9,251 matches
-
Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice.
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al medicinei. Fiica lui Esculap, Higia (sau Higeea) - zeița sănătății, era înfățișată cu un șarpe într-o mână și o cupă în cealaltă. Cupa Higiei cu șarpele lui Esculap încolăcit este considerată simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice.
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
(Hygiea) sau Higeea în mitologia greaca era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o altă versiune, soția) lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit a devenit simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice. Higia învăța oamenii cum să trăiască sănătos, în timp ce sora sa, Panaceea, zeița
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
(Hygiea) sau Higeea în mitologia greaca era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o altă versiune, soția) lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit a devenit simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice. Higia învăța oamenii cum să trăiască sănătos, în timp ce sora sa, Panaceea, zeița vindecării
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
o altă versiune, soția) lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit a devenit simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice. Higia învăța oamenii cum să trăiască sănătos, în timp ce sora sa, Panaceea, zeița vindecării, îngrijea de ei cu ajutorul leacurilor și simboliza medicina curativă. Higia veghea asupra stării de sănătate
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
lui Esculap, zeul medicinei și soției sale Epione. Cuvântul igienă este derivat din numele său. este reprezentată adesea cu un șarpe (șarpele lui Esculap) încolăcit în jurul corpului și ținând în mână o cupă din care bea șarpele, cupa Higiei cu șarpele încolăcit a devenit simbolul farmaciilor și produselor farmaceutice. Higia învăța oamenii cum să trăiască sănătos, în timp ce sora sa, Panaceea, zeița vindecării, îngrijea de ei cu ajutorul leacurilor și simboliza medicina curativă. Higia veghea asupra stării de sănătate a animalelor și a
Higia () [Corola-website/Science/333947_a_335276]
-
("Natrix tessellata") este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa de sud, centrală, Peninsula Balcanică, Asia Mică, Asia centrală, până la Golful Persic și lacul Balhaș. Este răspândit și în România și Republica Moldova. În România se găsește în toată țara, exceptând Moldova; predomină
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
cu aspect de tablă de șah. Adeseori pe ceafă se observă o pată în formă de V. Nu are pete deschise pe laturile capului. Abdomenul este alb-gălbui sau roșu-portocaliu, cu pete negre alternante. este mai adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii dorsali sunt netezi, dispuși în 19 șiruri longitudinale. Ventral are 153-199 scuturi. Scutul anal divizat. Mai are 41-70 de perechi
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
anale situate la baza cozii. La finalul lunii octombrie se retrage în găuri, în locuri destul de ascunse unde intră în hibernare până în luna aprilie, când iese și devine activ. Se hrănește îndeosebi cu reptile (șopârle, chiar de mărimea unui gușter, șerpi tineri), rareori cu mamifere mici rozătoare sau insectivore și păsări. Prada este imobilizată prin încolăcire, pe care o sugrumă și apoi o înghite. Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, masculul imobilizează femela, apucând-o de cap și încolăcindu-se în jurul
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
peste pârâul din localitate. În privința obiceiurilor de căsătorie, la unele comunități din Serbia, în districtul Pomoravlje, se mai menține tradiția plății pentru fata luată în căsătorie. În folclorul băieșilor din estul Serbiei sunt dominante narațiunile despre zâne, comori îngropate, împăratul șerpilor, zburător, vampiri, prezente și la sârbi și la românii timoceni. Se regăsește la ei, de exemplu, motivul general balcanic al dobândirii puterii vitejești cu ajutorul zânelor, cu specificul că personajul ce devine viteaz nu suge lapte de la zâne, ci acestea îi
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
(Vipera ammodytes ammodytes) numită și viperă cu corn, năpârcă cu cioc, năpârcă cu corn, năpârcă cu nas întors, viperă cu nas este o subspecie de șerpi veninoși din familia viperide ("Viperidae") răspândită în sud-estul Europei, inclusiv în România. Este o viperă mare (cea mai mare din viperele europene); masculii ajung până la 90 cm lungime, femelele sunt mai mici. Se caracterizează printr-un bot ascuțit, prevăzut cu
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
este un gen de șerpi neveninoși din familia colubride ("Colubridae"), foarte apropiat de genul "Coluber". Este un grup de șerpi destul de numeros, larg răspândit și prosper, care include circa 11 specii. De șerpii genului "Coluber" ei diferă, în special, prin structura dinților; au dinții maxilari
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
este un gen de șerpi neveninoși din familia colubride ("Colubridae"), foarte apropiat de genul "Coluber". Este un grup de șerpi destul de numeros, larg răspândit și prosper, care include circa 11 specii. De șerpii genului "Coluber" ei diferă, în special, prin structura dinților; au dinții maxilari de lungime egală, și rândul lor nu este întrerupt de un interval fără dinți (diastemă
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
este un gen de șerpi neveninoși din familia colubride ("Colubridae"), foarte apropiat de genul "Coluber". Este un grup de șerpi destul de numeros, larg răspândit și prosper, care include circa 11 specii. De șerpii genului "Coluber" ei diferă, în special, prin structura dinților; au dinții maxilari de lungime egală, și rândul lor nu este întrerupt de un interval fără dinți (diastemă). Capul este alungit, distinct de gât; ochiul de mărime mijlocie, cu pupila rotundă
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil. Pe părțile laterale ale capului, se întinde o dungă închisă de la ochi la colțul gurii Genul "" poate fi considerat ca un grup intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
jos, astfel că la contractarea mușchilor corespunzători ai trunchiului ouăle sunt strânse între ei iar hipapofizele apasă de sus pe capetele opuse ale oului sfărâmând coaja. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. Majoritatea șerpilor acestui gen se reproduc prin depunerea ouălor, adică sunt ovipari. Sunt răspândiți în Europa de Sud și Europa Centrală, regiunile temperate și tropicale din Asia, în America de Nord și America Centrală. Spre deosebire de șerpii din genul "Coluber" ei evită regiunile de deșert și
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. Majoritatea șerpilor acestui gen se reproduc prin depunerea ouălor, adică sunt ovipari. Sunt răspândiți în Europa de Sud și Europa Centrală, regiunile temperate și tropicale din Asia, în America de Nord și America Centrală. Spre deosebire de șerpii din genul "Coluber" ei evită regiunile de deșert și semideșert; cea mai mare diversitate a acestora se află în țările din sud-estul Asiei. În România trăiește o singură specie - balaurul sau balaurul dobrogean ("Elaphe sauromates", cu o denumire mai veche
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul lui Natteri ("Myotis nattereri"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul pitic al lui Nathusius ("Pipistrellus nathusii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Pești: sorete ("Lepomis gibbosus"), știucă ("Esox lucius"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus"), biban ("Perca fluviatilis"), crap ("Cyprinus carpio"), plătică ("Abramis brama"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
sau pe frunzar. Sunt active din aprilie-octombrie. Evită căldura prea mare, apărând mai frecvent dimineața și după-amiaza târziu. În captivitate sapă în nisip galerii cu două ieșiri. Hrana constă din insecte. Are numeroși dușmani, printre care gușterul ("Lacerta viridis") și șarpele de alun ("Coronella austriaca") care le iau drept hrană. Ponta are loc în iunie, când femela depune 4-6 ouă de 7 x 12 mm, roz-gălbui, cu tegumentul zbârcit. Puii eclozează după 45 de zile și au o dimensiune de 51
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
cresteț pestriț ("Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara, Zootoca vivipara"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]