10,542 matches
-
întoarcere, urmăritorul circulă într-o mașină mică pe lângă autobuzul în care tu („obiectul-țintă“) ți-ai găsit un loc. și tot așa, fără oprire. Iar peste câteva zile, chemat la interogatoriu, stai și te miri că „ziua iscoadei vizibile“ nu e pomenită defel, ci se discută numai de zilele „între“, când iscoada nu s-a prezentat în carne și oase. Ca să te dezveți să mai crezi în ceea ce vezi! Cum însă urmăritorul reușește să observe totul nu doar fiind prezent în carne
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ce-ți umblă prin creier se află pe-afară, în mărime supranaturală, așa încât nu poți ajunge nicăieri unde să nu dai și peste acel lucru. Propriile presimțiri îți cer această imagine. Omul vorbește de el însuși, însă fără a mai pomeni de sine. În aer nu poate fi nimic, cel mult tot aer. Iar când aerul se mișcă, este vorba de vânt. Care suie în împrejurimea ce i se-așează în cale. și doarpentru că lucrurile de jur-împrejur se mișcă reușești
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
i s-a dat mai mult pe criterii de corectitudine politică. Se va reîntoarce în curând la cartoane, în stiva de cărți ieșite din modă, supra-editate, supralicitate.) Franceza de Dâmbovița: de fiecare dată când trebuie să scriu cuvântul champignons mă pomenesc așternând pe hârtie champinions. O iau iarăși de la capăt. Educația voinței, pe undeva... Orient versus Occident (text găsit în ziarul Le Monde, ediția din 26 martie 1999, traducere rapidă): "Michel Foucault introduce, în prima ediție din Histoire de la folie à
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
teama reciprocă. Bani munciți la sânge prin bucătării, birouri de bancă sau grădini particulare, bani pe care nu i-aș fi putut câștiga niciodată în România în aceeași perioadă de timp, au plecat în buzunarul unui bătrân care s-a pomenit cu o garsonieră căzută din cer, moștenită pe neașteptate. O idee nu-mi dă pace: colegii mei occidentali din Geneva erau acolo să se instruiască, să aibă un CV mai bun, o bază mai bună de plecare în carieră. Noi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a universului concentraționar. Până în armată nu înțelegeam de ce ciorba, zeama, în general, este o obsesie, iar cubul de carne o bucurie. Varza este detestată, pesmetul, adulat. Iar peștele sărat, o tortură rafinată. ) 16 ianuarie 2000 " Legătura de spaimă" de care pomenește Saul Below în Iarna decanului care există între noi, sufletul nostru și organele noastre interne. Spaimă, din păcate, trăită, căci sunt operat de hernie la spitalul Ministerului de Interne, plasat lângă Foișorul de Foc. Vreau să uit repede acest episod
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mă enervează în Canada mai mult decât falsul zâmbet "american" arborat la fiecare pas. Asadar, pentru a mă provoca la dialog, îmi trimite e-mail-ul următor. Iată pasajul cu pricina: Și à propos de America și de zâmbetul nord-american de care pomenești, uite ce zicea Baudrillard în cartea-i omonimă: "Cu siguranță îți zâmbesc aici, deși nici din curtoazie, nici din vreun efort de a fermeca. Zâmbetul acesta semnifică doar nevoia de a zâmbi. Seamănă cumva cu rânjetul Pisicii de Cheshire: continuă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
privea pe toată lumea, cu teama de a greși în gesturi și priviri. Faptul că era așezat într-un scaun cu rotile îi dădeau o autoritate absolută, chiar și în nebunia sa manifestată deschis. În Zbor în bătaia săgeții H.R. Patapievici pomenește faptul că tatăl său vorbea mai multe limbi străine, dar nu trăia în niciuna dintre ele. Eu cred că iubesc Geneva atât de mult tocmai datorită faptului că am trăit în interiorul limbii franceze care se vorbește în acest oraș. Am
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
țară. Da, în Anglia. Acolo mă simt cel mai bine. Mă simt acasă. Flegmatici sau nu, per fizi sau nu, englezii sunt cei mai civilizați, iar asta e vir tutea supremă. R.P. Prin ce anume concurează Romanul copilăriei dumneavoastră Anglia pomenită la condițional trecut? A.R. Vedeți? Nici n-apuc să mă gândesc puțin la hi mera străinătății, și mă convocați înapoi în patrie. Ei bine, am descris recent orașul Roman într-un număr din România literară. Da, domnule Paraschivescu, după cum
