10,155 matches
-
le sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz). Aplicațiile microundelor prezintă interes în legătură cu propagarea acestora prin liniile de transmisie și prin ghidurile de undă, precum și cu rezonatoarele electromagnetice, care înlocuiesc circuitele rezonante clasice. Există o varietate de dispozitive și elemente de circuit specifice sistemelor cu microunde: dispozitive pasive (cuploare directive, divizoare de putere, filtre de diverse tipuri) și dispozitive active (tuburi electronice speciale, tranzistoare
Microunde () [Corola-website/Science/313075_a_314404]
-
contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Legile lui Kirchhoff sunt relații exacte între parametrii care descriu interacția materiei cu radiația electromagnetică. Cu definițiile date mai jos ele afirmă că, pentru orice lungime de undă λ, raportul între emisivitatea E(λ) și absorptivitatea A(λ) unui material M este independent de natura materialului și depinde numai de temperatura T:<br>formula 1 Aici I(λ,T) este emisivitatea unui corp ideal absorbant (negru) pentru toate lungimile
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
raportul între emisivitatea E(λ) și absorptivitatea A(λ) unui material M este independent de natura materialului și depinde numai de temperatura T:<br>formula 1 Aici I(λ,T) este emisivitatea unui corp ideal absorbant (negru) pentru toate lungimile de undă. Mai mult, funcția I(λ,T) se dovedește a fi intensitatea radiației electromagnetice într-o cavitate închisă cu pereții dintr-un material arbitrar ținut la temperatura T. Legile lui Kirchhoff sunt consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii. Functia I
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
material oarecare opac si ținută cu ajutorul unui rezervor de căldură la temperatura T. În interiorul ei se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ+dλ), care traversează într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n - și este
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ+dλ), care traversează într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n - și este cuprinsă într-un unghi solid "dΩ" împrejurul lui n: <br
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
pereților cavității este tot dF din (7) astfel incât presiunea totală: <br>formula 13 Pentru energia totală, <br>formula 14 Expresia este similară cu aceea a energiei interne a gazului perfect (U = 3pV/2).Aceste formule sunt adevărate pentru fiecare lungime de undă și rămân adevărate, prin integrare, și pentru cantitățile referitoare la întreaga radiație. Cu un argument termodinamic similar celor de mai sus, arătăm că densitatea de energie nu depinde de materialul din care e făcută cavitatea. Considerăm pentru aceasta doua cavități
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
un perpetuum mobile de speța a doua: transformăm ciclic energia de la un singur rezervor de căldură în lucru mecanic. Deducem că densitatea de energie nu depinde de material și deci este o funcție universală de temperatură și de lungimea de undă. Argumentul este valid atât pentru fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de material, de
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
energia de la un singur rezervor de căldură în lucru mecanic. Deducem că densitatea de energie nu depinde de material și deci este o funcție universală de temperatură și de lungimea de undă. Argumentul este valid atât pentru fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de material, de direcția emisiei, de lungimea de undă și de temperatură
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de material, de direcția emisiei, de lungimea de undă și de temperatură: <br>formula 15 Este cantitatea de energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
emisiei, de lungimea de undă și de temperatură: <br>formula 15 Este cantitatea de energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție) A a unei suprafețe este "fracțiunea" din energia incidentă din direcția (θ,φ) care este absorbită de suprafață: <br>formula 16 Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă sub unghiul
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă sub unghiul (θ,φ) care este reflectată. Cu această definiție, are loc identitatea: <br>formula 17 In general, suprafața poate să aibă o structură complicată, astfel incât unda incidentă nu este reflectată ca pe o oglindă, ci "împrăștiată" în mai multe direcții . În această situație este natural să se introducă un coeficient complementar de reflexie R(λ,θ,φ,T) pentru fracțiunea din energia incidentă sub "toate" unghiurile
