11,044 matches
-
i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu-i era fidelă și-l înșela cu alții iar, după ce l-a lăsat lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și al romanului Doctor Jivago, apărut în 1957, ecranizat în 1965
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, v. 1010 Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-am înșelat. Că-n van am vrut iubirea să-mi tăinui m-am temut; În fine29, ar fi fost mai bine să n-o fi cunoscut! v. 1015 VAI!30 Dar tot mai bine este că pînă-ntr-un sfîrșit În inimile noastre adînc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
văzut-o sosind bucățele. Pe drumeag, lîngă satul în care mă voi duce să votez în martie, ca simplu cetățean, (75b) ÎI ÎNTREBAM PE SOLDAȚI PENTRU A ÎNCERCA SĂ ÎNȚELEGEM: "Ce s-a întîmplat?" Răspunsul sosea, mereu același: "Am fost înșelați, ne-au înșelat". Mai aud și acum, după patruzeci de ani acest răspuns și mi-am spus că (75c) DACĂ într-o zi voi avea responsabilități, nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "ne-au înșelat". (75d) DE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
bucățele. Pe drumeag, lîngă satul în care mă voi duce să votez în martie, ca simplu cetățean, (75b) ÎI ÎNTREBAM PE SOLDAȚI PENTRU A ÎNCERCA SĂ ÎNȚELEGEM: "Ce s-a întîmplat?" Răspunsul sosea, mereu același: "Am fost înșelați, ne-au înșelat". Mai aud și acum, după patruzeci de ani acest răspuns și mi-am spus că (75c) DACĂ într-o zi voi avea responsabilități, nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "ne-au înșelat". (75d) DE ACEEA vă vorbesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Am fost înșelați, ne-au înșelat". Mai aud și acum, după patruzeci de ani acest răspuns și mi-am spus că (75c) DACĂ într-o zi voi avea responsabilități, nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "ne-au înșelat". (75d) DE ACEEA vă vorbesc limpede. Forța și slăbiciunea Franței vin din aceea că soarta ei nu s-a fixat niciodată definitiv între măreție și riscul mediocrității. (75e) DACĂ, în adîncul meu, așa cum simțiți și voi și, cred eu, așa cum
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a povestirii" comportă un conector DACĂ specific inducției de tipul [DACĂ p ATUNCI q]: " DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a povestirii" comportă un conector DACĂ specific inducției de tipul [DACĂ p ATUNCI q]: " DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "Ne-au înșelat" [q]". Acest DACĂ argumentativ diferă de DACĂ explicativ pe care-l întîlnim în (75e): "DACĂ, în adîncul meu [...], DACĂ în adîncul meu am încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți face alegerea bună pentru Franța [q]". Aceste două utilizări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-am înșelat. Că-n van am vrut iubirea să-mi tăinui m-am temut; v. 1014 În fine, ar fi fost mai bine să n-o fi cunoscut! v. 1015 VAI! Dar tot mai bine este că pînă-ntr-un sfîrșit În inimile noastre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care nu le mai văzuse până atunci, cu cozoroc. Împletiturile de pe aceasta erau parcă la fel ca cele de pe reverele cămășii. Mura mai observă că omul acela zâmbea curat ori așa i se păru ei și dorea să nu se înșele... Avea ochii negri, trăsături blajine, obraji rumeni și era cam rotofei. Da! El era șeful de gară. Era omul care dorea să- i schimbe viața. Atunci când s-a apropiat de ea mirosea a ceva deosebit (odată, pe câmpie, a simțit
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Romano-Catolice, fără de care aceste cruciade nu ar fi avut probabil loc178. Participarea în totalitate a celor mai importante și puternice monarhii din Europa era exclusă. În privința Germaniei, papa nu a avut așteptări mari, și, în această privință, nu s-a înșelat. Aici autoritatea papală scăzuse simțitor, și, în consecință, sprijinul imperial nu a existat. Cruciada nobililor a numărat în rândurile sale puțini nobili din Germania, și aceștia numai din regiunile vestice 179, alcătuind nu o armată proprie, ci luptând alături de loreni
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
relațiile diplomatice dintre cele două țări și problemele privind renunțarea reciprocă la despăgubirile de război. Jacques Bainville, analist al Tratatului de la Versailles, scria în 1920: "Tratatul de la Versailles a legat alianța între Germania și Rusia. Nu avem dreptul să ne înșelăm... Germanii și rușii nu se iubesc, dar ei sunt, ca să spunem așa, complementari"603. Sunt ani în care Europa asistă la noi confruntări în rivalitatea franco-germană. În anul 1923, confuzia din perioada interbelică a atins paroxismul: inflația, ocuparea Ruhrului de către
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
provoacă binele", pe care chiar n-am mai întâlnit-o la nimeni. Întors din lunga aventură cu "năzbâtia" și cu bani grei, Pazvante a fost țepuit de cel mai bun prieten pe care l-a ajutat la nevoie. L-a înșelat cu o sumă mare de bani și, mai mult, a vrut să-l bage "înăuntru". Avea coșmaruri noaptea, se gândea "să facă nenorocirea". El, care nu a intrat niciodată la pușcărie. "Ziua, mă uitam la turlele Catedralei, ore în șir
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sau procese prin care să studieze respectivele date în timp util. A doua este că vederea de la casă în interiorul magazinului este de-a dreptul mioapă. Când oamenii de afaceri încearcă să tragă concluzii pe baza casetelor din magazin, se pot înșela puternic. Iată un exemplu de la un magazin de produse farmaceutice dintr-un mall din Massachusetts. Era unul din primele mall-uri proprietatea unei companii private, astfel încât echipa de management era dornică să vadă care sunt rezultatele. Clientul era mulțumit de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
