9,634 matches
-
importantă proprietate a unei linii este panta ei și, pentru a o măsura, matematicienii se ghidează după cât de mult se înalță o linie în raport cu distanța pe orizontală care corespunde proiecției sale. Ca exemplu, imaginați-vă că mergeți cu mașina înspre răsărit, pe un deal; pentru fiecare kilometru pe care îl parcurgeți către est, câștigați o jumătate de kilometru în altitudine. Panta dealului este pur și simplu egală cu înălțimea - o jumătate de kilometru - împărțită la distanța orizontală pe care ați parcurs
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mulțumite de propria lor condiție și neavînd acces la experiențe ce vizează depășirea limitei, Mateiu prin mijloace foarte subtile își racordează personajele la experiențele ultime ale cunoașterii și apoi le retrage într-un asfințit apoteotic care poate însemna și un răsărit într-un alt timp. PERSOANĂ ȘI PERSONAJ Chiar dacă fiul lui Luca Carageally proclamă în mai multe rînduri că cititorului / criticului nu trebuie să-i pese de autor ci de operă, e lesne de observat că selecția aspectelor din realitate, perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai uimitoare cu cît dezechilibrul între părțile sufletului s-a îngroșat mai definitiv." Meritul însă, marele merit, de a fi declarat autonomia definitivă a operei mateine față de ființa convulsionată a autorului îi revine poetului-matematician Ion Barbu care proclama un perpetuu răsărit al Crailor: "Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungînd nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. SURDU, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. SURDU, Alexandru, Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004. ȘTEFANESCU, Marin, Filosofia românească, Ediția Caselor Naționale, Institutul Grafic "Răsăritul", București, 1922. VLADUȚESCU, Gheorghe, Personalismul francez, Editura Științifică, București, 1971. VLĂDUȚESCU, Gheorghe, Neconvențional, despre filosofia românească, Editura Paideia, București, 2002. VLADUȚESCU, Gheorghe, BANȘOIU, Ion, GOIAN, Ion, Antropologie, București, 1981. *** Texte din Eugeniu Sperantia și C.Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile moldovenilor de peste Nistru, Jocurile de copii la românii de peste Nistru, Moscălia ș.a., se aduc numeroase argumente privind identitatea etnică, comunitatea de limbă și cultură a tuturor românilor, inclusiv a celor de la răsărit de Nistru. SCRIERI: Les Émigrés roumains à Paris (1850-1856), Paris, 1933; Dănilă Apostol, hatmanul Ucrainei, [București, 1933]; Republica Moldovenească a Sovietelor, București, [1938]. Culegeri: Din literatura populară a românilor de peste Nistru, introd. edit., București, 1939. Repere bibliografice: „Dănilă Apostol”, „Caiet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
armata română. Ofițerii care refuză cizma sovietică sunt demonizați, numiți „prietenii ciocoilor”. Singurul viitor luminos pentru România e acela de colonie sovietică. Marele scriitor Mihail Sadoveanu, autorul cărții, poate fi mulțumit cu această transpunere cinematografică a „luminii care vine de la răsărit”. Ca și în celelalte trei filme realizate până atunci în regimul comunist, în Mitrea Cocor nu există nici un sărut, nici măcar o apropiere prea mare a chipurilor soților sau îndrăgostiților. Cel mult o strângere de mână sau un cap pus pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după țipătul ei scurt și sumbru mai urmează doar pământul aruncat afară din groapa care- l așteaptă pe Bologa, spânzurătoarea profilată pe cer și SFÂRȘIT. Iată însă cum încheie Rebreanu : Apostol își potrivi singur ștreangul, cu ochii însetați de lumina răsăritului. Pământul i se smulse de sub picioare. Își simți trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău, Apostol... Apostol... Apostol... Pădurea spânzuraților este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1983 din inițiativa să și a lui Vintilă Horia, Al. Gregorian, Radu Enescu și Al. Mircea, se susțin manifestări culturale importante: simpozioane la Paris (1983, 1985, 1989), München (1984) și Madrid (1984), care dezbat teme precum „Românii între Apus și Răsărit”, „Ortodoxia și Apusul”, „Exilul românesc. Identitate și conștiința istorică”. Și programul editorial început la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
