9,193 matches
-
ia sarcina foarte în serios, colindând, între 1953 și 1956 (când e înlăturat ca „dușman al poporului”), nordul Moldovei și catalogând biserici, mănăstiri, schituri, hanuri, fântâni, parcuri, dintre care o bună parte urmau să fie restaurate. Nutrind o mai veche slăbiciune pentru Iași, cucerit de „alhimia subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri de refacere a unor ctitorii și proiectează noi edificii. S-a stins, neașteptat, în urma unui accident cardiac. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
printr-o corespondență organică, precum aceea a unei fiare legendare. Din cauza configurațiilor falice, o interpretare exclusiv feminină a "Păcatului" devine dubioasă, mai precis pentru că falusul, în general, corespunde puterii după care se presupune că femeile tânjesc ca o dovadă a slăbiciunii și incompletitudinii lor. Chiar și femeia fatală este ultimativ un obiect, inventată pentru a satisface poftele bărbatului, pe care ea nu le posedă. Ca preoteasă a unei ceremonii cultuale, ea este proiecția imaginației bărbatului. Noțiunile unei mascarade hermafrodite, transsexuale sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indica: eliberarea de constrângerile impuse de alții; persoana nu trebuie sa fie distrasa de la preocupările pentru hrana, securitate; sa fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile pentru a sti ce are de realizat si de Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
noțiuni cu care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din eseurile din cuprinsul acestei cărți au fost publicate În presa literară În ultimii 15 ani. Autorul „O carte... o consemnare a neputinței omului de a-și Învinge slăbiciunile și Îndrăznește să se elibereze de ele printr-o confesiune mascată, prin intermediul unei metafore, da a unei figuri de stil, pentru că, În ultimă instanță, orice carte este altceva decât se crede, sau decât cred unii că poate fi. Fiecare om
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se zbate pentru valori negative, repudiate. 12. Antagonistul este opozantul personajului central, obstacolul din calea eroului protagonist. 13.Personaj simbolic reprezinta o idee majoră, un aspect al societății. În Stăpânul muștelor, Piggy este un simbol al rațiunii, dar și al slăbiciunii fizice a civilizației moderne. Genul DRAMATIC Desemnează operele În care dialogul este modul de expunere dominant. În majoritatea cazurilor sunt reprezentate pe scenă. Aceste particularități pot fi evidențiate prin jocul actorilor, Întruchipând personajele pe o scenă, În fața spectatorilor. Între spectatori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dragostea Cherei Duduca și Încrederea stăpânului, sau, categoric, atunci când el trebuie să facă „dreptate țăranilor”, dar toate acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale arendașilor de pe moșiile controlate; atrage de partea sa pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui față de propriul părinte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate În fiecare propriile lui aspirații nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări și uimiri, adică de a crea viață... Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spân și omul roș”. „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă, nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face ajutoare, acestea il scot din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni În procesul devenirii Îl conduce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face ajutoare, acestea il scot din impas. Înfrângerea propriilor slăbiciuni În procesul devenirii Îl conduce la dobândirea conștiinței de sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cel dintâi. Pentru el sângele cald e o boală care Îl apucă din când În când, e o adevărată plăcere. Lică Îi destăinuie lui Ghiță că principiul lui călăuzitor este acela că un om poate fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e o boală care Îl apucă din când În când, e o adevărată plăcere. Lică Îi destăinuie lui Ghiță că principiul lui călăuzitor este acela că un om poate fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îi destăinuie lui Ghiță că principiul lui călăuzitor este acela că un om poate fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-ar trebui „sa merg și eu”. Banii primiți de la Lică i se cuveneau, muncise pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
neștiut de nimeni, urmând ca să-și cheme apoi și familia. În ziua de Paști, cum a fost vorba, pe la prânz, a venit Lică, dar s-a enervat că nu 1-a gasit singur pe Ghiță. I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început o petrecere zgomotoasă. Lică o juca pe Ana, Ghiță și Răuț o luasera pe Uța la mijloc; Păun și Marți băteau din palme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Luând-o pe Ana pe genunchi, Lică a vrut să-1 necăjească pe Ghiță și acesta, enervat, ii spune: „Fă cu ea ce vrei”. Lică l-a sfătuit să plece și să-1 lase singur cu nevasta lui, ca să se vindece de slăbiciunea pentru o singura muiere. Punctul culminant. Consolându-se ca un laș, Ghiță a acceptat să plece, dar s-a gândit că se va Întoarce pe Înserat cu Pintea și Îl vor prinde pe Sămădău cu banii Însemnați asupra lui, reușind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atenție textul descoperă prezența criticului și istoricului literar, un alter Ego, pus să cenzureze romancierul, ori Îl sfătuia cum să scrie. Pe una din coperțile