictat scene cu cei patru evangheliști. Pe panoul ce-l reprezintă pe ,Evanghelistul Matei” se află și autograful zugravului Dionisie Iuga de la Nicula și data de 26 iunie 1877. Pe tâmpla iconostasului sunt pictați ,Sfinții Apostoli”, pictură păstrată destul de bine, fiind și printre cele mai reușite creații ale zugravului peregrin de la Nicula. O analiză mai pretențioasă, însoțită și de o restaurare pertinentă a celor trei icoane împărătești, ar reda patrimoniului valori artistice specifice secolului
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din pronaos (exceptând tavanul care e nou), ilustrând tema Judecății de Apoi, într-o suită de scene mărunte
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
umană, câte o cifră reprezentând vârste ale omului și câte o inscripție ca de pildă: la 25 de ani, „desfătată e lumea”, la 40 „cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei grinzi, se pot vedea urmele indescifrabile ale unei inscripții. Citită pe la 1900, inscripția menționa că biserica a fost zugrăvită în anul 1697, pe timpul principelui Appafy. În ceea ce privește construirea bisericii, cert
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
următoarele în jurnalul său: "„Se numea Stelian Popescu fiindcă directorul ziarului" Universul "de pe atunci era născut în această comună, tatăl lui fiind preot aici. În satul lui natal, Stelian Popescu a făcut biserică, școală, primărie și dispensar. Biserica a fost pictată de pictorul Norocea după modelul Curții de Argeș.”" Stelian Popescu a avut o casă în București, pe strada Dionisie Lupu (astăzi Tudor Arghezi) nr.10 bis, ridicată în 1911 după planurile arhitectului Paul Smărăndescu. Stelian Popescu a avut și la
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
avut și la Balcic o vilă, construită în 1936 de arhitecta Henrieta Delavrancea - Gibory. Vila a fost demolată în 2009, deoarece se înclinase datorită tasării terenului, iar pe acel teren a fost ridicat un hotel. În 1933 Eustațiu Stoenescu a pictat portretul lui Stelian Popescu. Casa de Cultură a Studenților din București, de pe Calea Plevnei, a fost ridicată prin subscripție publică de Stelian Popescu, care a donat-o Universității, în ziua de 18 noiembrie 1937, cu destinația pe care o are și
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului de zugravul Georgică Damoca în 1862, respectiv 1863. În stânga bisericii se află clopotnița.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
Spaniei), Maria Luisa a devenit de la început prima doamnă de la curte. Soțul ei era fiul și moștenitorul regelui Carol al III-lea al Spaniei anterior Duce de Parma și rege al Neapolelui și Siciliei. Faimosul artist spaniol Goya i-a pictat câteva portrete. Adesea a fost descrisă de comtemporani ca fiind urâtă (deși drăguță în tinerețe), vicioasă, grosiră care l-a dominat pe rege. A avut rivalități bine cunoscute cu Ducesa de Alba, Ducesa de Osuna și cu cumnata sa, Maria
Maria Luisa de Parma () [Corola-website/Science/320054_a_321383]
-
mare rozeta. Această fațadă, bogată ornamentație exterioară, corpurile paralelipipedice care servesc drept postament turnurilor aduc o contribuție baroca stilului neoclasic al lucrării, în timp ce turlele aparțin stilului tradițional românesc (nu fără influențe rusești la cupolele bulbucate). În 1880, biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu, care a realizat aici una dintre cele mai bune lucrări ale sale. Biserică Sfântă Vineri Ploiești Program Liturgic Luni și Marți 08.00 Utrenie și Acatist 17.00 Vecernia și Acatist Miercuri 08.00 Utrenie 09.00
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
în pridvorul bisericii. De data aceasta, pictura a fost executată în stil catalan de către pictorul Petre Achițenie, care a imortalizat datele privind opera sa printr-o inscripție, cu caractere arhaice românești, deasupra ușii de la pronaos: „Această Sfântă Biserică a fost pictată în întregime din nou în tehnica frescă în anul 1982 de pictorul prof. univ. Petre Achițenie din București". Caracteristica noii picturi constă în supradimensionarea staturii sfinților, în tablouri ample și culori mai închise, manieră cu totul diferită de neoclasicismul renascentist
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
tablouri ample și culori mai închise, manieră cu totul diferită de neoclasicismul renascentist al lui Marcheti. În turla mare, se află chipul Mântuitorului, scene reprezentând Cina cea de taină și Punerea în mormânt; în absida de sud a naosului sunt pictate tablourile: Nașterea Domnului, Mântuitorul în scaunul judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile patriarhilor: Miron Cristea, Justinian, Dr. Justin Moisescu, Nicodim Munteanu
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
