93,376 matches
-
mortal de căderea dragonului, dar el trăiește destul de mult pentru a vedea cum dragonul se transformă în forma sa adevărată, corpul humanoid al fiului său, înainte de a dispărea în mare. Beowulf vorbește apoi cu Wiglaf și încearcă să-i spună adevărul, dar moare înainte de a putea termina. Wiglaf îi consideră cuvintele lui ca simple halucinații, deși pare clar din conversația anterioară cu Beowulf, în afara peșterii dragonului, când Wiglaf refuză să asculte mărturisirea lui Beowulf, că Wiglaf este conștient de adevăr. La
Beowulf (film din 2007) () [Corola-website/Science/326836_a_328165]
-
spună adevărul, dar moare înainte de a putea termina. Wiglaf îi consideră cuvintele lui ca simple halucinații, deși pare clar din conversația anterioară cu Beowulf, în afara peșterii dragonului, când Wiglaf refuză să asculte mărturisirea lui Beowulf, că Wiglaf este conștient de adevăr. La scurt timp după aceea, Wiglaf, noul rege, îi face lui Beowulf o înmormântare în stil nordic și privește de pe mal cum corpul eroului este luat de mare, iar Mama lui Grendel îi dă lui Beowulf o ultimă sărutare. Acum
Beowulf (film din 2007) () [Corola-website/Science/326836_a_328165]
-
îi face lui Beowulf o înmormântare în stil nordic și privește de pe mal cum corpul eroului este luat de mare, iar Mama lui Grendel îi dă lui Beowulf o ultimă sărutare. Acum îi este imposibil să pretindă că nu știe adevărul. În acest moment, se pare că mama lui Grendel încearcă să-l seducă. Wiglaf intră în apă, tentat în mod clar, dar arătându-și refuzul de a o urma, iar filmul se termină. Membrii distribuției din "Beowulf" au fost filmați
Beowulf (film din 2007) () [Corola-website/Science/326836_a_328165]
-
acesta fiind acuzat pe nedrept.Iar Eysan fiind a 4a persoană care ar depune o mărturie cum că Omer ar fi autorul jafului. În cele din urmă Omer este arestat pe nedrept.In închisoare este chinuit și obligat să spună adevărul ,ani la rand.Acesta îl cunoaște pe Ramiz Karaeski,căruia i se confesează Omer.Dupa 8 ani de la jaf,în închisoare are loc un incendiu,în acest timp Omer este tăiat pe fata de către un gardian dar în cele din
Ezel () [Corola-website/Science/326876_a_328205]
-
înțelept. Chipul are un nas oarecum acvilin și este marcat de riduri adânci pe frunte și pungi sub ochi. Privirea nu este îndreptată spre privitor ci înainte, acoperiță de sprâncenele lungi, cu un sentiment de solemnitate sau dezamăgire. Dacă într-adevăr este autoportretul lui Leonardo, atitudinea sa ar reflecta faptul că în această perioadă cariera sa era în mare parte sfârșită iar moda artistică începea să îl părăsească. Desenul a fost realizat prin linii fine, umbrele prin hașură și executat cu
Autoportret (Leonardo da Vinci) () [Corola-website/Science/326898_a_328227]
-
expune ca agent britanic și de a dezvălui spionului german ce informații furnizate au fost false ("amiralul german s-ar putea să constate că tunurile sunt mai mari decât se aștepta și probabil crucișătoarele sunt o idee mai rapide"). Într-adevăr, judecat după standardele literaturii de spionaj de mai târziu, acțiunea lui Holmes ar părea o gafă inexplicabilă: după ce a petrecut timp și a cheltuit efort pentru a acționa ca agent dublu ale cărui informații erau considerate complet sigure de către germani
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
-l aclame pe Holmes. Când "Holmes" începe să capteze atenția tuturor, Watson devine gelos și în concediază, scrie că personajul a dispărut și încearcă să pornească o altă serie de scrieri polițiste despre "Doctorul criminalistic". Când îi spune redactorului șef adevărul acesta nici nu vrea să audă și îi spune că publicul îl vrea doar pe Holmes. Dându-și seama că jaful la muzeu a fost doar o înscenare pentru a se fura hârtie pentru tipărit bancnote de la o fabrică căreia
Impostorul din strada Baker () [Corola-website/Science/325534_a_326863]
-
oară o intervenție în forță. Țarul i-a surprins pe britanici făcând public acest protocol (care fusese gândit doar ca un prim pas în procesul semnării unui tratat oficial), pe care l-a folosit pentru a face presiune asupra Porții. Adevărul era însă că nici turcii, nici rușii nu erau complet pregătiți de război. Ambele puteri erau în plin proces de modernizare a armatelor lor, iar țarul era preocupat de nesupunerea internă - Revolta decembriștilor fusese cât pe ce să îl împiedice
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
