10,783 matches
-
În brațe născut. Ha, ha, știindu-mă puțin „nebun”, până la urmă „societatea” m-a lăsat În plata mea, nu-i așa, să mă descurc cu principiile mele „rigide și nesărate”, luate „de prin cărți”, „prost digerate” și care, dacă nu stârnesc iritarea În jur - atunci nici mila. O compătimire care, cu timpul, „se plictisește” ea Însăși și ești pur și simplu dat uitării, adică ucis. Un mort fără cruce, nu-i așa!? „Nebunia” mea, la urma urmei, a fost că mi-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de „nebunie”, de „reacție ciudată, atipică”. Și să nu ne plângem prea tare de singurătate - acea singurătate dură, impusă, ce seamănă cu declasarea! - și nici de indiferența sau trădarea „jenată” a prietenilor, de sărăcie sau de ridicolul pe care-l stârnește demnitatea noastră, regăsită și afirmată cu cât chin și eroism intern. Naiv fiind și plângându-mă odată amicului meu Marin Sorescu de neajunsurile prin care treceam, de asprimea „forurilor”, de indiferența colegilor etc., Marin, cu aerul său hagard, cu acea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dostoievski sau Th. Mann; arătând o bună cunoaștere a sufletului „umil”, dar altfel decât marele Rus, ei Îl Înconjoară cu elemente fantastice, ce țin, de fapt, de recuzita basmului. Și aceasta explică, printre altele, uriașul interes pe care l-au stârnit și la publicul, și la critica literară română romanele unui Marquez sau Llosa! O proză colorată, viu colorată, de bună factură naturalistă, Îmbibată de fermecătoare și ingenioase elemente fantastice, cu notații sociale În sensul unei clare atitudini anti-tiranice, antiimperialiste, anti-cinice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vremii, anunțase cu un cinism fastuos - un cinism care trecea drept ideal! - că, „odată cu instalarea puterii clasei muncitoare, lupta cu forțele dușmane, burghezo-țărănești-intelectuale, nu scade, ci dimportivă: abia se ascute!”. O afirmație cu atât mai absurdă, mai paradoxală, cu cât stârnea voința și energia a sute de mii, deoarece, s-a văzut aceasta Încă o dată, nu logica este aceea care animă masele! Și mai ales masele de tineri, cei care, În orice vreme, au nevoie de fraze absolute, de un ideal
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franței și a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper În redefinirea istoriei naționale. Volume publicate la Humanitas: Istorie și mit În conștiința românească (1997, 2000, 2002, 2006, 2010, 2011) Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune (1998, 2002
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întreprinseseră latiniștii: evacuarea dacilor din istorie. Dar latiniștii aveau cel puțin argumentul limbii care pleda În favoarea originii romane. „Daciștii“, pentru a fi convingători, trebuiau să demonstreze că româna nu se trage din latină, ci din dacă, ipoteză care nu poate stârni decât indignare sau ilaritate printre lingviști. Mitologia nu cunoaște Însă dificultăți. Unii români au ajuns să se considere daci puri (și par foarte mulțumiți!). Tonul l-a dat Nicolae Densușianu (1846-1911), un erudit fantast, autor al unei masive cărți intitulate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
revendicau egalitatea În drepturi cu maghiarii (cu puțin timp Înainte de izbucnirea războiului, au avut loc chiar negocieri pe această temă Între Partidul Național Român din Transilvania și autoritățile ungare). Era luată În considerare și perspectiva federalizării. Aurel C. Popovici a stârnit un anume interes propunând restructurarea monarhiei În 15 state federalizate, În cartea Die Vereinigten Staaten von Gross Österrreich, apărută În 1906. I se atribuiau intenții federaliste lui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului (a cărui ucidere la Sarajevo a declanșat războiul). Acestei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
