10,102 matches
-
aceea ceresc-cîinească. Mi-i omenește cu tine, Iordanco. Brusc, o ia la fugă spre fundul curții, ca să revină peste cîteva momente, mai vesel. Gata, dă el din coadă, ți-am spus că ești omniprezentă în metabolismul meu. Mi l-am refăcut. Îți săru' mina și toate picioarele. Sper că te-ai refăcut și la minte. Promite, cu o labă în aret, că a căzut la pace cu prostul ăla de Mihai Viteazu'. Curcanu'. Hai în casă, Tano. S-a lăsat frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la fugă spre fundul curții, ca să revină peste cîteva momente, mai vesel. Gata, dă el din coadă, ți-am spus că ești omniprezentă în metabolismul meu. Mi l-am refăcut. Îți săru' mina și toate picioarele. Sper că te-ai refăcut și la minte. Promite, cu o labă în aret, că a căzut la pace cu prostul ăla de Mihai Viteazu'. Curcanu'. Hai în casă, Tano. S-a lăsat frig. Pun automat discul pe platan și... Cum o fi găsit Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fi folosit ca să ții locul altei iubiri? Nu mai îmbinați atîta inutilul cu neplăcutul. Io-s sătul pînă-peste-cap. Bodogăniți ca moșul cu baba. Mi-e somn. Da, Tano. Să "reconstitui" amărăciunea din dragoste, dorul, jindul e mai dificil decît să refaci un animal preistoric pornind de la o vertebră. Pateticul te face să rîzi: "Cît am fost plecat, am tot vorbit cu tine însuți cum aș fi vorbit cu mine însămi". Suferința își descoperă fața de serie. Chinul celuilalt te chinuie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dacă la început, concentrat fiind în munca mea, nu prea înțelegeam care era miza, încetul cu încetul am început să fiu mai atent, să intru în joc și să scriu tot ce se petrecea, se discuta, se făcea, desfăcea și refăcea...] Dragoș-Sebastian de 3 ani avea o papușică - mică de tot, dar frumoasă și colorată, ca un fel de chinezoaică. Tatăl lui i-o dăduse și-i spusese că o cheamă Mihaela-Cosânzeana. Mama lui Dragoș, pe care o chema întâmplător tot
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Într-un discurs artistic, lipsit de inutile podoabe stilistice, Svetlana Iurcu exersează valoarea maximei sincerități, dând expresie unei confesiuni care, nu în puține cazuri, conține elemente dramatice. Marcată profund încă din copilărie de pierderea mamei sale, autoarea va încerca să refacă din întâmplări și gesturi rămase în amintire chipul mamei, într-un tablou plin de lumină și de dureroasă sensibilitate: „Afară este înnourat, nu se aude niciun sunet. Tot satul e pustiu, parcă nu ar mai exista nimeni pe fața pământului
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
a întins peste pământuri care nu erau ale lui, a supus și a scos din istorie popoare mici și vrednice, furându-le limba și numele.” Ne avertizează, cerându-ne să fim vigilenți că el (balaurul) așteaptă cu viclenie să-și refacă puterile. în Hoții de aur demască pe profitorii străini, dar și pe politicienii români vânduți străinilor, care s-au legat să fure aurul munților noștri și să arunce otravă (cianuri) în pământuri și izvoare. E cel mai clar îndemn la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
se adaugă și imense pierderi materiale de sute de miliarde de dolari pe care economia Japoniei o suportă cu calm și stoicism. Bazându-se pe uriașele resurse monetare pe care Japonia le-a acumulat în timp, această țară se va reface. Oricum, încă nu se cunosc toate laturile acestui dezastru, ce va afecta o bună parte a lumii. Sâmbătă, 12 martie 2011. La această zi aniversară, cu telefoane venite din diferite localități ale țării, precum și din locuri mai îndepărtate, precum Franța
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o hotărâre definitivă și nimic nu-l putea face să-și schimbe opțiunea. - Scenariul este al dumneavoastră, puteți să vă spălați cu el pe cap. Îmi vreau înapoi viața liniștită. Observă abia acum că are șiretul desfăcut, se aplecă și refăcu funda. Se ridică și îl privi întrebător. Îi făcu semn să o ia către bucătărie. - Ușa este în celălalt capăt. Ajungeți în grădină. Mergeți drept înainte, e o potecă pietruită, nu se poate să o ratați, ajungeți la gard, poarta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