urmăream femeile cum scoteau capacul, se uitau înăuntru și încercau fără succes să scoată rujul; neavând succes, introduceau unghia în tub și scobeau puțin ca să vadă mai bine cum arată. Experții și-au văzut din nou planurile zădărnicite. S-au înșelat crezând că vor reuși să oprească femeile să testeze rujul. Unii producători de cosmetice recunosc că posibilitatea de a testa crește probabilitatea vânzărilor și încurajează testarea, fără să transforme femeile în infractori. Eu consider că cea mai soluție ar fi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
unor produse pentru sugari, femeile cărora le-am luat interviu au insistat că ele știau prețurile produselor pe de rost, fără ca măcar să se uite. Când le-am luat la întrebări mai în amănunt, am descoperit că în mare parte se înșelau). Pe măsură ce rolul femeilor se schimbă pe parcursul vieții, se schimbă și comportamentul lor la cumpărături. Devin cam va bărbații în privința asta, dar rămân cumpărătorii cei mai importanți de pe piața americană. În general bărbații sunt mai imprevizibili. Am cronometrat suficienți cumpărători și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
culoar de supermagazin, este extrem de evidentă. Totuși, am studiat multe magazine, timp de zece ani, înainte de a ne trece prin cap să cuantificăm acest comportament și să îi analizăm implicațiile. Ne întrebăm uneori cum de acest amănunt semnificativ ne-a înșelat atenția, dar adevărul este că încă mai lucrăm la elementele esențiale ale studiului nostru. Mai sunt multe de făcut. Știința shopping-ului este o disciplină-hibrid - parte din ea este știință exactă, o altă parte știință socială, dar de fapt doar
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
noastră față de o persoană străină care vorbește cu aceeași voce ca și unul dintre părinții sau prietenii noștri; uimire și chiar sentimentul că-i ceva comic, ca și cum părintele nostru și-ar fi pus o mască sau străinul s-ar fi înșelat, luîndu-și o voce care nu e a lui. La fel și cînd intensitatea emisiei vocale este în dezacord cu aparența fizică, fiind puternică la o ființă firavă etc. Să ajungem la sunetele muzicale. Dacă, pentru a ni le fixa în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
artiști și chiar totalității oamenilor, sensibili la artă sau nu. Să recitim ce scria pe această temă Schumann, despre "dificila problemă de a ști pînă unde are muzica instrumentală dreptul să meargă în reprezentarea gîndurilor și a evenimentelor"5. "Ne înșelăm cu siguranță dacă ni-i imaginăm pe compozitori luîndu-și pana și hîrtia cu intenția jalnică de a exprima un lucru sau altul, de a descrie, de a picta. Dar să nu ignorăm influențele contingente și impresiile exterioare. Adesea, pe lîngă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ciudățeniile și gafele altora, anumite părți ale cursului, anumite explicații care i-au impresionat și interesat mai mult pe elevi. Or, se prea poate ca, despre toate acestea, profesorul să nu fi păstrat nici o amintire. Totuși elevul său nu se înșeală. De altfel, e cert că în toate zilele acelui an profesorul a avut foarte prezent în minte tabloul care prezenta grupul de elevi, precum și fizionomia fiecăruia și toate evenimentele care modifică, accelerează, rup sau încetinesc ritmul vieții în clasă, determinînd
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de percepție. Nu ne-am mai gîndit deloc la ele de cînd le-am văzut prima dată și avem, poate, impresia că, oricîte eforturi de memorie am fi făcut, ne-ar fi fost imposibil să le reconstituim. Totuși nu ne înșelăm: recunoaștem locul respectiv și ne amintim totodată starea de spirit în care eram cînd l-am văzut; se pare că amintirea a rămas acolo, agățată de fațadele caselor, așteptînd de-a lungul aleii, pe țărmul golfului, pe această stîncă în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ea, condiția necesară pare a fi o serie de percepții pe care nu le putem retrăi decît făcînd din nou același drum, încît să ne găsim în fața acelorași case, a aceleiași stînci etc. Sîntem așadar aproape siguri că nu ne înșelăm cînd spunem: nu m-am mai gîndit niciodată la asta fiindcă n-am putut, prin memorie și reflecție, să regrupez toate imaginile, atît de diverse și nuanțate, și să reconstitui acea combinație unică și precisă de impresii sensibile, singura care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
vom putea înțelege altfel. Întîlnim însă pe cineva care a participat sau a asistat la ea, care o evocă și o povestește: după ce-l vom asculta nu vom mai fi la fel de siguri ca pînă atunci că nu ne-am putea înșela în ceea ce privește ordinea detaliilor, importanța relativă a părților și sensul general al evenimentului; căci este imposibil ca două persoane care au văzut același fapt să-l relateze mai tîrziu în mod identic. Facem din nou trimitere la Viața lui Henry Brulard
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
replasate 111 (V108) în altul. Adică în ce moment al timpului celui de-al doilea grup 112 (V109) (societățile) care le cuprind 113 (V110) Dar comparațiile pe care tocmai le-am propus (înseamnă în fond). Să nu ne lăsăm însă înșelați de comparația pe care am... 114 (V111) Oamenii de pe stradă formează mici societăți temporare sau chiar... 115 (V112) De aceea avem mai multă înțelegere pentru lipsa de punctualitate a unui artist sau a cuiva care lucrează în funcție de inspirație, deoarece în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sens uzual: interjecții, enunțuri întrerupte, elemente apreciative etc. Situația e cu totul alta în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o rugam, de față cu stăpână-sa, mă respingea cu încăpățînare... Contelui în schimb, în timpul ceremoniei, chiar în clipa în care îmi dădea cuvântul... Și el rîdea citind, fățarnicul... Iar eu, ca un prost...Nu, domnule conte, degeaba, n-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]