îndoială chiar divinitatea fiului, iar Albigenii considerau că doctrina iudaică era preferabilă celei creștine. Toate acestea aveau să culmineze cu schisma lui Foție și Cerularie, care a produs ruptura definitivă a bisericii creștine în cele două mari biserici: cea de răsărit (ortodoxă sau bizantină) și biserica apuseană (romano-catolică). Sinodul al IX-lea și al X-lea de la Florența a încercat readucerea bisericii răsăritene în sânul bisericii mamă, fără rezultat însă. Tendințele schismatice nu aveau să se oprească aici, fiecare din cele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
agresiuni doctrinare din interior sau exterior cu același scop. Astfel biserica apuseană a fost zguduită de ereziile; husită, luterană și calvină, creându-se și dezvoltându-se astfel protestantismul care dorea să reformeze biserica din temelii. La rândul ei biserica de răsărit avea să se desfacă într-o serie de structuri ecleziastice naționale, cunoscute ca patriarhii autocefale: greacă, rusă, bulgară, sârbă, română, poloneză, albaneză, iar după dezbinarea imperiului sovietic fiecare națiune ortodoxă din alcătuirea acestuia își va avea propria structură națională adâncind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în biserica Sfânta Sophia pe 16 iulie 1054. Urmarea a fost că Cerularie declanșează o puternică revoltă populară căruia nici împăratul nu a îndrăznit să i se opună, după care convoacă un sinod care proclamă separarea definitivă a bisericii de răsărit față de cea de apus. Orgoliul și ambiția Patriarhului nu s-au oprit aici, el a dorit să conducă imperiul contribuind decisiv la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV-lea, punând în locul ultimului pe Isac Comneanul în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unitatea bisericii creștine nu avea să se mai regăsească nici până în zilele noastre. Încercări de unificare a celor două biserici Cu toate că schisma devenise definitivă, împrejurările istorice ale momentului fac ca cele două biserici să încerce unificarea în fața pericolului otoman de la răsărit și a francilor, sub Carol cel Mare, de la Apus. Orgoliul național, mai ales cel grec și ca o avangardă a acestuia atitudinea patriarhiilor orientului, zădărniceau fiecare încercare. Totuși prima încercare semnificativă o face Mihai Paleologul, împăratul Bizanțului și Papa Grigorie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învățător, dar și aceasta din urmă prin interpretarea deliberată a bibliei. Contextul istoric favorizează evoluția ereziei și răspândirea ei, pentru că în această epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost că opt națiuni se desprind de biserica apuseană, în special cele de origine germanică: germanii, elvețienii, englezii, scoțienii, olandezii, danezii, suedezii și o mică parte din francezi. Rămân alipite bisericii romane națiunile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
chiar un fragment al Ființei Divine, ce "acum exista în prezent doar prin Materia și Spiritul răspândite în Univers"79, imaginează tainic, prin operațiuni specifice ("deviate orologerii") și conferă obiectelor închipuite o temporalitate nouă ("durând necunoscut"), demonstrând astfel ceea ce, în "Răsăritul crailor" Ion Barbu numea "natură [lor] planetară"80. Sunt, cu alte cuvinte, întruchipări ale unor principii existențiale fundamentale, arhetipale. Timpul, care, în experiența obișnuită, semnifică simplă succesiune de evenimente, aici, în spațiul textului literar, sugerează Ion Barbu, prin voința creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a crea într-însul acea beție specială, casta și înlănțuit oare că un opium: starea de geometrie 21. Autorul Jocului secund folosește însă termenul și într-un sens "tehnic", măi restrictiv și, totodată, mai precis, după cum rezultă dintr-un articol "Răsăritul Crailor", publicat, tot în 1930, prin care spiritul deschide posibilități infinite de creație: Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taină acelui procedeu de "exhauțiune", de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și libera construcție a transcendentei [s.n.]. Lumile matematice șanț
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Pro domo", în Ion Barbu. Opere. ÎI. Proza, ediție alcătuită de M. Coloșenco, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Barbu, Ion, "Răsăritul Crailor" (1930), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Rânduri despre poezia engleză" (1921), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în the world". By contrast, with Ion Barbu, femininity hâș but a cosmic dimension, and the individual is seen only form the perspective of "devising the adventure of being" ("Răsăritul crailor" [Rise of the Magi]). Poe's heroines, all belong to the immediate experience, and live în accordance with a prevalent and artificial sensus communis, which Barbu's "absolute lyricism" rejects. Yet, the poet can benefit of these - poetry is