îmi cer scuze, cum să nu? Bătrânelul îi făcu loc să intre, trăgându-se repede la o parte. Poftiți, scuzați deranjul, e greu singur, nevasta mea, Dumnezeu s-o ierte, m-a părăsit de câțiva ani, nu mi-am mai refăcut viața (asta ar fi fost culmea, vroiai ventuze sau ce?, e mai simplu cu telecomanda... Plus că nu te mai bate nimeni la cap, poți să uiți să lași colacul wc-ului după ce urinezi, chestii de-astea), mă rog, înțelegeți dumneavoastră
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dolari pe articol de Îmbrăcăminteă. Singura oprire care Îmi rămăsese de făcut era la Cabina de Machiaj, unde una din lucrătoare a aruncat o singură privire asupra machiajului meu brăzdat de transpirație și s-a apucat imediat să mi-l refacă, utilizând un camion Întreg de cosmeticale. Nu-i rău deloc, mi-am zis eu aruncând o privire În una din omniprezentele oglinzi Înalte de doi metri. Nici prin minte nu-ți putea trece că În urmă cu abia câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tot repet de cincizeci de ori? Și știi ce a spus? Am negat printr‑o clătinare a capului. — Știi ce a spus? A spus că, dat fiind că totul i‑a provocat asemenea Îngrijorare, i‑ar plăcea ca eu să refac Întreg itinerarul și să am grijă ca ora ei la coafor și cosmetică să apară pe el, și să Îl trimit prin fax la Ritz, ca să Îl aibă perfect redactat atunci când ajunge. Fac totul pentru femeia asta - i‑am dăruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bogați‑dar‑tot‑țopârlani din Georgia și Carolina de Sud, cu o grămadă de zâmbete false pe fața mea prost machiată. Anunțul Îmi lăsase numai trei ore ca să găsesc o rochie, să cumpăr o trusă de machiaj și să‑mi refac planurile pentru weekend, așa că, În toată nebunia asta, uitasem să rezolv și problema transportulului. Din fericire, faptul de a lucra la una din cele mai mari reviste de modă din țară (locul de muncă pentru care un milion de fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mecanic. N-am realizat imediat că acel pumn Îmi aparținea și că lovea o formă desfigurată, fața lui G., decât când acesta a strigat: „Luați-l de pe mine, că mă omoară...“. În acel moment, lovitura s-a oprit În aer; refac exact timpul filmat cu Încetinitorul al loviturii nefinalizate, pentru că subconștientul meu dezlănțuit a fost reîntors din starea de latență chiar prin mărturisirea Înfrângerii de către G. M-a cuprins o stare ciudată: Învinsesem, G. se declarase mai slab, acest lucru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sau intra În fântână, odată cu ciutura goală ce se izbește de ghizduri cu sunet dogit ce-ți sparge timpanul; dar tu nu Îl auzi, ești preocupat de arătarea aceea, ce dracu’ o fi fost, că doar nu... Te străduiești să refaci toate fazele; cum s-a ivit mototolul acela, cum s-a metamorfozat, cum ți-a vorbit; o ființă sau un glas din alte tărâmuri ce ți s-a arătat doar ție În pliul acelei clipe, În ruptura de sensuri ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să bei apă cu mâna la ochii Închiși, ca să poți continua să visezi că visezi că visezi că visezi despre ceea ce visezi. (noaptea) Vocea naratorului Se scufundă tot mai des În meandrele copilăriei și ale adolescenței pentru că ar vrea să refacă acel timp concret, acea vie experiență a unui eu Însetat de real, ca o permanentă epifanie; Îl acaparează imagini și senzații atât de materiale, că le trăiește de fiecare dată cu o intensitate sporită; nici o Întâmplare mai recentă nu iradiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și să reacționeze În cunoștință de cauză. Recuperarea autenticității nu se realizează decât parțial chiar și În Proust, Întrucât și el recurge la o retorică și, În ultimă instanță, deși cu alte mijloace, se angajează În vana ambiție de a reface „comedia umană“ a lui Balzac, desigur, fără să vrea; fără să bănuiască, ficțiunea sa este uniformizatoare, nivelează o experiență care, altfel, ar fi fost mai profundă, dacă se reducea la tendința involuntară de literaturizare; sondez schemele realului și apoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
