64,222 matches
-
aici. Mai mult, filosofia de care ne ocupăm nu este numai o teorie despre "existența" umană așa cum ea apare ca ființare în lume, nici numai despre natură sau cultură, vizate, fiecare, prin ceea ce le desparte; ea este mai degrabă o teorie asupra ființei omului, căci omul este determinat și prin ceea ce el este (după felul cum "există" în lume) și după cum poate fi el. (Astfel s-ar putea explica interesul lui C. Rădulescu-Motru de a pune la punct o teorie filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o teorie asupra ființei omului, căci omul este determinat și prin ceea ce el este (după felul cum "există" în lume) și după cum poate fi el. (Astfel s-ar putea explica interesul lui C. Rădulescu-Motru de a pune la punct o teorie filosofică a educației.) Am putea spune chiar că autorul tematizează omul mai întâi, pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
planului kantian de formulare a condițiilor de posibilitate a metafizicii-știință, fiind expresia unei clare intenții constructive. Proiectul antropologic, în schimb, nu trece în expresie intenția de a construi ceva nou prin raportare la proiectul metafizicii, fiindcă el doar schițează o teorie asupra omului, care se poate constitui într-un sistem de orientări pentru stabilirea unor "principii" mai degrabă metodologice (de construcție) a metafizicii știință. Prin urmare, diferența esențială dintre cele două proiecte ține de conținutul lor: proiectul antropologic, oarecum necesar construcției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specificului "ontologic" și funcțional al celor doi "subiecți" sensibil și inteligibil este tematizată de Kant prin chiar reconstrucția sa teleologică din a treia Critică. Spuneam mai devreme, că scopul condiționat al subiectului empiric (persoana) este fericirea. La Kant, descoperim o teorie a fericirii așezată pe două niveluri, în funcție de determinarea duală a unității de existență a omului. Direct, fericirea apare în lotul persoanei, fiindcă este scopul acesteia, indiferent de actul pe care îl pune la cale și îl realizează. Dar fericirea apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de existență a omului. Și fiindcă aceasta, deși privilegiază echilibrul celor două elemente ale sale, nu este desăvârșită, ci tinde către desăvârșire, în această înaintare a sa pare a avea semnificație "primatul" rațiunii practice în fața rațiunii teoretice și ideea că "teoria cunoașterii nu poate fi desăvârșită fără recursul la practică"78. Scopul "ultim" al filosofiei critice kantiene este, cum bine se știe, punerea la punct a unui nou proiect al metafizicii, în alte cuvinte, formularea condițiilor de posibilitate a metafizicii ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au văzut în "opera critică" doar o teorie a cunoașterii, conceptele "grele" ale acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este scop final al existenței lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și critică a facultății de judecare (teleologice) construită pe temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție despre om, care nu ia forma unei teorii, ci a unui proiect antropologic. Sensul despecificării "esențiale" a omului (operația a doua) și al respecificării lui (aceeași operație) constă în faptul că acesta nu se mai distinge de celelalte "elemente" ale naturii în primul rând printr-un atribut anume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie a cunoașterii, deși problematica acestor secțiuni se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie a cunoașterii, deși problematica acestor secțiuni se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de actualizare a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a configura o "știință obiectivă a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o identitate structurală, macrocosmosul și microcosmosul (uman). După cum C. Rădulescu-Motru prelucrează semantic termenii, teoria obiectivă ("științifică") ar fi substratul teoriei filosofice a personalității. Aceasta din urmă aduce în plus o justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o identitate structurală, macrocosmosul și microcosmosul (uman). După cum C. Rădulescu-Motru prelucrează semantic termenii, teoria obiectivă ("științifică") ar fi substratul teoriei filosofice a personalității. Aceasta din urmă aduce în plus o justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care o particularizează, o "adaptează" la condițiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aduce în plus o justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care o particularizează, o "adaptează" la condițiile proprii unui popor, deschizând-o, prin teoria vocației, către o pedagogie a vocației (adică spre acțiune, deoarece pedagogia vocației are mai degrabă rosturi practice). Din punctul de vedere al "științei obiective", personalitatea se originează în structura psihosferei, nu în "individul omenesc izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
