10,187 matches
-
la un interval relativ scurt după lansarea lui de către A. Comte, lucrări de sociologie propriu-zisă apar destul de târziu. Considerații sociologice despre realitatea socială și istorică românească au afirmat N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, I.C. Brătianu. Este interesant de amintit reflecțiile unor gânditori români despre sociologie, aflată în câmpul culturii române mai mult ca o posibilitate decât ca o realitate. Titu Maiorescu nu ezită să vorbească despre știința societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de sinteză asupra unei teme de mare răsunet în spațiul gândirii românești: Formele fără fond, un brand românesc. Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără fond, care, începând cu Maiorescu, a alimentat permanent reflecțiile multor teoreticieni asupra fenomenului românesc modern. Și este important că această abordare este făcută cu instrumentele adecvate ale analizei sociologice și de către un excelent cunoscător al curentelor de idei din cultura română modernă. Autorul ia în discuție traseul istoric complet
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aglutinarea unor contribuții ale personalităților de vârf al gândirii românești, care au proiectat asupra procesului nostru de modernizare perspective analitice variate (de ordin istoric, sociologic, economic, filozofic sau estetico-literar). Numai dacă este privită în ansamblul ei complex, ce cumulează contribuții, reflecții și teorii diverse pe care le-a prilejuit și le-a inspirat timp de aproape două secole, teoria formelor fără fond poate fi considerată, după cum susține C. Schifirneț, o „viziune integrală asupra societății românești în curs de modernizare” (p. 11
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Moral Aspects of Economic Growth, and Other Essays, 1998). Așa cum Karl Marx nu concepea analiza sociologică fără analiza economică a modului de producție, Barrington Moore Jr. nu accepta cercetarea societăților, condiției umane și problemelor sociale contemporane, făcându-se abstracție de reflecția istorică (Moral Purity and Persecution in History, 2000). Dicționarul Blackwell de sociologie este diferit față de alte dicționare din domeniu și prin dimensiunea sa didactică. Allan G. Johnson are, fără îndoială, calitatea rar întâlnită de a face vizibile, palpabile, abstracțiile, chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este în întregime axat pe literatura documentară, răspunzând, astfel, preocupărilor sporite ale cititorilor pentru „implicațiile literare ale unor texte nefictive”. Numărul din 1987 grupează materialele sub genericul Microdicționar de presă literară. Publicația oferă cititorilor săi și numeroase interviuri, confesiuni, amintiri, reflecții și fragmente de jurnal. Astfel, în numărul din 1969 sunt publicate fragmente din Jurnalul lui Eugen Ionescu și din Amintirile lui Mircea Eliade. O anchetă literară pe tema Perspectivele prozei românești contemporane e găzduită de numărul din 1971. Bogat ilustrat
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
autor de solilocvii și elegii, dar deopotrivă de satire și fabule. Despărțită în registre antitetice, creația sa se dovedește, în fond, rodul aceleiași trăiri romantice, ce nu poate accepta lumea decât în formula idealității ei. Structurii lui A., înclinat spre reflecția gravă, îi răspunde formula lirică a meditației, în tensiunile căreia își găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică a unui reazem al certitudinilor, nostalgia unei coerențe a valorilor morale (Candela: „Atunci creștinu-acela, cu fruntea în
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
prin contrast, prezentul degradat moralicește, meschin. Capodopera genului este Umbra lui Mircea. La Cozia, sinteză originală între lirismul de atmosferă și cerebralitatea monologului interior. A. nu cultivă notația în sine, ci valorile ei de atmosferă. Ambianța crepusculară, propice visării și reflecției, alunecarea în fantastic, ritmica timpului sunt sugerate prin sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile progresului: arta
