92,267 matches
-
1 și 2 cavalerie) însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, au avansat peste Prut în data de 10 ianuarie 1918 în baza unei înțelegeri între Aliați. Pe data de 13 ianuarie Divizia 11 Infanterie a generalului Ernest Broșteanu a intrat în Chișinău, ultimii jefuitori părăsind orașul pe 16 ianuarie. Gherman Pântea - adjunct al titularului Directoratului General de Război și Marină din Basarabia (dar cel care de fapt a exercitat de facto autoritatea postului, dat fiind că
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de prim-ministru pentru acel partid. Partidele Naționaliste, care nu se așteptau să câștige locuri suficiente pentru fi candidați la funcția de prim-ministru, au desemnat unul dintre liderii de pe lista că principalul lor candidat. Acești candidați au fost în general prezentați mai frecvent în mass-media națională spaniolă decât alți lideri sau candidați. Mass-media regională, provinciala și locală acoperă aproape întotdeauna activitățile candidaților la funcția de Prim-Ministru la un loc cu cele ale candidaților din domeniul lor. Ca și în
Alegeri legislative în Spania, 2008 () [Corola-website/Science/337162_a_338491]
-
important, să concentreze oamenii în jurul acelorași reprezentări a ceea ce este realitatea. În 1920, radioul era încă puțin difuzat în cămine, deoarece erau doar 500 000 de aparate de radio. În 1940, la data de celebrului apelul din 18 iunie al generalului Charles de Gaulle, erau 5,5 milioane de aparate. Posibilitatea de "a ținti" și de a omogeniza diferitele părți ale publicului este cea care a dus la dezvoltarea publicitatății și, prin urmare, interesul industriașilor în preluarea controlului mijloacelor de diseminare
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
Academiei Militare din Ivrea. În 1859 s-a alăturat lui Garibaldi în Expediția celor O Mie, și, de asemenea, a luptat în rândurile armatei italiene împotriva austriecilor în războiul din 1866. A participat la ca șef de stat major al generalului Giuseppe Sirtori. Deziluzionat de eșecul armatei italiene în acea bătălie și din întreaga campanie din 1866, și-a întrerupt promițătoarea carieră militară pentru a se întoarce la viața civilă și a se dedica jurnalismului și politicii. Ulterior, Ernesto Teodoro Moneta
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
dimensiunile celui de postav negru, cu trese, având cozorocul din lac de culoarea fondului. Era prevăzut cu o singură tresă de mătase verde cenușie, circulară și verticală pentru toate gradele, având torsadă tot din mătase cenușie, cocardă și numai pentru generali, soarele cu stea ca semn distinctiv. Capela din postav de culoarea uniformei, cu paspoale și însemne specifice (număr, semn de armă, diverse inițiale) a rămas coifura de bază a trupei. Pentru o serie de specialități se mențineau elemente de coifură
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
(n. 22 august 1854, Curtea de Argeș - d. 11 februarie 1915, București), veteran din Războiul de Independență al României, a fost unul dintre generalii Armatei României între anii 1906 și 1915. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1913 din Bulgaria. s-a născut în anul 1854, la Curtea de Argeș. Tatăl său a fost profesorul de limbă latină și teologie Zaharia Boerescu
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
din București. A ieșit din cadrele active ale Armatei în anul 1910. A participat la cel de al Doilea Război Balcanic în calitate de comandant al Diviziei 5 Infanterie de rezervă (Corpul I Armată), fiind avansat în anul 1913 la gradul de General de Divizie - cel mai înalt grad al ierarhiei militare din acea vreme. Medalia „Virtutea Militară” de aur (1878), Medalia „Apărătorilor Independenței”, Crucea „Trecerii Dunărei”, Medalia Comemorativă Rusă, Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler (1878), în grad de Ofițer (1896
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
prima oară, în 1997, de către Seppo Mikkola și Kimmo Innanen. Cvasisateliții sunt o soluție particulară a problemei astronomice a sistemelor cu trei corpuri. Ea privește, prin urmare, două obiecte aflate în revoluție în jurul unui al treilea corp mai masiv (în general o planetă și un asteroid în jurul unei stele), dar care face, totuși, același timp pentru a-și parcurge orbita (rezonanță orbitală 1 :1). Există numeroase exemple de rezonanță 1 :1 în Sistemul Solar, ca asteroizii troieni plasați în punctele Lagrange
Cvasisatelit () [Corola-website/Science/337185_a_338514]
-
ca și cum dacă, de-a lungul unui an, asteroidul s-ar roti puțin câte puțin în jur, descriind o traiectorie care nu este nici circulară, nici chiar elipsă, ci în formă de "bob de fasole". O orbită cvasisatelitară nu este în general stabilă. În cazul Pământului, asteroizii și sunt în acest moment cvasisateliți, situație care n-ar trebuie să dureze mai mult de vreo zece ani. Apoi vor relua o orbită în potcoavă (într-un mod asemănător cu 3753 Cruithne) și este
Cvasisatelit () [Corola-website/Science/337185_a_338514]
-
de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Forțele române erau dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
dispuse de-a lungul râurilori Cricov, Prahova și Ialomița, până în regiunea Urziceni. De la Urziceni la Dunăre frontul era ocupat de Corpul 4 Armată rus, comandat de generalul Aliev. Aripa dreaptă a forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
forțelor române era formată din Armata 2, comandată de generalul Alexandru Averescu, care ocupa dispozitiv de luptă din din munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului de manevră" și ale "Grupului Apărării Dunării", comanadat de generalul Ioan Istrate. Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
munți până la calea ferată Ploiești-Buzău. În continuare erau dispuse forțele "Grupului de armate general Prezan", format din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului de manevră" și ale "Grupului Apărării Dunării", comanadat de generalul Ioan Istrate. Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
