10,579 matches
-
prizonier într-un trup mereu vânat de gloanțe, Petar Rajić evadează în lumea lui Čarnojević, marele vagabond ce a văzut ținuturi îndepărtate, a iubit femei exotice și a trăit istorii incredibile. Fascinat de cer, călăuzit de dungi doar de el zărite pe boltă, Čarnojević a străbătut lumea chinuit de amintirea mamei sale, care toată viața a curățat podele pentru a-și susține familia. "Mă ruga și mă conjura să-l ascult. Întruna vorbea despre cer. Ședea liniștit pe punte, sau se
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
contexte, când GD nu are trăsături specificate sau nu este lexicalizat (ca în (Tu) ești obosită). În altele, când GD prezintă o neconcordanță formă - sens, el este blocat: (23) a. *Ministrul a fost audiată în comisie. b. *Vedeta a fost zărit la Studiourile Buftea. Dacă adjectivul ar avea trăsături interpretabile, ar trebui ca forma sa să reflecte direct proprietățile referentului, deci ca acordul semantic să fie posibil întotdeauna. Însă nu se întâmplă așa. Adjectivul nu reflectă direct proprietățile referentului. El reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
devenea iute o Figură și apoi o fantasmă rigidă, ubicuă și aproape nemuritoare. (În ce mă privește, am trăit cunoscuta dimensiune a tragicului aristotelician, catharsis-ul, eliberarea absolută de tensiunea „groazei și a milei”, prima oară În viață, când am zărit cuplul prezidențial În situație ordinară: momentul când fostul dictator coboară, incomod, din tanchetă, și-și Îndreaptă ca un țăran căciula, de exemplu! În nici una dintre aparițiile sale ultra-numeroase și obsedante - dar În nici o imagerie din lunga și stufoasa putere comunistă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de stratul profund al eternei întoarceri a identicului" (p. 267). Așa se desparte Tereza de mama sa, care nu putea trece de goliciunea mată și pustie a corpului său; în schimb, fiica sa va descoperi transparența trupului, prin care își "zărește sufletul ascuns", ceea ce în limbajul paradigmei transmoderne "implică un alt univers de ființare umană". Ea înțelege și trăiește dragostea în dimensiunea sacrului și nu acceptă un alt fel de a exista. Iubirea divină, ni se spune, este "izvorul unei vieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
orice promisiune e deșartă."; "647. Iubirea iartă. Gelozia niciodată."; "694. Iubirea este cel mai bun mijloc de autoeducație."; "4070. Iubita e rândunică, balerină, fulg, vis, nebunie și floare."; "4892. Lecția dragostei este mai totdeauna amară."; "6400. În fiecare femeie se zărește un fulg. Iubirea e cursa de alergare după acest fulg."; "7312. Prima iubire nu este prima în timp. Este cea care a rămas în întreaga ei puritate. E învierea vieții." ș.a. Reușitele ori eșecurile din biografia autorului, răzbat timid, adeseori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avut o durere în mine până în clipa când te-ai dat jos și am văzut că trenul și-a luat mersul... Am trecut la fereastră... M-am uitat...M-am închinat și am mulțumit celui de sus când te-am zărit în depărtare, parcă prin vis...Până la Buzău am mers comod. La Buzău m-am dat jos să-l caut pe tăticu. Când să plec spre tren, îngrijorată că nu-l găsesc, văd că mă strigă. N-am putut vorbi prea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
abia în ultimă instanță nota era și pentru mine, ca participant. Își reamintește faptul relatat și ca semn de împăcare mă mai îmbrățișează încă o dată. Pot fi uitate asemenea emoții, asemenea bucurii ? Tocmai când profesorul Cucu mă îmbrățișa, printre participanți zăresc apropiindu-se încet pe bunul și blândul profesor de geografie, Apostoleanu Victor. Încă nu scăpasem din îmbrățișarea de care spuneam, că mă și simt mângâiat părintește pe obraz de profesorul Apostoleanu, care în mod admirativ îmi spune: „Măi, dragă Mânăstireanu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
200.000 locuitori, al treilea ca importanță economică din țara vecină. De la Ruse la Grivița, un sătuc mai mare care prezintă importanța anului 1877. Un muzeu al Independenței cu osoarul. A fost multă ceață și redutele n-au putut fi zărite. De la Grivița la Plevna. Aici am luat prânzul și am dormit. Prea multe obiective turistice nu prezintă. Mai multe cumpărături sau goană după cumpărături pentru că, din păcate, n-am cumpărat mare lucru. Am tras la cel mai mare hotel, o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