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și permanențele vieții morale notate cu sobrietate clasică în fabule, epistolele și satirele lui A. reunesc gustul reflecției și verva ironică în monologul-autoportret al unui voltairian. Poetul este aici un lucid fără mizantropie, suflet animat de idealuri umanitare și inteligență marcată de pasiunea ideilor, în asociere cu ironia caustică, un moștenitor spiritual al secolului luminilor, de la filosofia sa
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
unui voltairian. Poetul este aici un lucid fără mizantropie, suflet animat de idealuri umanitare și inteligență marcată de pasiunea ideilor, în asociere cu ironia caustică, un moștenitor spiritual al secolului luminilor, de la filosofia sa melioristă și cultul rațiunii până la stilul reflecției, demitizant, iconoclast. Cele mai multe dintre epistole gravitează în jurul întrebărilor pe care poetul și le pune cu privire la artă și la condiția de creator, la raporturile cu poezia și cu lumea (Epistolă d. I. C., Epistolă către Voltaire). Satiră. Duhului meu se numără printre
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
săi. În plus, cinismul clasic presupune o renunțare la orice convenție socială, sfidarea bunului simț comun, practicată ca metodă de impunere a unor adevăruri care nu convin. Cinismul antic este, după cum apreciază Peter Sloterdijk, "principial impertinent", constituindu-se într-o "reflecție esențial plebee"24, care se opune celei oficializate, canonizate. Or, personajul lui Cantemir este un elevat printre "barbarii" care se agită pe scena romanului. Un alt aspect pare a-l lega pe Lup de această doctrină care a lăsat o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imaginarul științific și tehnic occidental modern. 1. Categoriile de public vizate Studiul se adresează cititorilor curioși, îndeosebi studenților, fie ei de la litere, științe sau drept. Aceștia vor descoperi, sprijinindu-se îndeosebi pe textele citate, cum să abordeze stimulativ o nouă reflecție asupra lumii, pentru a o confrunta profitabil cu altele, imaginare sau nu. 2. Un gen literar aparte SF-ul face parte din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
au fost explicit revendicate încă din vremea lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra consecințelor sociale ale progresului. Acestea sunt temele pe care SF-ul în curs de apariție le va explora. Aportul lui Gernsback este important. El a permis crearea unui gen sau, mai degrabă, a unui domeniu reperabil
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
democrației din Statele Unite, luptau împotriva extratereștrilor crocodilieni, lubrici și dornici de tinere fecioare dezgolite cu generozitate. A existat apoi revoluția realizată de New Wave. S-a acordat o atenție sporită scriiturii, uneori în detrimentul ancorării tematice a acestor texte în sfera reflecției / speculației, de exemplu consecințele dezvoltării științelor exacte. Astfel, textele SF din anii 1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
selecției naturale". Am semnalat și folosirea acestei teorii la H. G. Wells; la modul general, SF-ul actual, prin tematica mutanților (cf. de pildă Scara lui Darwin), nutrește povestirile de aici și se folosește de teoria respectivă pentru a-și alimenta reflecțiile. Astfel, SF-ul construiește ficționalizarea unor situații prin delir, amplificare sau extrapolare, anamorfoze sau efectul fluture -, care produc o multitudine de lumi posibile, ilustrând mai mult sau mai puțin conștient ideologiile. Din această perspectivă, SF-ul constituie un mijloc de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
telepatia care permite comunicarea fără a folosi limbajul. Toate soluțiile acestea vor fi folosite pe Enterprise, nava spațială din Star Trek (Gene Roddenberry, 1966-1969). 1.4. Câteva experiențe noi inventate de science-fiction SF-ul oferă și alte elemente de curioase reflecții, în primul rând caricaturizând abordările cele mai banale, de exemplu prin formula: "Voulez-vous parlez avec moi?" ⁄ Putem discuta puțin? (Robert Sheckley, 1965). În această povestire 106, autorul reia mai întâi toate clișeele întâlnirii dintre un comis-voiajor din spațiu și indigenii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