din Armata 1 comandată de generalul Dumitru Stratilescu și "Grupul Istrate" - format din rămășițele "Grupului de manevră" și ale "Grupului Apărării Dunării", comanadat de generalul Ioan Istrate. Forțele Puterilor Centrale erau grupate în două armate. Armata 9 germană comandată de generalul Erich von Falkenhayn avea ca axă de înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
înaintare calea ferată Ploiești-Buzău, cu "Grupul Kraft" în stânga, în regiunea muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Călărași - Slobozia - Brăila. Comandant al Armatei 1 - General de divizie Constantin Prezan<br> Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu<br> Comandant al "Grupului Istrate" - General de brigadă Ioan Istrate Comandanț al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen<br> Comandant al Armatei 9 - General de
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
muntoasă și "Grupul Morgen" în dreapta. Armata de Dunăre, formată din Grupul Kosch și forțe bulgare, înainta de-a lungul Dunării, pe direcția principală Călărași - Slobozia - Brăila. Comandant al Armatei 1 - General de divizie Constantin Prezan<br> Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu<br> Comandant al "Grupului Istrate" - General de brigadă Ioan Istrate Comandanț al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen<br> Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
pe direcția principală Călărași - Slobozia - Brăila. Comandant al Armatei 1 - General de divizie Constantin Prezan<br> Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu<br> Comandant al "Grupului Istrate" - General de brigadă Ioan Istrate Comandanț al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen<br> Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
1 - General de divizie Constantin Prezan<br> Comandant al Armatei 2 - General de divizie Alexandru Averescu<br> Comandant al "Grupului Istrate" - General de brigadă Ioan Istrate Comandanț al Armatei de Dunăre - General August von Mackensen<br> Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Acțiunile militare de pe aliniamentul Cricov-Ialomița (1916) () [Corola-website/Science/337190_a_338519]
-
adică triunghiuri convexe, plasate în vârf, la fel ca în lumea bizantină, sau de trompe, de mici nișe, care provin se pare din lumea iraniană. Nervurile și muqarnas, care de multe ori umplu cupolele în lumea islamică, nu au, în general, nicio reală funcție arhitectonică. Numim dom exteriorul unei cupole. Începând cu secolul XV, cupole sunt de foarte multe ori duble, adică există un spațiu mai mult sau mai puțin important, între coca internă și coca externă. Această tehnică permite realizarea
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
boltit (sau un portic mare arcuit), cu o fațadă dreptunghiulară deschisă printr-un arc mare. Piștakul este, de asemenea, un element provenind din Iran. Este vorba de un portal în formă de arc care iese în relief din fațadă. În general, este flancat de două minarete, dar nu întotdeauna. Sistemul de închidere a ferestrelor este un element care este tratat în diferite moduri, în lumea islamică. "Mashrabiya", un fel de garduri din lemn (sau alte materiale, de exemplu marmura în India
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
decora o clădire în ținuturile Islamului. Ceramica, sculptura, pictura, mozaicul sunt unele dintre cele mai des utilizate tehnici. Anumite elemente arhitecturale au, de asemenea, o vocație ornamentală. Spre deosebire de ceea ce credem cei mai mulți dintre noi, decorul arhitectural, ca și arta islamică, în general, este frecvent figurativ. O excepție importantă, cu toate acestea, o constituie clădirile cu vocație religioasă care, teoretic, nu pot să conțină reprezentări ale omului sau animalului. Desigur, decorul unei clădiri este determinat mai întâi de componentele arhitecturii sale. Materiale, arcuri
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
cu dinastia selgiucidă , și este caracterizat prin utilizarea de iwan-uri, a unui pishtak , și o sală de rugăciune sub cupolă. Un iwan este o cameră boltită deschisă pe o latură de o arcadă mare inclusă într-un cadru dreptunghiular. În general, curțile moscheilor au patru iwan-uri, dispuse în cruce. Un pishtak este un portal avansat, de multe ori surmontat de două minarete și deschis de un arc mare. La moscheea Shahului din Ispahan este unul din cele mai bune exemple cunoscute
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
o clădire care este în același timp religioasă și militară, construită, de obicei, într-o zonă de frontieră sau pe o axă de comunicare importantă (litoral, drum mare). El adăpostește militari dedicați credinței, adică luptând pentru Jihad, războiul sfânt. În general, constă într-o moschee, și poate fi folosit ca ospătărie, în special, pentru a găzdui un guvernator sau alt conducător, dar este mai ales o fortăreață, o redută. Variațiile arhitecturale sunt foarte mari, în funcție de perioade și de regiuni. Ribatul din
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
mai multe moschei și celule. Poate găzdui, de asemenea, o școală și este adesea folosit ca loc de funerar pentru fondatorul său. Un Zawiya, ca si un khanqah, este o clădire ce adăpostește sufiți, și un mormânt (al fondatorului, în general). Acesta diferă de khanqah prin dimensiunile sale mai impunătoare și prin rolul mult mai mare care i se acordă educației. În lumea islamică, musulmanii sunt, de obicei, înmormântați direct în groapă, într-un giulgiu, fără sicriu sau mormânt. Cu toate
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Bisericii", "Libertatea creștină", Luther, ca și predecesorii săi, susține ideea separării statului de biserică, libertatea conștiinței. Un alt reprezentant al reformei germane a fost Thomas Müntzer. Spre deosebire de Luther, ca reprezentant al țărănimii, a atacat nu numai catolicismul, ci creștinismul în general și considera că principala sarcină a Reformei constă nu atât în înnoirea bisericii, ci și în transformarea economico-socială a țărănimii și plebei orășenești. Adept al panteismului, Müntzer considera că reforma religioasă este posibilă numai cu ajutorul unei revoluții sociale. Susținea ideea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]