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe care le redactam, fiindcă anticipam într-un fel ce avea să taie cenzura. Tăiam sau modificam, parafrazam, edulcoram. Și eram conștientă că eu, un nimeni, intram cu bocancii în marea literatură. De ce nu mi-am dat demisia? V-ați pomenit vreodată în situații limită, domnule Paraschivescu? Știți ce înseamnă, la propriu, cuțitul la os? În timpul războiului, tata a fost scos din direcția băncii, făbricuța a fost rechiziționată, românizată, casa ni s-a luat, iar noi am fost mutați într-o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Lina Ciobanu, tovarășa Suzana Gâdea, tovarășa Aneta Spornic. Moda instaurată de ele era un coc împletit în creștetul capului, ca o grămăjoară de baligă. Și un zâmbet de superioritate disprețuitoare când se vorbea despre imperialiști sau despre Occident. R.P. Ați pomenit de fondul secret și de expedierea anumitor scriitori „la secret“. Ce însemna de fapt o asemenea izolare? Cine mai putea să ajungă la operele acestor scriitori? Era vorba de-o carantină pe termen nelimitat, sau cu o durată finită? A
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
reacții violente, spontane, precum greva minerilor din Valea Jiului (1977) sau revolta muncitorilor de la Brașov (15 noiembrie 1987). Intelectuali care se revendicau din mișcarea de stânga și care în perioada interbelică apăraseră această mișcare n-au schițat nici un gest. Aici putem pomeni numele lui Eugen Jebeleanu sau pe cel al lui Geo Bogza. În vreme ce infernul social era în plină expansiune, scribii rușinii nu pridideau să aducă tributul lor de laude găunoase Partidului și Eroului între Eroi: „...oamenii trebuie să cunoască numele celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
romantism, iese din culisele și enigmele istoriei de pe atunci, se sublimează și ni se înfățișează în adevăratele lui dimensiuni.“ („Glosse la Republică“, Viața românească, decembrie 1987) ANGHEL Paul „Și poate tocmai de aceea se cuvine să-i cinstim, să-i pomenim pe cei căzuți în mai, sub iminența clipei care suna victoria. Sub iminența victoriei din 1877, sub iminența victoriei din 1945, sub iminența victoriei idealului comunist, purtați vreme de 50 de ani de Partidul Comunist Român. Această picătură fiind vărsată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aveți, imediat, asociația: România-Ceaușescu, devenită emblematică. Cum se explică mutația? Printr-o politică consecventă care a depășit granițele și nu datorită unor străduințe speciale cât, mai ales, prin anvergura și statura morală a Conducătorului Statului nostru, al cărui nume este pomenit pe meridianele cele mai îndepărtate. Prin întreaga sa Operă, Președintele Ceaușescu ilustrează de minune ceea ce spunea un filozof: «un conducător e mare nu atunci când face ce vrea, ci atunci când face ce trebuie».“ („Independență, construcție“, Scînteia, 26 ianuarie 1984) „În istoria
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și realitatea din țara noastră aș vrea să le amintesc de ceea ce a fost și ce este acuma, să le spun că fără socialism acest popor al Mioriței ar trăi încă în beznă și sărăcie, că nu s-ar fi pomenit să fie la conducerea țării, de la președintele ei până la ultima comună, oamenii truditori, că lumina școlii și a cărții ar fi rămas numai o dorință pentru cei mai mulți, că nu s-ar fi ridicat aceste fabrici și întreprinderi, orașe întregi care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urmare a articolelor lui Adrian Majuru din Adevărul, 25 februarie 2008, și Mirelei Corlățean din Cotidianul, 27 februarie 2008. V-am ruga să parcurgeți și aceste materiale împreună cu reclamația noastră. Noi fiind îngrijitorii ediției ce urmează să apară și fiind pomeniți și în cele două articole, avem dreptul de a da replica aberațiilor expuse de Mădălin Voicu. Sperăm că veți înțelege că această emisiune reprezintă o gravă încălcare a deontologiei profesionale și, în consecință, vă cerem să sancționați postul Antena 3