călătoria cu balonul de-a lungul Statelor Unite ale epocii. Ea descrie într-un vocabular greu de recunoscut ruinele a ceea ce a fost New York-ul, meditând pe teme politice legate de continentul Kanadaw, de "vranțuji, ingleji și amricani". Filozofează pornind de la reflecțiile "hindusului Aries Totel" și ale lui "Cant"107. Autorii de SF sunt și ei interesați de ceea ce se poate întâmpla în plan lingvistic după un cataclism planetar. Problema se pune, de exemplu, pentru numele de locuri astfel, New York devine Niourk
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sexuală, iar iubirea, chiar dacă încearcă să înmugurească, e strivită de sistem, trădată, iar până la urmă eroul ajunge, în disperare de cauză, ca Winston din 1984, "să-l iubească pe Big Brother". 2.2. Iubiri exotice SF-ul propune reveriei și reflecției texte ce permit aprofundarea raportului oamenilor cu dorința sub diverse forme, inclusiv cele mai fantasmagorice, legate uneori de un anume exotism, diferit în fiecare epocă. Chiar înainte ca Gernsback să boteze cu numele de "science-fiction" acest domeniu al imaginarului, unii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
clonării sunt problemele legate de identitate și originalitate. Am văzut cum, în Minunata lume nouă, Aldons Huxley punea problema în plan bio-sociologic, situându-i posibila apariție într-un viitor îndepărtat. Astăzi ea se pune mai presant, date fiind progresele tehnoștiințelor. Reflecția filozofică și deci atemporală asupra subiectului, datând cel puțin din vremea anticilor, e ajunsă din urmă de actualitate. Astfel, lăsând filozofia să se învârtă în loc, invențiile din SF sunt acelea care abordează concret problema. În exemplul corabiei Argo, căreia argonauții
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mașini și teorii reale sau imaginare. Inventează mecanisme extraordinare care permit transgresarea limitelor presupuse a încadra și a defini natura umană. Aceste narațiuni, cu multiplele invenții recente pe care le prezintă mecanice, electronice sau ținând de ingineria biologică sunt o reflecție a omului occidental în diferitele imagini ale sale trimise de mașină, în lumea pe care ea îi permite s-o inventeze. SF-ul exploatează adesea, mai mult decât imaginile științei sau reușitele tehnice, ideologia tehnoștiințelor, prezentată ca universală. Or, cum
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Autonomizarea obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dimensiunea tradițional politică nu este decât un element al contextului global. Element mai vizibil în cazul Ursulei K. Le Guin decât la E. Vonarburg. Și totuși în ambele cazuri, politicul se situează nu în prim-plan, ci în perspectiva unei reflecții/reverii asupra dimensiunii antropologice a raporturilor sociale și umane în general. 3.3. Serge Brussolo sau imaginarul hibrid După 1945, sub impulsul SF-ului anglo-saxon, un fel de renaștere a imaginarului, legată de speculația pe baza științei, a viitorului și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
afirmațiilor și al referirilor la o plauzibilitate legată de știința și tehnica unei epoci, printr-un vocabular cu conotații științifice. Jocul respectiv nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
gen literar unic și pertinent". 89 Traducere de George Rareș cu titlul Împrejurul Lunei, Ed. Cugetarea, f. a. (LT). 90 "Există o perioadă a civilizației occidentale când gândirea mitică își pierde din forță și dispare în favoarea, pe de o parte, a reflecției științifice, iar pe de altă parte, în favoarea expresiei romanești. Această sciziune se petrece în secolul al XVII-lea", Claude Lévi-Strauss și Didier Eribon, De près et de loin, Odile Jacob, 2001, p. 243. 91 Ed. Nemira, 1996, 2006, tr. Emil
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atrage încă de la vârste mici o îndepărtare a copilului de sine însuși, o distanță care crește în timp, între părinți și copii și o rutină de funcționare violentă în relațiile cu ceilalți, mai ales cu cei semnificativi, fără autoexaminare și reflecții asupra cauzelor și a consecințelor. Descrierea acestui mecanism ne trimite, din nou, la trecerea transgenerațională a comportamentelor violente. 1.8.2. Școala Deși mediul școlar rămâne încă în zilele noastre unul dintre puținele locuri în care copilul beneficiază de securitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]