volumului „Principii de estetică”, scriitorul notează: „Să mă pot entuziasma, să mă pot Învinge În slăbiciunile mele, să mă Înfrățesc cu opera de artă și s-o comunic apoi cu toate mijloacele, cu gestul sau cu vorba, pe calea ideilor, sau a imaginilor, acesta este darul esențial. Fără o statornicie a principiilor, fără demnitate critică, fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul dublu, eroul aplică În discuție o adevărată strategie, Întinzând curse adversarului, pentru a-i descoperi slăbiciunea cu ajutorul căreia să-l doboare. Un exemplu grăitor Îl constituie discuția din primele pagini dintre el și Tudor Bălosu. Setosul de Îmbogățire cumpără tot ce găsește de la cei aflați În nevoie. Cum gospodăria lui Ilie Moromete se află În primejdie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori, tablă de materii etc. Trăsătura definitorie a tuturor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ad-hoc de organizare a puterii în societate le-a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să reziste pe piață confruntării cu acesta, capitaliștii români au compensat slăbiciunea financiară și managerială prin avantaje politice și administrative obținute fie prin politici publice, fie prin simpla concentrare la aceeași persoană a statutelor de om politic, funcționar și om de afaceri. Schumpeter vorbea de nevoia de capitaliști „adevărați”. În lipsa lor, societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noul actor care intră în scenă, capitalul occidental în general și cel european în special, acționează, de asemenea, cu prioritate politic. Capitalul occidental a observat repede că punctul forte al capitalului național este rețeaua de relații politice și administrative, în vreme ce slăbiciunile sale - lipsa de capital, managementul defectuos, productivitatea scăzută, nivelul tehnic înnapoiat - se manifestă cu prioritate pe piață. Ca urmare, strategia capitalului occidental în confruntarea sa cu cel național a urmărit separarea capitaliștilor autohtoni de sprijinul lor politic și administrativ și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societățile capitaliste, dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București. Bichi, C.; Drăgulin, I.; Spiridon, M., 2003, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni și provocări”, în L. Croitoru, D. Dăianu (coord.), Modificări structurale și performanță economică în România, vol. 1, CEROPE, București. Blair, Tony, 2001, „Third Way, Phase Two”, Prospect, 61, martie. Clinton, William, 2002, Remarks to the British Labour Party Conference, Winter
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea economică și socială trebuie să se bazeze pe o structură spațială echilibrată. Aceasta este condiția dezvoltării dezirabile, prin care se asigură echilibrul între eficiența economică și justiția socială. Din această perspectivă, se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului, iar ele sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin surse de instabilitate economică și politică, transformându-se în piedici care stau în calea dezvoltării întregului ansamblu național și, implicit, internațional. Sarcina lichidării sau atenuării unor astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic, politic și social favorabil asigurării unei înalte replicabilități a proiectelor comunitare de succes; întărirea capacității instituționale locale prin sprijinirea dezvoltării celor trei piloni ai societății: autoritățile publice locale, sectorul privat local și organizațiile comunitare ale societății civile; Limitele și slăbiciunile fondurilor sociale Experiențele înregistrate de fondurile sociale de la lansarea lor în 1987 au arătat că nu întotdeauna se înregistrează succese, mai ales la începutul derulării acestor programe (Alton, 1999). Alți autori (Owen, Van Domelen, 1998), pe baza unor evaluări participative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finanțate prin fonduri sociale au fost foarte mari, chiar și în stadiile de început ale acestor fonduri. Aceeași autori arată însă că au fost înregistrate și eșecuri, mai ales în direcția întăririi capacității locale și a creșterii capitalului social. Multiplele slăbiciuni privind organizarea și derularea activităților proiectului (ca urmare a deficitului de pregătire necesară pentru asigurarea continuității după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necesară pentru asigurarea continuității după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate ale unor proiecte derulate prin fonduri sociale se datorează unei serii de „slăbiciuni structurale” sau unor „contingențe specifice/particulare”. Goovaerts (2003) arată că aceste slăbiciuni se referă la insuficienta implicare a femeilor în derularea proiectelor, dificultatea noilor proiecte de a crea locuri de muncă și, consecutiv, rezidualizarea unui astfel de obiectiv în cadrul noilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate ale unor proiecte derulate prin fonduri sociale se datorează unei serii de „slăbiciuni structurale” sau unor „contingențe specifice/particulare”. Goovaerts (2003) arată că aceste slăbiciuni se referă la insuficienta implicare a femeilor în derularea proiectelor, dificultatea noilor proiecte de a crea locuri de muncă și, consecutiv, rezidualizarea unui astfel de obiectiv în cadrul noilor proiecte, agențiile/grupurile de coordonare a proiectelor pierd din vedere tocmai dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]