obicei pentru că fac foarte des pneumonii și în felul acesta, fumând, nu fac decât să-mi periclitez sănătatea. Cât de mult mi-a plăcut acest sport - gata cu el ! - nu regret de loc, pentru că tare m-am speriat când am zărit pata aceea mare pe plămânul stâng ! Dumnezeu m-a ajutat, numai el, ca să mă fac bine. Cei dragi mie au fost mereu în jurul meu - ce mă făceam fără ei? I-am băgat în sperieți și pe ai mei. Am fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mii de scuze că cine știe care vor mai fi necazurile... Făgăraș, de moș Nicolae ! 2001 Iubite conule Alecu, E mult, chiar prea mult de când o mașină v-a adus în fața casei noastre... Era o zi liniștită de august. Când v-am zărit, să leșin. Îmi aduc aminte că Mariana mi-a spus: „Hei, eu sunt, revină-ți, să nu faci vreun infarct!” Ce mult m-am bucurat când am revăzut-o! După ce ați plecat, am plâns două zile. Am plâns mereu, nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
specifice Ilfov utilajelor grele de construcții și mij- loacelor de tran- sport. 8. Societatea - realizarea și comerci- București, 194,8 Întreprinderea de de semnalizări alizarea în țară și calea -------- semnalizări și și automați- străinătate de: Giulești a) 95,5 automatizări zări feroviare - confecții și con- nr. 14, b) 99,3 feroviare "Isaf" structii metalice; sector 6 București București - - echipamente pentru Ș.A. instalații fixe de tracțiune elec- trica 25 KV; - echipamente pentru elec- troalimentare, de auto- matizari, semnalizări, electronică, profesională și de
HOTĂRÎRE nr. 93 din 4 februarie 1991 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul activităţilor de construcţii-montaj, industrie şi servicii din tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107643_a_108972]
-
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme. Anexă 1 ---------- la norme --------- Unitatea patrimoniala SITUAȚIA determinării valorii rămase actualizate a imobilizărilor corporale supuse reevaluării *Font 6* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | | |Valoa-| Amortizarea calculată | | | | | | | | | |Ajustări| | | | |Denumirea|rea +------+-----+-----------+ | | | | | | | | | ale | | | |Nr. |imobili- |de | | |Amortizarea| | | | | | | | | |valorii | | | |crt.|zării |inre- | în | în | aferentă |Total |Valoarea|Coeficient |Valoarea|Grad |Amorți-|Diferența | Valoarea |Diferențe |propuse | Diferențe |Ob- | | |corporale|gis- |credit|debit| activelor |amor- | rămasă | de |actua- |de |zarea |amortizare| rămasă | din | de | de |ser-| | |sau |trare | cont |cont | scutite |tizare|neamor-
HOTĂRÂRE nr. 983 din 29 decembrie 1998 privind reevaluarea clădirilor, construcţiilor speciale şi a terenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122702_a_124031]
-
compune dintr-un scut tăiat, având partea superioară despicata; în primul cartier, pe câmp roșu, se află o poartă de aur dotată cu o cruce și cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur; în spațiul deschis al porții se zăresc un ciorchine de strugure și o frunză de vită de vie, de asemenea, de aur; în cartierul secund, pe câmp de azur, un grifon de argint, limbat roșu, ținând cu ghiara dreapta o spadă, iar cu cea stânga, o balanța
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
de ape... / Atâta durere cât nu mai încape. Mi-e dor. Și mă tem să rostesc că mi-e dor.” (Idem, Dor, III, 3, 1995, p. 21); „Oranj e cerul părăsit de zei / Azi, când Luceafărul se mai aprinde trist, / Zări ard. Iar umerii-ți sunt grei, / Aștepți mereu, pe cruce plânge Crist. // Iar ard acum poveștile în vis, / Neguri se lasă. Cerul s-a închis. // De ieri, cresc dune pe grămezi de oase, / Eretic, vântul s-a pornit din sud
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în brad, umbra îl scotea verdele ei! branșamentul ideal cu ghearele rădăcina, pistoanele trunchiurilor, cilindreea brazilor, neguri de cer împărțite pe garduri, fîneața în petice locuință specificului de Bucovina, Școala generală Teșna ora de urcuș și depășiri de văi, marginile zării tocindu-le ne-am amînat partea netedă, Floreni servicii în cadrul instituției muntelui, vezi Rey, Radu, gestionarul de munte, lumea rînduită pînă la uitarea de sine, vecinul cu casa, biserica, podul peste apă rarefieri, Dorne line pante, complet în afară munții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am adunat noi, cei din centre, la mine în cameră. Nicu sosise mai devreme și, fără să ne anunțe, a vrut să vadă cum chefuim. A întrebat pe acolo: "Unde-s ăștia?". "În cameră la Doru Tompea." Cum l-am zărit, am sărit atunci pe geam din vilă, ca să nu realizeze amploarea petrecerii. Eram acolo cu Marinică Botea, Ioan Rus, Vasile Pușcaș, Toni Anton, Aurel Borșan, Gică Ungureanu ș.a., la un chef de pomină. Ajunsesem la partea cântată și intonam cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