16 martie 1940, că: "Alții au scris mistere mai bune decât Agatha Christie, dar nimeni nu poate concura cu ea la intriga și finalul surprinzător. Cu "Zece negri mititei"... ea a atins punctul cel mai ingenios și surprinzător... și, într-adevăr, a atins nivelul lui "Roger Ackroyd"." Alții critici laudă întorsăturile de situație și finalul surprinzător. Maurice Richardson a scris o recenzie rapsodică în numărul din 5 noiembrie 1939 al lui "The Observer": "Nu e de mirare că ultima operă a
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
1894 (reapariția acestuia), precum și perioada 1893-1903 din opera autorului. Această perioadă de trei ani, fără aventuri, în care toată lumea a crezut că moartea personajului s-a datorat voinței lui Șir Arthur Conan Doyle de a-l face să dispară: într-adevăr, Doyle, deși a devenit celebru grație acestor aventuri, dorea o schimbare. După ce a scris un număr mare de povestiri (și două române), el a vrut să se ocupe cu alte lucruri și, prin urmare, a decis să-l elimine cu
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
de la dogmă, din gr. dogma - decizie, lege, decret; cf. Lc. 2, 1; F.A. 16. 4; 17, 7; 1 Efes. 2, 15), în sens larg, este disciplina teologică ce tratează didascalia, adică doctrina sau învățătura de credință constantă a Bisericii, adică adevărurile divine eterne, revelate „în repetate rânduri și în multe feluri" (Evr. 1, 1), prin profeți și prin Iisus Hristos, considerate transcrise sub inspirația Duhului Sfânt în scrierile canonice ale Vechiului și Noului Testament, păstrate și transmise de tradiția apostolilor, interpretate
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
12), identitatea dogmatică a creștinului, ca și cea instituțională a Bisericii n-ar putea să fie recunoscute. Astăzi, explicarea Crezului se face prin catehisme alcătuite de fiecare episcop pentru eparhia sa. Dogma se pretinde a fi forma conceptuală a unui adevăr revelat atemporal, atestat direct de Sfânta Scriptură, confirmat de tradiția apostolilor (para-dosis), receptat în mărturisirea, în cultul și în disciplina Bisericii. Înainte de orice, dogma are un caracter biblic, deoarece ar fi ecoul cuvântului lui Dumnezeu, despre care ar da mărturie
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
credința apostolică - din care fac parte evangheliile sinoptice, credință la care în mod ritual se pretinde că nu se adaugă și nu se scade. Dogmatica se referă mereu la revelația divină considerată infailibilă și atemporală. Ea nu ar descoperi deci adevărul prin metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
parte evangheliile sinoptice, credință la care în mod ritual se pretinde că nu se adaugă și nu se scade. Dogmatica se referă mereu la revelația divină considerată infailibilă și atemporală. Ea nu ar descoperi deci adevărul prin metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind un adevăr infinit, absolut (In
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
și nu se scade. Dogmatica se referă mereu la revelația divină considerată infailibilă și atemporală. Ea nu ar descoperi deci adevărul prin metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind un adevăr infinit, absolut (In. 14,6: Efes.4,21). Dogmatica se pretinde permanent consecventă cu Biblia: „Nimeni să nu
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind un adevăr infinit, absolut (In. 14,6: Efes.4,21). Dogmatica se pretinde permanent consecventă cu Biblia: „Nimeni să nu întoarcă cuvintele Domnului spre păreri proprii" (Policarp al Smirnei, Către Filipeni, 7.1). Irineu de Lyon (+ 202) insistă ca Biserica să păstreze
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
XXVIII.pag.58). Cercetătorii religiei nu sunt însă de acord cu aceste aserțiuni, care se dovedesc atât apologetice cât și false din punct de vedere empiric: Dogma are și un caracter eclezial sau ecleziologic, deoarece dezvoltarea autentică, formularea validă a adevărului biblic pretins infailibil, infinit, în fața conceptelor și expresiilor umane, s-ar face prin lucrarea Duhului Sfânt, care, de la Cincizecime, i-ar fi adunat pe cei care cred în Hristos în jurul evangheliei, constituind, astfel, ekklesia, trupul lui Hristos în istorie (Rom
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
cuvintele apostolilor, dogmele ortodoxe valide, de doctrinele false. Tocmai de aceea, conștiința dogmatică a Bisericii, exprimată în cărți de cult, în practica de cult și în cea liturgică, în experiența spirituală a sfinților, își atribuie o mare valoare doctrinară. Într-adevăr, Biserica, care se pretinde stâlpul și temelia adevărului (I Tim. 3,16), care ar fi inspirată de Duhul Sfânt, Duhul lui Hristos, este aceea care ar fi reținut ceea ce este obligatoriu pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