român!). Ferdinand moare În 1927, dar nu Îi urmează la tron fiul său, prințul Carol, care renunțase la succesiune (În parte de bunăvoie, alegând el Însuși o viață mai liberă alături de amanta sa Elena Lupescu, În parte silit, comportamentul său stârnind Îngrijorarea clasei politice), ci fiul acestuia, minor, Mihai, instituindu-se și o regență (1927-1930). În 1930 Carol revine și se proclamă rege. Era o fire voluntară și autoritară. A Înțeles să conducă personal și a erodat cât a putut rolul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mereu schimbați sau „rotiți“, pentru a nu căpăta prea multă importanță Într-un anume post (sau plătind — fiindcă trebuia să plătească cineva — insuccesele), fuseseră reduși la rangul de simpli slujitori ai cuplului Ceaușescu. În momentul prăbușirii, În decembrie 1989, a stârnit senzație gestul unui fost prim-ministru care i-a sărutat mâna dictatorului! Modelul românesc a ajuns să fie apropiat de cel nord-coreean: comunismul dinastic. În aparență cu totul aberant, dar În fond În logica sistemului. În interpretarea istoriei și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-i ia locul un mic centru de tip urban (cu blocuri, firește). Se atingeau mai multe ținte: extinderea terenului agricol, „urbanizarea“ completă a României, „colectivizarea“ oamenilor, omogenizarea modului de viață. Proiectul acesta — care părea Într-adevăr operă de nebun — a stârnit proteste indignate În Occident și a contribuit În bună măsură la Încheierea lunii de miere (cam prea mult prelungită) dintre Ceaușescu și guvernele occidentale. Timpul nu i-a permis să distrugă decât câteva sate. În locul lor, au apărut blocuri de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În ce privește deținerea și exercitarea puterii. Frontul Salvării Naționale instalat În fruntea țării a fost conceput Într-o primă fază ca o umbrelă acoperitoare, care nu lăsa prea mult În afara sa. S-a lansat conceptul de democrație originală (care avea să stârnească curând zâmbete). După ce inventaseră atâtea În vremea lui Ceaușescu, românii — unii dintre ei — Își permiteau luxul să mai lanseze un concept politic inedit. „Democrația originală“ voia să Însemne un fel de solidaritate națională, sub egida Frontului. Genială a fost Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înființate inițial ca societăți comerciale; Între timp, au trecut printr-un proces de acreditare academică, și nu toate au rezistat (dar sunt Încă destule). În ansamblu, ele au stimulat mai mult câștigul decât competența profesională. În exterior, după atenuarea indignării stârnite de mineriadele din 1990 și 1991, relațiile cu Occidentul au Început să se destindă. Dar pentru occidentali Iliescu nu a devenit niciodată, cu adevărat, o persoană Întru totul frecventabilă. Pentru România ușa doar s-a Întredeschis, În timp ce pentru alții se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
promisiunilor electorale. Calculele pe hârtie sunt mai ușor de făcut decât reformele efective. Este riscant să-ți faci iluzii: riști să fii chiar mai dezamăgit decât e cazul. Din păcate, guvernarea Convenției și a aliaților ei a sfârșit prin a stârni o și mai mare dezamăgire decât regimul Iliescu, dat fiind că și speranțele fuseseră mai mari, și răbdarea românilor prea mult timp pusă la Încercare. Ar fi nedrept să spunem că lucrurile au mers mai prost. În unele privințe, ele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mari sau mici (Îndeosebi țărani). Comunismul a zdrobit proprietatea și i-a Învățat pe oameni să fie dependenți de stat. Asistența statului a continuat să fie preferată riscurilor liberei inițiative. Nici măcar refacerea proprietății rurale până la cincizeci de hectare nu a stârnit entuziasmul scontat. La sate a rămas o populație Îmbătrânită, iar oamenii, chiar primind pământ, nu au nici bani, nici mașini agricole... Mulți români se complac În situația de asistați sau sunt nevoiți de sărăcie să o accepte, și, În consecință
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primele două dăți) a fost votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din teamă față de un posibil regim Vadim. Mitologic vorbind, cariera lui de „salvator“ se Încheiase. Românii se obișnuiseră Însă cu el. Nu mai stârnea entuziasm, dar nici adversități implacabile. Întreținea un sentiment de siguranță și de continuitate. Longevitatea politică l-a transformat din „salvator“ În „Înțelept“. Discursul său a devenit mai european, ca și al partidului său, În ansamblu. Un partid care, ani de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și, În afara unor voci izolate, nimeni nu pomenește de vreo federalizare. Visează poate la ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă, s-a integrat În P.S.D.! Deocamdată, nici vorbă de federalism. Cu atât mai grăitoare este Însă teama