uit la sânge ca la un lucru străin, mă mir că este atât de roșu. „Ce faci, te-ai tăiat?“, mă Întreabă Marius. Îl observ abia acum, e Întins pe nisip, Îmi trebuie o lungă pauză ca să-l recunosc, să refac starea și locul În care mă aflu. El e deocamdată rupt de posibilitățile mele de percepție, este În afara câmpului meu sensibil În care mă simt ancorat, cu toate formele de cunoaștere. Nu știu de ce mă pipăi: da, senzația propriului corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Marius, „când m-am uitat după tine, aveai un spor formidabil la fiecare aruncare de braț“. Caut cu privirea În urmă; podul a rămas departe, nu o mai văd pe E. „Ah, n-am reușit să citesc ce-mi scrisese!“ Refac tot filmul, Îl derulez Înapoi până la punctul de pornire: la Început, sunt aproape de pod, chiar sub el; E. este deasupra, se uită la mine cu dragoste, scoate un caiet, rupe o foaie de la mijloc, scrie ceva repede, o Îndoaie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se va putea cicatriza mult timp, poate niciodată... Dar, gândind logic, e mai bine ca ruptura să se producă acum, decât să-mi leg viața de Petre și să Îmi distrug viitorul. Deocamdată Îmi distrug sufletul. Poate timpul Îl va reface... Vocea naratorului Se ridică brusc din fotoliu, astfel că m-a surprins prin rapiditatea mișcării; nu-i constatasem decât mișcări foarte lente până acum, indecise, aproape ireale; are țigara verde de foi Între dinți, o mușcă nervos, se vede clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care face să-mi vibreze nările, mă Înviorează plenar, mă purifică. Am sentimentul acut de ușurare a trupului: reîntineresc brusc. Dacă aș dormi pe un pat presărat cu ace de brad, mi-ar ajunge două-trei ore pe noapte ca să mă refac. (sâmbătă) La Început, A. nu m-a interesat deloc ca femeie; aș putea spune că a fost atât de vicleană să se prezinte În fața mea În ipostaza de... hermafrodit. M-a uimit la ea tranșanța tonului și Înjurătura băiețească, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
susurând: plânge, râde fericită, mă bate pe umeri (Înghețase sloi zăpada În pulovărul vărgat), Îmi pipăie brațele, mă bate pe spate, coboară, atinge orice parte a corpului: abdomen, șolduri, genunchi; Îmi Înfoaie părul, Îmi scutură cizmele galbene; gata, am fost refăcut, am fost reînviat prin gesturile ei, am reapărut din absență; este la capătul puterilor, se ridică (era aplecată spre cizmele mele), izbucnește În acel plâns-râs de bucurie, mă ia În brațe, mă strânge, mă sărută; apoi, mica femeie În devenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nici zeii, nici oamenii (ca deținători ai puterii) nu au cum să se opună facultății gânditoare a indivizilor. Religia lui Socrate a fost cel mai Înalt gest de orgoliu pe care l-a comis ontogenetic filogeneza. Toate revoluțiile Încearcă să refacă religia socratică, trădând-o. Astfel, În istorie, se mai elimină din când În când câte o sosie a lui Socrate. Dar nu toți au forța să moară pentru o idee, acceptând să piardă liberul arbitru natural. De aici Începe dictatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
divid, le pulverizează, golindu-le de sens; ele se Înscriu În prezența nopții ca niște fâșii materiale, smulse unui corp sonor ce se decorporalizează sau Încearcă (efortul se simte concret În aerul absorbant) să se corporalizeze, să se recompună, să refacă un traseu de mișcare avut inițial și pierdut prin transferul lor În litera textului, presată pe suprafața neutră a paginii scrise. Frânturile ce se ridică din foile și caietele răsfoite aruncate pe masă, pe jos și pe fotoliile din cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rostit sau scris În țesătura textului tău, de unde va fi actualizat prin lectură. Atunci, celălalt, corpul adevărat (și viu) al persoanei care ai fost, care erai, care ești, a trecut, s-a topit, nu mai este, nu mai poate fi refăcut, reînviat; doar cuvântul material, el este viu, se reîntregește, se umflă de viață, se reanimă brusc În aerul vibrat de coardele vocale ale celui ce-l folosește; dar mai este el al tău, al celui care l-a rostit prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
falsă, Încât ea nu poate decât să mimeze sisific viața, s-o propună, fără a o prinde În ceea ce aceasta are mai viu, mai autentic; totul se joacă În puterea de actualizare a cuvântului, a discursului Întâmplat, derulat, Înregistrat și refăcut din fragmente, din firimiturile aducerii aminte. Scriu ca să-mi reamintesc, ca să nu uit că sunt, că am fost. Când spun am fost, deja cuvântul devine vid, se golește de orice conținut și se comunică doar pe sine ca semn arbitrar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]