Tocmai de aceea, conștiința dogmatică a Bisericii, exprimată în cărți de cult, în practica de cult și în cea liturgică, în experiența spirituală a sfinților, își atribuie o mare valoare doctrinară. Într-adevăr, Biserica, care se pretinde stâlpul și temelia adevărului (I Tim. 3,16), care ar fi inspirată de Duhul Sfânt, Duhul lui Hristos, este aceea care ar fi reținut ceea ce este obligatoriu pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului, euharistiei și hirotoniei. Prin pretinsa mărturie a Duhului
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
I Tim. 3,16), care ar fi inspirată de Duhul Sfânt, Duhul lui Hristos, este aceea care ar fi reținut ceea ce este obligatoriu pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului, euharistiei și hirotoniei. Prin pretinsa mărturie a Duhului adevărului (In. 3.16), ea se revendică drept călăuzită să exprime constant adevărul, care ar fi Iisus Hristos. În același timp, cum acest adevăr nu este un depositum static. Biserica redescoperă sensul actual al doctrinei printr-o ermeneutică teologică a tradiției
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
lui Hristos, este aceea care ar fi reținut ceea ce este obligatoriu pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului, euharistiei și hirotoniei. Prin pretinsa mărturie a Duhului adevărului (In. 3.16), ea se revendică drept călăuzită să exprime constant adevărul, care ar fi Iisus Hristos. În același timp, cum acest adevăr nu este un depositum static. Biserica redescoperă sensul actual al doctrinei printr-o ermeneutică teologică a tradiției, sub iluminarea Duhului Sfânt în vocabularul teologiei latine. Biserica este norma normans
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului, euharistiei și hirotoniei. Prin pretinsa mărturie a Duhului adevărului (In. 3.16), ea se revendică drept călăuzită să exprime constant adevărul, care ar fi Iisus Hristos. În același timp, cum acest adevăr nu este un depositum static. Biserica redescoperă sensul actual al doctrinei printr-o ermeneutică teologică a tradiției, sub iluminarea Duhului Sfânt în vocabularul teologiei latine. Biserica este norma normans, iar mărturisirea de credință este norma normata, cu alte cuvinte, dogmatica
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
continuu regularizarea teologico - dogmatică a receptării. Cu alte cuvinte. Biserica redescoperă sensul actual al doctrinei printr-o ermeneutică teologică a tradiției, sub pretinsa iluminare a Duhului Sfânt. Dogmatica ar presupune, de fapt, o dublă operație teologică: inductivă și deductivă, deoarece adevărul revelat nu se revendică drept rezultatul cercetărilor, ci ar fi primit în mărturia inspirată și deci pretins infailibilă a profeților, a apostolilor și a evangheliștilor. Dogmatica ar proteja autoritatea proprie a acestei mărturii având certitudinea adevărurilor prin experiența credinței, în
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
inductivă și deductivă, deoarece adevărul revelat nu se revendică drept rezultatul cercetărilor, ci ar fi primit în mărturia inspirată și deci pretins infailibilă a profeților, a apostolilor și a evangheliștilor. Dogmatica ar proteja autoritatea proprie a acestei mărturii având certitudinea adevărurilor prin experiența credinței, în mod necondiționat de demonstrația rațională. Sf. Atanasie spune că. într-adevăr creștinismul nu se predă prin „dovedirea raționamentelor. ci prin credință și prin cugetarea religioasă unită cu evlavia" (Către Serapion, Epist. 1,20). Cealaltă operație teologică
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
primit în mărturia inspirată și deci pretins infailibilă a profeților, a apostolilor și a evangheliștilor. Dogmatica ar proteja autoritatea proprie a acestei mărturii având certitudinea adevărurilor prin experiența credinței, în mod necondiționat de demonstrația rațională. Sf. Atanasie spune că. într-adevăr creștinismul nu se predă prin „dovedirea raționamentelor. ci prin credință și prin cugetarea religioasă unită cu evlavia" (Către Serapion, Epist. 1,20). Cealaltă operație teologică rezidă în a „deduce" sensuri și concluzii noi ale adevărului infinit, tot prin pretinsa inspirație
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]