devreme și pe care trebuie să-l tematizăm în cele ce urmează aparține istoriei filosofiei. Dar tocmai pentru că limitele acesteia sunt bine trasate de tradiția însăși, reconfirmându-le prin demersul de față (din punct de vedere disciplinar sau categorial), vom zări și locurile de dincolo de ele. În plus, deși filosofia a părut întotdeauna un lucru cu totul nepractic, ea și-a insinuat regulile înseși convențiile judicativului constitutiv în toate ungherele unităților omenești de viață. Până la urmă, dominația gândirii autonome a ceea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile terminologice ale lui Lucian Blaga, din structurile sale conceptuale închise. Un efort de prindere sub rostire a unor sensuri poate fi zărit și în lucrarea de față. De aceea, recursul la tradiția noastră rostitoare întru filosofie este cu totul firească. În privința cuvintelor, poate că cel mai semnificativ sub acest aspect al legăturii cu tradiția "istoric-eficientă", preluat în lucrarea de față motiv pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a face filosofie). Cu toate acestea, nu mă gândesc să încerc să reacreditez eu însumi câteva prejudecăți ce stau deja la "porțile ce despart cărările Nopții și ale Zilei".13 De fapt, sunt destui susținători ai lor, ageri în a zări și exploata orice ocazie de a aduce în lumină prejudecăți de felul: "filosofia cu picioarele pe pământ"; "filosofia fără haine de gală"; "filosofia pe înțelesul tuturor"; "filosofia pentru copii", "filosofia cu ancora prinsă în cotidianitate", "filosofia pentru toți", "filosofia ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu cumva aceasta nu coincide cu supra-măsura "în funcțiune" a judicativului constitutiv, a analiticii și dialecticii? Sunt destule semne, în însăși istoria filosofiei, care dau seamă de o necoincidență a celor două măsuri. Pe unele dintre ele măcar le-am zărit în această scurtă expunere asupra poziției analiticii și dialecticii (topicii) în spațiul logicii-organon. Altele vor fi semnalate mai departe, în contextul punerii în discuție a sensurilor analiticii și dialecticii pentru alte contexte aristotelice și pentru alte reconstrucții filosofice. 3.1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofice heideggeriene în modelul analiticii existențiale. Dar sensurile scoase la iveală reprezintă probe ale încadrării acesteia în orizontul judicativului constitutiv. E drept, locul acesteia se află la marginea acestui orizont, date fiind sensurile judicativ-regulative și chiar non-judicative care pot fi zărite și care au fost reconstituite aici. Dar acest fapt nu anulează judecata tocmai formulată. Așa încât, scopul punerii în discuție a analiticii existențiale a fost atins. Cum susțineam mai sus, pentru o interpretare propriu-zis fenomenologică de aici trebuie pornit: de la sensul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
natura de ființare nu-l epuizează, nu-i acoperă întreaga "ființă"; sau, în termenii reducției, înseamnă că el mai are un sens, dincolo de sensul de ființare; adică dincolo și de sensul de timp, pe care, într-un fel, l-am zărit în etapele anterioare ale reducției judicative. De fapt, un gând despre un asemenea sens de alt-ceva decât ființarea a fost aruncat mai sus: el nu este posibil după regulile dictaturii judicativului, ci după pozițiile și actele libere ale non-judicativului. În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ontologică, esențială pentru trecerea către ființare (pentru ceea ce mai sus am numit "în-ființare"). Într-un prim moment al acestei treceri veritabil act constitutiv timpul este însăși ființarea; e drept, acest prim moment este astfel numai în orizontul tematic ce se zărește de pe acum, cel al ființării, nu și pentru orizontul tematic spart de gând, cel al ființei, pentru a căpăta rost încă un orizont secund de tematizare pentru "este". De altminteri, gândirea judicativă trebuie să rezolve foarte atent probleme de felul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bine zis, cercetarea etimologiei anumitor cuvinte reprezintă parte a reconstrucției ca atare (așa cum se întâmplă, de exemplu, la Heidegger). Cercetarea semantică și studiul etimologic ține de aceasta reprezintă un "reflex" mai degrabă non-judicativ, pentru că prin el sunt asaltate limitele judicativului, zărindu-se, totodată, ceva dincolo de acestea. Dar este astfel, din cercetarea semantică, mai cu seamă studiul etimologic. De ce? Mai întâi, pentru că acesta izolează cuvintele, nu le prezintă "legate", cum cerea Aristotel pentru elementele unei enunțări. Izolate, cuvintele par a nu mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
colinele Ierusalimului. L-am expediat pe Mňačko la hotel cu mașina oficială ce ne aștepta în curte, iar eu am comandat un taxi să mă ducă acasă. În timp ce așteptam în holul de intrare la președinția Consiliului de Miniștri, l-am zărit pe Eshkol coborând încet se vedea că era obosit pe scară. Ajuns lângă mine, m-a privit zâmbind avea un zâmbet de o mare bunătate și mi-a spus, după un suspin reținut, făcând aluzie la dificultățile întâmpinate în căutarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]