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din pivniță, pentru că locuiam deja la bloc, pe strada Păltiniș, unde povestea cu bărbăția mea, deja cuprinsă de slăbiciune pe Ion Vasi prin ’62-’63, s-a fleșcăit de tot: voiam să fiu domnișoară! A sosit, iată, clipa să le pomenesc pe cele trei mari cuceriri ale petrochimiei mondiale ajunse în România la începutul anilor ’60, care au schimbat mult perspectiva asupra căratului în sufletul meu și al femeilor-cal din Timișoara: niște coșuri, o plasă și-o pungă. Toate de plastic
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
m-au ales șefă de promoție, cu toate că la banchet încă nu împlinisem 20 de ani. La repartiție, am ales un sat în apropierea părinților, în final ajungând profesoară la fostul meu liceu, unde am rămas până la plecarea din țară. Ai pomenit de faptul că aveați haine modeste. Un lucru foarte frustrant, mai ales pentru vârsta studenției. Cum arătau ele? Cum vi le procurați? Erau colege mai bine îmbrăcate decât tine? Nu se pot compara condițiile de-atunci cu cele de mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Gabriel au mâncat pe săturate piept de curcă prăjit și servit anume pentru vizita tovarășei Găinușă. Schimbul trei a fost aproape anulat, iar multe curci au adormit pe banda care le ducea la tăiat. Așa un chef nu se mai pomenise încă în Holdingul de lângă oraș și liniștea a căzut doar odată cu dimineața, când negrul nopții se desface încet-încet în fâșii inegale și cerul devine un pic rozaliu... Ioana Ocneanu-Thierry S-a născut în 1968. A absolvit Facultatea de Litere și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și sângele meu dăduse pe-afară. Ne-au dat o friptură ca lumea și vin roșu (cum se obișnuia dacă erai donator). Nu mai mâncasem demult așa bine, de când plecasem de-acasă la cămin, la București. Horor. Dacă tot am pomenit de armată, trebuie să spun că n-am terminat-o. Sunt doar soldat fruntaș (sau sergent?). În vara celui de-al doilea an, stăteam iarăși pentru două săptămâni - luate din vacanța noastră - “în armată“, mergeam zi de zi până la mama
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a fost așezatmai de mult de-a lungul apei Corlat, iar hotarul satului a crescut Cârța, pustiit de tătari. Același autor vede în românii din Belin pe urmașii românilor din Cârța din scaunul Szepsi. În documentele ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o notiță ce e destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s(-)a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți (.....) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va iproci(?) . La anul dela Hs. 1761, iar dela zidirea lumii 7269». Semnat Iordachie. Însemnările sunt destul de numeroase, ca de altfel în mai toate ceasloavele utilizate la slujbele ce se țineau în secolele trecute
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s(-)a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți (.....) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va iproci(?) . La anul dela Hs. 1761, iar dela zidirea lumii 7269». Semnat Iordachie. Însemnările sunt destul de numeroase, ca de altfel în mai toate ceasloavele utilizate la slujbele ce se țineau în secolele trecute la bisericile ortodoxe din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Doroftei Roman, Ioan Schiopu, Valere Schiopu, Ioan Șari, Dionisie Cânduleț, Iosif Moldovan, Maximilian Schiopu, Octavian Bâcan, Ioan Boșcă, Aurele Stoica. Iar crâznici cunoscuți ai satului au fost Isac Bucurenci și Ioan Voila. Se cade ca la această mare aniversare să pomenim și numele membrilor Comitetului Parohial, decedați, care prin hotărârile lor s-au îngrijit de bunul mers al treburilor bisericești: pomelnicul e destul de lung și începe cu anul 1891: Tit Banciu, Ioan Boșcă, Gheorghe Banciu, Gheorghe Oana Vlad, Andrei Oana, Ioan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care n-am putut-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va avea iproci. La anul dela Hs.1761, iar dela zidirea lumiii 7269» Iscălit: Iordachie. b. «Într-o însemnare din 1753, ilizibilă. Am descifrat numai anul. c. «Să se știe decând au fost săbaru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va avea iproci. La anul dela Hs.1761, iar dela zidirea lumiii 7269» Iscălit: Iordachie. b. «Într-o însemnare din 1753, ilizibilă. Am descifrat numai anul. c. «Să se știe decând au fost săbaru (soborul) la Belgrad de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]