92,250 matches
-
se colinda, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. BOBOTEAZA. La Boboteaza se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește să ajungă primul la ea primește binecuvântarea preotului și se considera că va avea noroc tot anul. BOBOTEAZA. Iordanitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
alt obicei. În trecut, în satele din nordul țării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masă, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineață ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la râu, amenințându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un rău. BOBOTEAZA
BOBOTEAZA. Ce nu este bine să faci în această zi. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102410_a_103702]
-
părinți.” (Istorii, V, 8), iar Xenofon (sec V-IV î.Hr.) pomenea despre cumpărarea fetelor „... după legea tracă...” (Anabisis, VII, 2, 38). Mai multe informații despre procedura căsătoriei ne parvin de la Pomponius Mela (sec. 1): „... fetele de măritat nu sunt date bărbaților de către părinți, ci în mod public sunt cumpărate spre a fi luate în căsătorie sau vândute (cu zestre). Se face într-un fel sau altul, după cât sunt de frumoase și de cinstite. Cele cinstite și frumoase au un preț bun
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
autor confirma poligamia tracilor atunci când, probabil, inspirându-se din Herodot și alți scriitori mai vechi, descria o parte a ceremoniei funerare: „Nici femeile nu au o fire mai slabă. Ele doresc din cale afară de mult să fie omorâte deasupra cadavrelor bărbaților morți și să fie îngropate împreună. Deoarece un bărbat are mai multe soții, pentru a dobândi această cinste, ele dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască aceasta. Ea se acordă aceleia care are moravurile și conduita cele
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Herodot și alți scriitori mai vechi, descria o parte a ceremoniei funerare: „Nici femeile nu au o fire mai slabă. Ele doresc din cale afară de mult să fie omorâte deasupra cadavrelor bărbaților morți și să fie îngropate împreună. Deoarece un bărbat are mai multe soții, pentru a dobândi această cinste, ele dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască aceasta. Ea se acordă aceleia care are moravurile și conduita cele mai bune, iar cea care învinge la această întrecere
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
mort spre a ști dacă acela permite căsătoria. Dacă nu se dă o luptă și nu are loc o plată... le așteaptă pe femei pețitorii.” (II, 18-20). Solinus (sec. III), prezintă asemănător ceremonialul căsătoriei: „Femeile de măritat se duc la bărbați nu după hotărârea părinților, ci acelea care se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat și după ce li se îngăduie să se stabilească valoarea lor, se căsătoresc nu după obiceiuri, ci după prețurile (oferite); iar cele năpăstuite din pricina
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat și după ce li se îngăduie să se stabilească valoarea lor, se căsătoresc nu după obiceiuri, ci după prețurile (oferite); iar cele năpăstuite din pricina urâțeniei lor își cumpără cu zestrea lor bărbații cu care se mărită” (Culegere de fapte memorabile, 10, 4). Citindu-i pe autorii antici, constatăm că existau două variante de căsătorie: aceea care se făcea „după obiceiuri” se aplica în cazul femeilor care „năpăstuite din pricina urâțeniei lor” își cumpărau
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
nevestelor în frunte cu aceea care „..are moravurile și conduita cele mai bune”? Odată cumpărată, femeia putea fi revândută de soț? Iată întrebări la care n-am găsit răspuns în izvoarele scrise. Nu știm nici dacă exista o vârstă când bărbatul și femeia dobândeau dreptul de a se căsători, și nici care era gradul de rudenie ca barieră a raporturilor maritale. Printre traci existau și celibatari. Ne-o spune Strabon atunci când îl citează pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
socotiți sacri, așadar feriți de orice primejdie... duc o viață sărăcăcioasă” (Strabon, Geografia, VII, 3, 3). De ce se căsătoreau traco-geto-dacii? Un motiv pe care îl credem fără dubii este obiceiul. Alt argument de luat în seamă ar putea fi că bărbatul vedea în căsătorie un mijloc onorabil de a-și spori averea prin zestrea nevestelor! Nu știm dacă erau obligați să se căsătorească pentru supraviețuirea comunității, pentru a duce neamul mai departe, mai degrabă nu, dacă luăm în considerare că la
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cit.). Căsătoria era un act privat, nescris, asemănător logodnei de astăzi, pe care nicio putere publică nu era chemată să-l sancționeze. Este posibil să fi existat și câteva gesturi simbolice care impuneau o anumit formalitate căsătoriei. Ce statut avea bărbatul? Societatea traco-geto-dacică era de tip patriarhal, chiar falocratică, în care bărbatul era stăpânul femeii. El avea dreptul de a ține în casă un număr de femei în funcție de posibilitățile sale economice, dar și după pofta inimii! Solinius scria că la traci
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
pe care nicio putere publică nu era chemată să-l sancționeze. Este posibil să fi existat și câteva gesturi simbolice care impuneau o anumit formalitate căsătoriei. Ce statut avea bărbatul? Societatea traco-geto-dacică era de tip patriarhal, chiar falocratică, în care bărbatul era stăpânul femeii. El avea dreptul de a ține în casă un număr de femei în funcție de posibilitățile sale economice, dar și după pofta inimii! Solinius scria că la traci „... bărbații se fălesc cu numărul femeilor și socotesc lucru de cinste
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Societatea traco-geto-dacică era de tip patriarhal, chiar falocratică, în care bărbatul era stăpânul femeii. El avea dreptul de a ține în casă un număr de femei în funcție de posibilitățile sale economice, dar și după pofta inimii! Solinius scria că la traci „... bărbații se fălesc cu numărul femeilor și socotesc lucru de cinste să aibă mai multe soții.” (Culegere de fapte memorabile, 10, 1). Este posibil să fi existat chiar un cult al soțului, așa cum pare a indica ritul funerar la traci? Herodot
