9,813 matches
-
astfel Încît avem, după cum se știe, un “Foucault” american, un “Deleuze” american, un “Derrida” american, etc. O conștiință mult mai presantă a aurei limbajului o au francezii și toți marii intelectuali de altă limbă pe care cultura franceză i-a Îmbrățișat (Husserl și Heidegger, dintre numele citate anterior). Pentru intelectualul francez, lumea este traversată de nenumărate ierarhii. El nu poate decît să constate cu tristețe cum ele cad rînd pe rînd ca Într-un joc de domino. Cultura franceză, grea de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
foarte aproape de celebrul de acum film american Forrest Gump. În film, ca și În roman, este radiografiată antifrastic și amar ultima jumătate de secol, evoluția “societății spectacolului”, a occidentalului lipsit de griji materiale dar degenerat, a moravurilor al căror libertinaj Îmbrățișează, pe urmele marchizului de Sade, crima. Evenimentele luate În considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt omise, aidoma celebrului film
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Quignard, fidel convingerii (exprimată În carte) că arta nu evoluează - ci, cum repetă Hugo Friedrich, este - nu aduce nimic veritabil nou În peisajul literaturii franceze. Nimic nou, dacă ne gîndim la filonul estetizant și la vitalismul sexualist pe care le Îmbrățișează. După 11 septembrie 2001, după intervenția americană din Serbia, Însă, Pascal Quignard este unul dintre scriitorii care, printr-un afișat stoicism aristocratic, ca și prin pesimismul și eleganța oraculară profesate, ocupă un loc aparte În memoria cititorilor francezi. Mai mult
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cinci ani de la evenimentele din 1989, răstimp în care energiile intelectuale ale tinerelor generații, tinerii cultivați și înzestrați, de formație umanistă, s-au îndreptat preponderent către alte domenii, el a fost, probabil, primul (și, o vreme, singurul) tânăr care a îmbrățișat și ilustrat disciplina criticii literare „propriu-zise”, care se afla într-un puternic reflux. Afirmat fulgerător, C.-E. s-a manifestat în primul rând ca un oficiant al criticii de întâmpinare. El dă seama, cu promptitudine (și cu un fler care
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă a apărut a doua metodă a realismului critic, cum i s-a dat denumirea de către Karl Marx. În ce privește sociologia, aceasta a dus la o dialectică... 3. A treia metodă a fost îmbrățișată de Nietzsche, de Sorel și tradusă în fapt de Mussolini. Iată metoda care face apologia luptei. Trebuie făcută ridicarea societății cu forța. Lupta nu este numai în raport cu mediul extern ci chiar în mijlocul societății, în interiorul ei domină lupta. Ceea ce este esențial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
temeliile în acest prim an de viață pe munca venită de la puțini membri. Nădăjduim însă că numărul membrilor cu adevărat muncitori se va mări an cu an și Institutul Social Român al Basarabiei va deveni cu timpul instituția care să îmbrățișeze în câmpul cercetărilor sale problemele sociale cele mai însemnate, care își caută o soluționare în această provincie românească. Primit la redacție: mai 2005 Profesorul Henri H. Stahl și Școala sociologică de la București Ioan Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Muller, 1987, 19) Apărarea împotriva efectelor culturale și politice ale modernității asupra corpului politic are însă nevoie, pentru a fi eficace, de o absorbție homeopatică a realizărilor și instrumentelor organizaționale și tehnologice ale modernității. Acest fel de mișcări intelectuale, ce îmbrățișează modernizarea tehnologică și economică, activismul politic și tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
noțiunea „transformare socială”, folosită în sociologia aplicată, se subînțelege nu doar procesul însăși, ci și participarea activă la acesta” (p. 83). Consider importantă prezentarea unei perspective istorice asupra evenimentelor ce s-au succedat premergător perioadei de tranziție pe care a „îmbrățișat-o” de mai mult timp Republica Moldova. În acest sens, Tudor Danii semnalează existența unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur de melancolie și în amplul reportaj monografic București (1935). Descripția, un lucru neobișnuit la D., primește o tentă de romanțare, privirea bucureșteanului prin adopțiune îmbrățișând forfota colorată a unei urbe de o veselă balcanitate cu o simpatie care nu se dispensează de luciditatea ironică. SCRIERI: Eu sau frate-meu?!..., Craiova, 1929; ed. îngr. Aurora Slobodeanu, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 1976; Celula nr. 13, București, 1932
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
văzut aruncând mărilor trupul tău/ te-am văzut căutând între degetele mele uzina/ dar cunoști tu bucuriile și suferințele zilelor/ în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții Vrancei/ te sărut domniță a migrațiunilor/ te îmbrățișez țărm al zăpezilor.” Cu volumul din 1936, Scrisori către plante (Premiul Societății Scriitorilor Români), poetul își declară „întoarcerea la baladă” și recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în plină tinerețe, de nostalgia
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate, adeseori, și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre Soviete; C.V. Gheorghiu, lansat de Gabriel Marcel și renegat de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic literaturii naționale” (D. Caracostea). Între meritele pe care istoria trebuie să i le recunoască poetei și prozatoarei va trebui să se afle, scrie E. Lovinescu, „dragostea înțelegătoare cu care și-a îmbrățișat noua ei patrie, cântându-i frumusețea sălbatică a Carpaților, legendele Bucegilor”. A scris și teatru: Ullranda, Marioara, Am Verfallstag, Dämmerung, Loïse, Herrn Daniels Witwen, unele piese fiind reprezentate și în străinătate. În Meister Manole (apărută în 1892 și jucată în