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
atunci egalitatea simplificată: <br>formula 21 Dacă E(λ,θ,φ,T) = C(θ,φ)I(λ,T) cu I(λ,T) intensitatea radiației de "Hohlraum", relația (K) implică A M(λ,θ,φ,T) = C(θ,φ), "independent" de lungimea de undă; el absoarbe o fracțiune constantă din radiația incidentă din direcția (θ,φ) și emite în direcția (θ,φ) o fracțiune constantă a radiației de "Hohlraum": materialul se numește "cenușiu". Când C(θ,φ) = const, este numit "difuz-cenușiu".Dacă C(θ
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
θ,φ) = const, este numit "difuz-cenușiu".Dacă C(θ,φ) = 0 și materialul nu "oglindește" lumina, ci o împrăștie, este numit "alb" Un corp pentru care A(λ,θ,φ,T) = 1 (care absoarbe integral radiația pentru orice lungime de undă) se numește "corp negru". După relația lui Kirchhoff (K), radiația emisă de un corp negru nu depinde de unghi și este identică cu radiația de echilibru într-o cavitate dintr-un material oarecare. De aceea problema teoretică celebră rezolvată de
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
material oarecare. De aceea problema teoretică celebră rezolvată de Max Planck a descrierii radiației dintr-o cavitate este cunoscută sub numele de "problema emisiei corpului negru". În natură există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
descrierii radiației dintr-o cavitate este cunoscută sub numele de "problema emisiei corpului negru". În natură există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și termodinamica radiației
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și termodinamica radiației. Un mod elementar de a verifica legile lui Kirchhoff calitativ este următorul : Un vas paralelipipedic A
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
recent este tsunamiul din 2004 din Asia. Animalele au fost observate fugind cu mult înainte ca tsunamiul să ajungă pe coasta Asiei, însă nu se știe dacă acesta este motivul exact deoarece anumiți cercetători au sugerat că poate fi influența undelor electromagnetice și nu a celor infrasonice care le-au determinat pe animale să fugă. Elefanții sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a auzi infrasunetele de la 3-4Km distanță. Infrasunetele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a crea o stare de neliniște
Infrasunet () [Corola-website/Science/314534_a_315863]
-
de 18,98Hz, foarte aproape de frecvența de vibrare a ochiului stabilită la 18Hz de NASA în raportul tehnic nr. 19770013810. Din această cauză a văzut fantoma: globul ocular vibra cauzând o iluzie optică. Camera era exact jumătate din lungimea de undă iar biroul era în centru, cauzând astfel apariția unei unde statice care a fost detectată de mânerul sabiei. Infrasunetele sunt folosite în seismologie la detectarea cutremurelor iar animalele pot simți infrasuntele create de dezastrele naturale fiind astfel un mijloc de
Infrasunet () [Corola-website/Science/314534_a_315863]
-
stabilită la 18Hz de NASA în raportul tehnic nr. 19770013810. Din această cauză a văzut fantoma: globul ocular vibra cauzând o iluzie optică. Camera era exact jumătate din lungimea de undă iar biroul era în centru, cauzând astfel apariția unei unde statice care a fost detectată de mânerul sabiei. Infrasunetele sunt folosite în seismologie la detectarea cutremurelor iar animalele pot simți infrasuntele create de dezastrele naturale fiind astfel un mijloc de a avertiza asupra apropierii unui dezastru natural. Cu toate că animalele comunică
Infrasunet () [Corola-website/Science/314534_a_315863]
-
CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
stiințifică. Când un obiect este încălzit, el radiază căldură, o formă a radiației electromagnetice în zona infraroșie a spectrului electromagnetic. Toate acestea erau bine înțelese la acel moment și aveau o importanță practică considerabilă. Atunci când obiectul încălzit ajunge la incandescență, undele care au lungimea de undă apropiată de roșu încep să fie vizibile. Acest lucru fusese studiat in anii anteriori, pe măsură ce instrumentele necesare au fost dezvoltate. Totuși, cea mai mare parte a radiației rămâne în zona infraroșie, până când obiectul devine la fel de
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]