limbă ”. Bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial și seismele au făcut ca biserica să sufere avarii destul de grave, iar înfățișarea bisericii de astăzi să difere de cea din 1833. În patrimoniul bisericii se găsesc peste 50 de icoane pictate în secolul XIX dintre care cea mai valoroasă este icoana „ Sfintele Mironosițe la mormântul Mântuitorului ” pictată de zugravul Atanase. Un potir de argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
sufere avarii destul de grave, iar înfățișarea bisericii de astăzi să difere de cea din 1833. În patrimoniul bisericii se găsesc peste 50 de icoane pictate în secolul XIX dintre care cea mai valoroasă este icoana „ Sfintele Mironosițe la mormântul Mântuitorului ” pictată de zugravul Atanase. Un potir de argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific secolului XIX. Este construită din cărămidă , cu ziduri groase de 1 metru, în formă de cruce
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
1833, este executată în tehnica frescă și este restaurată în ulei în 1870-1871 de pictorul Radu Vintilescu. În 1976-1977 pictorul Ion Taflan a continuat și a terminat pictura bisericii tot în ulei. Catapeteasma din lemn cu aplicații florale, are icoane pictate din 1870 de pictorul Nae Costescu. Ușile împărătești aparțin altei tâmple mai vechi - probabil din secolul XVIII. Sunt frumos sculptate pe două bucăți de lemn. Toate lucrările prezentate până acum au fost realizate în timpul preotului Cilă Marin. În anul 1985
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi de pilaștri octogonali neprofilați. În 1777 frescele au fost zugrăvite pe deasupra și dezvelite în 1934. Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile din 1483 (corul și arcul de triumf) îi aparți probabil lui Valentinus Pictor (care a devenit ulterior primar în 1490), iar cele din 1488 (în nava laterală nord-sud) îi aparțin probabil lui Jakobus
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
Germane. Puntea superioară A era formată dintr-o mică zonă centrală conținând cabine de pasageri, flancată de încaperi publice mari: sala de mese la babord iar la tribord un foaier și o cameră de lectură. Pereții sălii de mese erau pictați și portretizau călătoriile lui Graf Zeppelin din America de Sud iar o hartă stilizată a lumii îmbogățea unul din pereții foaierului. Lungi ferestre înclinate dispuse de-a lungul ambelor punți ofereau pasagerilor panorama pe timpul zborului. Proiectanții au presupus că pasagerii își vor
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
de ferestre în tehnica și stilul medieval. John LaFarge și Louis Comfort Tiffany, doi pictori americani, au început să experimenteze, independent unul de celălalt, încercând să producă o sticlă ce avea capacitatea de a crea efecte vizuale fără a fi pictată. Curând, cei doi au devenit concurenți. LaFarge a creat și brevetat în 1879 sticla opalescentă. Tiffany a dezvoltat și popularizat produsul și curând numele lui a devenit sinonim cu acesta. Folosind tăieturi complicate și sticlă bogat colorată, dispusă în straturi
Vitraliu () [Corola-website/Science/320289_a_321618]
-
Pădure, localitate învecinată cu localitatea de origine a bisericii. Decorul pictat al bisericii, așa cum poate fi văzut în zilele noastre este rezultatul muncii a mai multor zugravi. Pictată inițial în secolul al XVIII-lea, biserica a primit un nou veșmânt pictat pe la anul 1838. Pisania care amintește acest moment este următoarea: ""Zugrăvitu-s-a această sfăntă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand și preasfințitului domn Vasile Moga și era protopop Zaharia Matei de la Nadășa și preot satului...prin îndemnul și
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
sfințirea lăcașului a avut loc în 1891. De-a lungul timpului au avut loc lucrări de reabilitare și reparare a edificiului religios, însă nu este cunoscut dacă au existat modificări ce au alterat aspectul inițial al construcției. Lăcașul a fost pictat pe interior în tehnica tempera de către Radu Ghenghea, iar în anul 2003 a fost resfințit. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. La vest de biserică se află un turn clopotniță cu etaj, construit de asemenea
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
sătenilor. Ea a fost sfințită în 1821 de către episcopul Daniil Vlahovici al Bucovinei (1789-1822). Lăcașul de cult a fost dotat cu un nou iconostas în 1829, care a fost înlocuit în 1865 cu un altul mai nou, care a fost pictat în anul 1869. După cum atestă șematismele Episcopiei Bucovinei, Parohia Drăgoiești avea în 1843 un număr de 1.049 enoriași. Ca paroh slujea preotul Constantin Vorobchievici, care se îngrijea și de credincioșii ortodocși din Vornicenii Mari (Józseffalva). Comunitatea ortodoxă din sat
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a fost construită o biserică de lemn
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]