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
murit, să iscă între femeile (mortului)mari neînțelegeri, iar prietenii își dau osteneala și arată o nespusă râvnă ca să afle pe care dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e înjunghiată de ruda ei cea mai apropiată. Și după aceea trupul acesteia este înmormântat împreună cu cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e înjunghiată de ruda ei cea mai apropiată. Și după aceea trupul acesteia este înmormântat împreună cu cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V, 5). Atât textul lui Herodot, cât și cel al lui Pomponius Mela, citat mai înainte, scot în evidență dorința femeilor de a
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești” (VII, 3, 4). Ce statut avea femeia? De la Herodot aflăm că tracii nu puneau preț pe virginitate: „...pe fete nu le păzesc, ci le dau voie să aibă legături trupești cu bărbații care le plac.”, dar după căsătorie „... își păzesc însă nevestele cu strășnicie” (V, 6). Să-l recitim și pe Heraclid din Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice... și se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
însă nevestele cu strășnicie” (V, 6). Să-l recitim și pe Heraclid din Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice... și se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc... La moartea bărbatului, femeile sunt moștenite, întocmai ca și celelalte lucruri” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). În același secol IV î.Hr., Platon scria că tracii „... pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor, Strabon scria că „...femeile muncesc și ele la câmp și de îndată ce au născut, îi slujesc pe bărbați, punându-i să stea culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului. Spală copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și-l înfașă.” (III, 4, 17). Tot Strabon descrie o calitate deosebită a femeilor: „De bună seamă, întotdeauna
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și-l înfașă.” (III, 4, 17). Tot Strabon descrie o calitate deosebită a femeilor: „De bună seamă, întotdeauna s-a pus pe seama femeilor îndemnurile în cele ale cucerniciei, căci ele împing pe bărbați la o prea mare slăvire a zeilor, la serbări în cinstea lor și la alte acte de adorație... iată ce mai spune același poet (Menandru) aducând pe scenă un soț supărat de cheltuielile pe care le fac femeile pe jertfe
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Și Horațiu (sec. I, î.Hr.) scoate în evidență virtuțile soțiilor dacilor în contrast cu cele ale soțiilor romanilor: „Acolo femeia nu se face vinovată față de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiți de mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește cu moartea.” (Ode, I, 211). În mentalitatea vremii, dominată de normele de viață ale societății patriarhale, superioritatea bărbatului, proprietar al nevestelor și copiilor, se manifesta printr-o discriminare care făcea din femeie
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește cu moartea.” (Ode, I, 211). În mentalitatea vremii, dominată de normele de viață ale societății patriarhale, superioritatea bărbatului, proprietar al nevestelor și copiilor, se manifesta printr-o discriminare care făcea din femeie o marfă destinată vânzării-cumpărării, un lucru care putea fi moștenit și o slujnică care avea rolul se efectueze „servicii” pe care bărbații erau obligați să le
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
ale societății patriarhale, superioritatea bărbatului, proprietar al nevestelor și copiilor, se manifesta printr-o discriminare care făcea din femeie o marfă destinată vânzării-cumpărării, un lucru care putea fi moștenit și o slujnică care avea rolul se efectueze „servicii” pe care bărbații erau obligați să le îndeplinească doar când erau pedepsiți. Trogus Pompeius (sec. I) ne informează că dacii „...în vremea regelui Oroles se luptară fără succes împotriva bastarnilor și de aceea, ca pedeapsă pentru slăbiciunea arătată, au fost siliți din porunca
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
-și, astfel, o îndatorire de onoare față de un membru de vază al familiei sale. Strania scenă XLV de pe Columnă, în care femei dace torturează prizonieri romani, ar putea fi o dovadă că, în caz de mare pericol, femeile își ajutau bărbații în încercarea de a-și salva libertatea (R. Vulpe, op. cit., p. 102-103). Condiția de văduvă nu era de durată. Femeia avea dreptul, fie să obțină „cinstea” de a fi înjunghiată și înmormântată împreună cu soțul, fie să se recăsătorească lângă rugul
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Avionul și radioul ne-au adus mai aproape. Însăși natura acestor invenții strigă spre bunătatea din oameni, strigă spre frăția universală, pentru unirea noastră a tuturor. Chiar și acum, vocea mea ajunge la milioane de oameni din toată lumea, milioane de bărbați, femei, copii, deznădăjduiți, victime ale unui sistem care fac omul să tortureze și să închidă oameni nevinovați. Pentru cei ce mă aud acum, spun, nu fiți deznădăjduiți. Nenorocirea ce s-a abătut asupra noastră este doar trecerea lăcomiei, amărăciunea oamenilor
Charlie Chaplin, DISCURS în filmul "Dictatorul". IDEI ce pot SCHIMBA LUMEA () [Corola-website/Journalistic/102404_a_103696]
-
suferința de care au avut parte prizonierele de la Ravensbruck, ce fel de femeie putea fi capabilă să comită asemenea atrocități împotriva altor femei. Deși mulți sunt tentați să-și închipuie că aceste ființe groaznice erau dure, masculinizate, un fel de bărbați în fuste, adevărul arătat de autoarea Sarah Helm descrie persoane extrem de feminine. Multe erau blonde și foarte frumoase, îmbrăcate la modă, motiv pentru care erau invidiate de tinerele din orașul din apropierea lagărului, Furstenberg. În timpul liber, bestiile cu chip de om
Ravensbruck, lagăr nazist pentru femei. Cruzimea femeilor-gardieni care lăsau nou-născuții să moară... () [Corola-website/Journalistic/102398_a_103690]