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 637. 77 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 118. 78 Idem, p. 119. 79 Idem, p. 141: "God - the material and spiritual God - now exists solely în the the diffused Matter and Spirit of The Universe". 80 Ion Barbu, "Răsăritul crailor", în Versuri și proza, 1984, p. 176. 81 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984. p. 212. 82 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 617: "La lumière immanente à la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
by the French symbolists and that Poe preceded them în suggesting that a deliberate derangement of the senses might be a source of pleasure". 21 Ion Barbu, "Cuvânt către poeți", în Versuri și proza, 1984, p. 182 . 22 Ion Barbu, "Răsăritul Crailor", în Versuri și proza, 1984, pp. 176-177. 23 Henri Bergson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", în Oeuvres, 1970, pp. 7-8: "L'intelligence s'est constituée par un progrès ininterrompu, le long d'une ligne qui monte, à
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
most poetical topic în the worldand equally is it beyond doubt that the lips best suited for such topic are those of a bereaved lover". 32 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique¸ 1978, p. 496. 33 Ion Barbu, "Răsăritul crailor", în Versuri și proza, 1984, p. 176. 34 Edgar Allan Poe, "Marginalia, Southern Literary Messenger, June 1849", Essays and, 1984, p.1458: "Were I called on to define, very briefly, the term " art", I should call it the "reproduction
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dreptul. Mai multă muncă, mai puține învârteli cum să nu se înfurie? În tot acest timp, se știa, sau cel puțin se simțea, cum în jur totul se clătina. România imobilă era parcă încercuită de o lume în mișcare la răsărit prin perestroika și glasnost, proclamate de Gorbaciov, la vest prin Ungaria, de unde veneau informații năucitoare despre deschiderea graniței cu Austria, ceva mai departe, dar nu prea mult, din Cehoslovacia, cu volumul de eseuri al unui scriitor pe nume Václav Havel
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aceste amenințări erau denunțate de propaganda ceaușistă ca venind din toate zările din vest cel mai adesea, supralicitând iredentismul maghiar, dar și, episodic, dinspre Bulgaria, și, în subtext, dar tocmai de aceea cu o forță cu atât mai mare, dinspre răsărit -, acum singura direcție incriminată este Occidentul, Ungaria și prietenii ei occidentali, ceea ce dezvăluie dintru început fondul chestiunii faptul că ostilitatea FSN se îndrepta în bloc contra unui Occident liber, capitalist și democratic, al cărui agent maghiar risca să aducă în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
De toate”, la „Epoca”, în 1933-1934, este titularul rubricii „Cronica literară”, iar la „Revista generală ilustrată”, în 1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă scrisă”. Colaborează cu încercări critice și cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina”, „Răsăritul”, „Țara noastră”, „Neamul românesc”, „Tinerimea română”, iar mai târziu la „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce, ca redactor, revistele „Îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) și „Da și nu” (martie-decembrie 1936), e redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
sufletului său celui mare a oprit vitejește potopul puterii turcești, de a nu se întinde asupra Europii dela Apus și de a nu se lăți barbaria în locurile pe unde pătrundea el. De când turcii Osmani au înfipt picior statornic la Răsăritul Europii și au îngrozit toată partea aceasta de lume, națiile creștine, pe care poziția geografică sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317] mai mare, nici creștinătatea apărător mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
potentă și consecințională dintre ele. Fără excepție, este lăudată armonia "naturală", granițele "firești" și organicitatea spațiului românesc. De asemenea, unitatea primordială primește un accent puternic. Aaron, descriind regatul dacic, punctează că "Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul și partea Ungariei despre răsărit până în Tisa [...] formau, în vremile vechi, numai o singură țară, ce se numea Dacia" (Aaron, 1839, p. 1). Apoi, relatând invazia ungurilor conduși de Arpad în Transilvania începând pe la 889, Aaron deploră ruperea unității primordiale a Daciei: "Aceste trei țări
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]