demersul propriu celui de-al doilea orizont de teoretizare și tematizare are sensul reconstrucției unității umane ca universal, în forma personalității. În încercarea de a oferi o "psihologie" de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o "psihologie" de orizont secund (orizont originar, însă, în ordinea întemeierii teoretice), constând într-o teorie asupra formei finale de actualizare a energiei (persoana omenească), C. Rădulescu-Motru meditează și asupra problemei originii omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a oferi o "psihologie" de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o "psihologie" de orizont secund (orizont originar, însă, în ordinea întemeierii teoretice), constând într-o teorie asupra formei finale de actualizare a energiei (persoana omenească), C. Rădulescu-Motru meditează și asupra problemei originii omului, a evoluției lui anatomic-biologice și sociale. Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul celor patru postulate. În primul registru corespunzător primului orizont de tematizare a personalității găsim și reflecții de antropologie fizică și culturală, care pot fi grupate astfel: 1) reflecții asupra diferenței dintre om și animal; 2) idei despre antropogeneză; 3) "teoria" asupra culturii ca mediu al omului. Reflecțiile având ca obiect cultura (ca lume a omului) deschid un orizont ontologic în care omul este termen fundamental; ele fac legătura cu momentul propriu-zis filosofic al personalismului energetic, pe care, împreună cu celelalte reflecții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt, în mod necesar, o luptă continuă împotriva eului nostru primar"118. C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin această luptă, care generează reorganizări mai armonioase ale fondului sufletesc, personalitatea se apropie de forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. I.3.c. Teoria culturii În contextul personalismului energetic, o definiție a omului este posibilă pe temeiul diferenței "esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
devine primar într-o reconstrucție filosofică a umanului. Așa cum, de altfel, se întâmplă și la C. Rădulescu-Motru, căci diferența specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între corelațiile energetice naturale și personalitate) pune în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine dincolo de actualitatea unei trăiri. Această însușire omenească, ce pare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa desăvârșită prin personalitate. Dar evoluția continuă în planul noului orizont ontologic, cel al personalizării. Și, de altminteri, nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi, antropomorfice, după care omul se credea că concentrează în sine finalitatea vieții din natură, negreșit că darwinismul, (...) constituie un mare progres"123. Prin urmare, ideea că omul "concentrează în sine finalitatea vieții din natură" este o eroare. Nu după
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci, într-un sens mai apropiat de intenția autorului, despre o ontologie sui generis. Nu este vorba propriu-zis nici doar despre o teorie asupra culturii, pentru că obiectul nu-l reprezintă, la C. Rădulescu-Motru, modalitățile de apariție ale unei culturi "autonomizate", a cărei identitate poate fi izolată de cea propriu-zis umană (perspectivă culturologică), ci cultura ca lume a omului, ca fapt-de-a-fi al acestuia (perspectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului, iar filosofia kantiană cuprinde un proiect antropologic câteva corespondențe "sintetice" între aceste două filosofii. Astfel, strict euristic și în orizontul unei resemnificări (reinterpretări) antropologice a personalismului energetic, putem spune că determinarea științific-sistematică a personalității (primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de sens cu postularea, în filosofia kantiană, a unității sufletești, chiar a unității formale "eu sunt", iar modelul propriu-zis filosofic al personalității (al doilea orizont de tematizare în "teoria personalității") se află în relație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de sens cu postularea, în filosofia kantiană, a unității sufletești, chiar a unității formale "eu sunt", iar modelul propriu-zis filosofic al personalității (al doilea orizont de tematizare în "teoria personalității") se află în relație cu celelalte două forme de prezentare a unității umane din filosofia kantiană: postularea personalității ca temei al persoanei (în limitele unei "noi" etici) și justificarea discursivă a unității ființei umane prin conceptul finalității (prin proiecția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între aspectul formal și cel de conținut) ar putea fi sistematizate, pornind de la cele două orizonturi de tematizare proprii filosofiei personalismului energetic, dar luând în seamă și alte concepte decât cel al finalității, astfel: (1) luând ca sistem de referință teoria personalității în primul său orizont de tematizare a omului (ca "știință" a personalității): a. Eul este unitate sufletească. Această determinare așază în el un accent de finalitate; el este asemenea organismului (din filosofia kantiană) "în care părțile alcătuiesc un tot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]