10,085 matches
-
acesteia. Cu privire la susținerea autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la situația întâlnită în practică, în care judecătorul care a aplicat amenda soluționează și cererea de reexaminare, Curtea reține că modul de aplicare de către instanțe a normei legale criticate nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea apreciază că soluționarea cererii de reexaminare de către aceeași instanță care a aplicat amenda și care a fost învestită cu soluționarea fondului litigiului, dar în complete cu compunere diferită, nu este de natură a susține critica de
DECIZIE nr. 1.419 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237525_a_238854]
-
judecată este obligată să o adopte, respectiv stabilirea unei pedepse - care nu se poate stabili decât ca urmare a condamnării. Or, asemenea condiție neagă inculpatului dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție. Totodată, prin dispoziția criticată s-a legiferat un veritabil acord cu privire la tragerea la răspundere penală încheiat între subiectul activ al raportului juridic penal și instanță. O asemenea posibilitate are un profund caracter injust, deoarece nu permite inculpatului să fie judecat de o instanță independentă și imparțială. Astfel, admițând cererea
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
echivoc, creând o reală confuzie cu privire la obiectul recunoașterii. Astfel, pe de o parte, inculpatul poate recunoaște doar săvârșirea obiectivă a faptelor reținute în actul de inculpare sau, pe de altă parte, prin aplicarea procedurii simplificate, poziția sa echivalează cu un veritabil acord cu privire la tragerea la răspundere penală, în condițiile în care vinovăția nu face parte din latura obiectivă a elementelor constitutive ale infracțiunii, ci reprezintă latura subiectivă a conținutului constitutiv al faptei penale, existența și forma vinovăției fiind elemente ce nu
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
4 din Codul de procedură penală stabilește că instanța soluționează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, aceasta nu echivalează cu un veritabil proces echitabil, care, în esență, are în vedere principiul aflării adevărului și respectarea tuturor garanțiilor procesuale specifice. Ceea ce prevalează nu constă în stabilirea faptelor inculpatului ori a datelor cu privire la persoana sa (criterii al căror înțeles nu au un corespondent univoc
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 262 din Codul de procedură penală, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a prevederilor de lege criticate de către procurorul care a întocmit rechizitoriul în cazul său. Or, asemenea aspecte nu intră
DECIZIE nr. 1.343 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 262 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237228_a_238557]
-
Constituție, întrucât ar fi desființat o facta praeterita. Prin urmare, ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calității de pensionar. Însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obținerii calității menționate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori și ad aeternam cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestațiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio
DECIZIE nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi, în special, ale art. 1 lit. f) şi art. 3 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
obține soluționarea cererii sale într-un termen rezonabil. Critică, din această perspectivă, posibilitatea atacării cu recurs a soluției instanței de contencios administrativ, care duce, de asemenea, la prelungirea judecății pe fond a litigiului. Mai arată că se ajunge la "o veritabilă discriminare între persoanele interesate în verificarea legalității unui act administrativ", în sensul că cele care nu sunt părți într-un proces trebuie să urmeze procedura prealabilă înainte de a sesiza instanța de contencios administrativ, în timp ce persoanele care sunt deja angrenate într-
DECIZIE nr. 1.171 din 15 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236840_a_238169]
-
României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007) că, "atunci când obiect exclusiv al acțiunii principale introduse la instanța de judecată este constatarea neconstituționalității unei ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență a Guvernului, excepția de neconstituționalitate este transformată într-o veritabilă acțiune, pierzându-și astfel natura sa de excepție, înțeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății". Prin urmare, atunci când obiectul acțiunii principale se identifică cu cel al excepției de neconstituționalitate, sesizarea Curții este
DECIZIE nr. 1.241 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 4 lit. a) şi art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi ale art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236843_a_238172]
-
art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și art. 6 paragraful 1 din același act internațional. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, aspectele invocate privind, în esență, modalitatea de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale și constituie atributul exclusiv al instanței de drept comun. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin
DECIZIE nr. 1.104 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, ale art. 12 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi a principiului îmbogăţirii fără justă cauză, atunci când este aplicat în litigii în materia măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236346_a_237675]
-
art. 37 din Decretul nr. 31/1954 și art. 12 alin. (3) și (4) din Legea nr. 213/1998 nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, iar în ceea ce privește critica raportată la principiul îmbogățirii fără justă cauză, apreciază că aceasta nu este o veritabilă critică de neconstituționalitate, de vreme ce principiul nu este consacrat în Constituție, ci reprezintă doar o creație a doctrinei. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 1.104 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, ale art. 12 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi a principiului îmbogăţirii fără justă cauză, atunci când este aplicat în litigii în materia măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236346_a_237675]
-
a fost încheiat de fiduciar în nume propriu." ... 16. La articolul 784, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri." 17. La articolul 785, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: "Insolvența fiduciarului" 18. La articolul 786
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236069_a_237398]
-
fără să precizeze, nici măcar succint, motivele pentru care au înțeles să critice textele de lege supuse controlului de constituționalitate. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că menționarea formală a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu poate echivala cu o veritabilă motivare a excepției. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 542 din 28 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 611 din 12 mai 2011 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 1.116 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236434_a_237763]
-