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
aristocratică. Practică viciul cu detașare, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Craii își presară chefurile cu visuri, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre tărâmuri îndepărtate, dar adevărata plăcere „o aflau în vorbă, în taifasul ce îmbrățișa numai lucruri frumoase, călătoriile, artele, literele, istoria...” Pirgu este fundamental deosebit de Pașadia și Pantazi, deși e nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Dimensiunea acestuia contrastează atât cu cota valorică a scriitorului, cât și cu modicitatea propozițiilor critice vrednice de reținut. Izbutită ca monografie, prin descrierea exactă a operei cercetate, cartea validează o singură observație structurantă, dar una la îndemâna oricui, aceea că „poetul îmbrățișează tot ce, fiind ales și nobil, suferă și e ursit înfrângerii” și că, în consecință, „simpatia pentru o suferință nedreaptă, care stă în discordanță cu valoarea celui care o îndură” constituie tema centrală și modul de abordare al prozei lui
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
alături de numeroase medalioane dedicate unor scriitori români, semnate de Ștefan Pavelescu și N. Țane. C.A cuprinde și câteva recenzii, consemnări de apariții editoriale, articole despre învățământul românesc și străin, despre viața culturală a orașului și oameni de cultură români, îmbrățișând, cu timpul, o arie tot mai largă de probleme. La rubrica „Inițieri în filosofie” sunt publicate traduceri din Émile Faguet, iar numărul 7 din 1936 conține poeziile Rugă și Intermezzo de H. Heine, în traducerea lui D. Paltin. Alți colaboratori
CETATEA ALBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286178_a_287507]
-
consecvent, manifestând un interes profesional pentru noutățile literare, pe care le selectează însă potrivit unei grile tradiționaliste. Constatând, vădit satisfăcut, că „românul e născut și foiletonist”, el detaliază însușirile pe care trebuie să le dovedească cel ce se încumetă să îmbrățișeze îndeletnicirea respectivă: plăcerea de a povesti și de a emite opinii, capacitatea de dialog cu cultura universală și, mai ales, vioiciunea temperamentală (adică o pledoarie pro domo). În raza sa de interes au intrat mulți scriitori contemporani: Gh. Bogdan-Duică, O.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
CHIRNOAGĂ, Mihail (19.XI.1913, Poduri, j. Bacău - 1.XII.1948, București), prozator și critic literar. Fiu de învățător, C. a absolvit Liceul Militar (1931), îmbrățișând cariera de ofițer. Debutează publicistic în 1929 în „Foaia tinerimii”. Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
, Emanoil (2.II.1890, Botoșani - 13.VI.1962, București), poet și eseist. Născut într-o familie în care fratele mai mare și sora fac studii muzicale serioase, crescut într-o casă frecventată de George Enescu, C. nu putea îmbrățișa decât o carieră legată de muzică. Face studii liceale la Botoșani (1901-1906), pe care le continuă la Liceul Internat din Iași, absolvindu-le în 1908, perioadă în care începe în paralel studiul viorii la Conservator. Anul 1908 înseamnă pentru tânărul
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
the Infant and Child), care devine peste noapte best-seller (100.000 de exemplare vândute numai în primele două luni). În această carte instruiește mamele din America: „În comportamentul față de copii, întotdeauna să fiți obiective, amabile, dar ferme. Niciodată nu îi îmbrățișați ori sărutați; niciodată nu îi lăsați să se așeze în poala voastră. Dacă trebuie, oferiți-le un sărut pe frunte, atunci când le spuneți noapte bună. Dați mâna cu ei dimineața” (apud Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p. 33). Văzut drept unul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed.
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
la Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul (1698) și la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700)? Cărțile mai vechi, ale unor P.P. Panaitescu sau Dan Bădăru, notau o netă ruptură a principelui de atitudinea medievală, religioasă, îmbrățișată la debut sub influența teologului Ieremia Cacavelas și descoperirea unei perspective pozitiviste, științifice în lucrările de maturitate. Doar că "soluția" lor era una marxistă, obligatorie în epoca în care au apărut meritoriile lor studii. Primele scrieri ale lui Dimitrie Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un corn în mijlocul capului. Nici un vânător nu îl poate prinde; totuși, este capturat prin următorul vicleșug: vânătorii duc o fecioară acolo unde el sălășluiește și o lasă singură în pădure; iar unicornul, îndată ce o vede, îi sare în brațe, o îmbrățișează și, în chipul acesta, este prins și expus vederii în palatele regilor. Tot astfel și Domnul nostru Iisus Christos, unicornul spiritual (spiritalis unicornis n.m.), pogorând în pântecele Fecioarei și luând trup din ea, prins fiind de iudei, a fost condamnat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vizită la copii, tocmai din cauza crizelor pe care le făcea Aurelia la plecarea lor. Educatoarea descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre ruși de gât: "Radik, ce faci în orașul ăsta, înveți aici, ești la școală?" Pe rusește, normal. "Nu, Iașa, aici lucrez". M-a luat în brațe, m-a pupat Iașa, toți se uitau la noi, mirați probabil că ne îmbrățișam, eu român, el rus. Era în gară și reporterul de la ziarul fabricii, ne-a făcut poză și am apărut în ziarul Rulmentul, unde s-a scris despre fraternizarea și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]