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
homosexualii ar fi preocuparea majoră a Occidentului (În timp ce, dimpotrivă, tradiția românească și valorile ortodoxe ar exclude homosexualitatea). Într-o primă etapă, articolul a fost totuși „Îndulcit“, cu menținerea Însă a unor prevederi discriminatorii (astfel, situațiile În care relațiile homosexuale ar stârni „scandal public“ — sintagmă cât se poate de interpretabilă). Apoi, În anul 2000, problema s-a rezolvat, cel puțin legal, homosexualitatea Încetând să mai fie un delict. Povestea este caracteristică: de ce toate merg atât de greu În România, când până la urmă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un raport foarte sever la adresa regimului comunist. Pe baza lui, la 18 decembrie 2006, În fața camerelor reunite ale Parlamentului, președintele Băsescu a ținut un discurs În care a calificat regimul comunist drept „ilegitim și criminal“. Totul Într-un vacarm neînchipuit, stârnit de grupul României Mari, În frunte cu Vadim, care a Înțeles astfel să apere până la capăt memoria comunismului. Parlamentarii P.S.D. au tăcut, deși membri de seamă ai lor, Iliescu În primul rând, au fost incriminați de raport; nu au vrut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
violent, astfel încât editorii mei, Simon & Schuster, au respins cartea din rațiuni de bun-gust, renunțând la un avans gras de șase cifre. Sonny Mehta, redactorul șef de la Knopf, a achiziționat rapid copyright-ul, dar chiar și înainte de publicare controversa și scandalul stârnite de roman au atins proporții considerabile. N-am dat curs inițiativelor din presă - vocea mea ar fi fost acoperită de smiorcăieli pline de indignare. Cartea a fost acuzată că inoculează conștiinței publicului un ucigaș în serie agreabil. A fost recenzată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
închizând ușa. Un tânăr foarte interesant ale cărui șapte minute alocate tocmai s-au scurs. Aimee se sprijinea de biroul meu, cu fața spre mine, îmbrăcată într-o rochie de vară ispititoare, iar ea știa exact ce reacție trebuia să stârnească o rochie ispititoare de vară - o propunere carnală. M-am dus imediat la ea, iar ea se săltă cu fundul pe birou, desfăcându-și picioarele, eu am pășit între ele, după care și le-a înfășurat în jurul taliei mele, strângându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Se zbătea să-și strângă coapsele. Aveam dinții încleștați. Se făcea o conexiune între frecvența coitului și durata vieții. În cele din urmă i-am dat drumul, răsuflând din greu. - Asta-i o tâmpenie, râse ea. - Ascultă, încerc să-ți stârnesc apetitul sexual, de ce nu tremuri de plăcere? S-a mai înmuiat când m-am ridicat, apoi ne-am sărutat. M-am pierdut din nou în senzațiile pe care mi le provoca. - Dumnezeule, cu ce te-ai dat? am murmurat. Mirosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține carbohidrați?“ S-a stârnit o conversație despre legătura dintre alergii și produsele din comerț. După aceea: o dezbatere falsă despre echinacea. Contuziile, mușcăturile de șarpe, ghipsuri pentru gât, necesitatea unor geamuri blindate la școală - nu se mai termina, lucruri care îmi apăreau futuriste și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-i din parte mi. Ai mei Vă trimit complimente. Omagiile mele doamnei și matale cele mai bune și sincere urări de sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar de călduroasă, pe care am avut o din partea foștilor mei elevi, ca și din partea cetățenilor, care m-au cunoscut și mi au prețuit munca, mi-a fost răsplată bogată, deși a stârnit invidia și gelozia celuia „pe care nu l-am lăsat să moară”, ci, dimpotrivă, l-am ajutat prin Vasiliu-Birlic și Mihai Șerban . În schimb a informat pe autorii Anuarului că toată activitatea culturală desfășurată prin „Liga Culturală” și Universitatea populară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scrieți când veniți. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu </citation> <citation author=”TEODORESCU Paul ” loc=”București” data=”6 aprilie 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare . Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]