și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În final, Curtea constată că susținerile potrivit cărora dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt "lacunare", "sintetice" și "confuze", nu pot fi primite, deoarece acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte care țin de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 1.123 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1), art. 28, art. 32 şi art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236435_a_237764]
-
întrucât ar fi desființat o facta praeterita. Prin urmare, Curtea constată că ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calității de pensionar. Însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obținerii, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori și ad aeternam cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestațiile de asigurări sociale subsecvente actului de pensionare nu pot fi considerate ab initio
DECIZIE nr. 1.380 din 18 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236898_a_238227]
-
contradictoriu cu intimatul DGPMB - Brigada de Poliție Rutieră. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forța probantă a procesului-verbal de contravenție, instituind o veritabilă prezumție de adevăr și legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică. Consideră că, deși contravenția este de natură penală, sarcina probei este răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care este obligat să îl înlăture prin
DECIZIE nr. 1.203 din 5 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235575_a_236904]
-
a persoanelor adulte cu handicap în ceea ce privește stabilirea încadrării în grad și tip de handicap și reevaluarea acestei încadrări, fiind îngrădită orice altă competență de expertizare medicală în acest domeniu. În legătură cu acest aspect, Curtea constată că instanța judecătorească nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, nemulțumită fiind de soluțiile legislative criticate, solicită, în realitate, modificarea și completarea prevederilor art. 5 pct. 14, art. 85 alin. (10) și art. 87 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 448/2006 , în
DECIZIE nr. 1.060 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 pct. 14, art. 85 alin. (10), art. 87 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235903_a_237232]
-
exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială. Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei". În speță însă nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este pus în discuție modul de aplicare și interpretare a legii de către organele de urmărire penală și instanța de judecată. Or, acest aspect nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, astfel
DECIZIE nr. 1.134 din 13 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235652_a_236981]
-
cauză civilă având ca obiect o plângere contravențională. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forța probantă a procesului-verbal de contravenție, instituind o veritabilă prezumție de adevăr și legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică. Consideră că, deși contravenția este de natură penală, sarcina probei este răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care este obligat să îl înlăture prin
DECIZIE nr. 1.199 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235679_a_237008]
-
socoteală, la intervale precizate în contractul de fiducie, beneficiarului și reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. Articolul 784 Puterile și remunerarea fiduciarului (1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri. (2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit înțelegerii părților, iar în lipsa acesteia, potrivit regulilor care cârmuiesc administrarea bunurilor altuia. ... Articolul
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
în raport cu dispozițiile din actele internaționale invocate în sprijinul obiecției formulate, Curtea nu are competența de a formula propriile critici la care, ulterior, să și răspundă. Astfel, o enumerare a actelor internaționale pretins încălcate prin legea criticată nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, nefiind respectate exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
returnare emise de Oficiul Român pentru Imigrări. De asemenea, simpla invocare a dispozițiilor constituționale și convenționale care garantează dreptul la un proces echitabil, în lipsa unei motivări a pretinsei contradicții dintre acestea și textul de lege supus controlului nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate. De aceea, excepția astfel formulată și motivată se consideră ca fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 354 din 22 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232387_a_233716]
-
conformeze și sancțiunea corespunzătoare neîndeplinirii acestora, nefiind susceptibile de a fi analizate prin prisma interdicției constituționale menționate. Curtea nu poate reține nici susținerea referitoare la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 45 din Legea fundamentală, întrucât autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate prin care să argumenteze îngrădirea, prin textele de lege ce formează obiectul excepției, a accesului liber al persoanei la o activitate economică, a liberei inițiative și a exercitării acestora. Examinarea și aprecierea aspectelor de fapt învederate de
DECIZIE nr. 370 din 22 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. g) şi art. 45 alin. (7) lit. a) din Legea serviciilor de tranSport public local nr. 92/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232459_a_233788]
-
și acel stat. III. Excepția de neconstituționalitate a celorlalte prevederi de lege criticate, respectiv ale art. 39 alin. (2)-(7) din Legea nr. 248/2005 , urmează să fie respinsă, de asemenea, ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci s-a limitat la a invoca două prevederi din Legea fundamentală, art. 25 și 53, fără să argumenteze în niciun fel contrarietatea dintre textele de lege ce formează obiectul excepției și aceste dispoziții constituționale. De aceea
DECIZIE nr. 211 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 şi 39 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232103_a_233432]
-
de o autoritate publică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reglementează punctele-amendă corespunzătoare claselor de sancțiuni contravenționale. În speță, Curtea constată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, critică modul de aplicare a sancțiunilor contravenționale prevăzute de dispozițiile de lege supuse controlului, aspect care însă nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanței de judecată învestite cu soluționarea plângerii contravenționale. În
DECIZIE nr. 365 din 22 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232119_a_233448]
-
la o instanță națională, principiul egalității, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare. Or, Curtea constată că asemenea susțineri, care vizează, practic, modificarea unor soluții legislative în sensul dorit de autorul excepției, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai cu privire la constituționalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
DECIZIE nr. 181 din 10 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 299 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232154_a_233483]