9,824 matches
-
bănățean a cărui figură exprima întotdeauna nopțile nedormite, excesele, alcoolul, femeile, fără a-i afecta mobilitatea facială, de iepure (ne împuia capul cu aventurile lui și habar n-am cum trecea clasa). Altul, cu nume românesc, dar despre care se șoptea că este evreu, avea faimă (tot șoptită) de homosexual (fără altă precizare); mie mi se părea, după figură, cam libidinos. Pentru că îl consideram deci și eu homosexual, îmi era cam silă să vin în atingere fizică cu el. Atingerea fizică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în momentul decisiv, imobili, în transă. Eu, cu grija că va trebui să ne desfacem totuși din strânsoare și să curmăm plăcerea nemaipomenită. La un moment dat, când ceilalți încetaseră deja încăierarea, căci sunase și flecăreau pașnici, K. mi-a șoptit în ureche (îi simțeam răsuflarea fierbinte, mă simțeam, prin fierbințeala asta ce intra în mine, ca împărații romani în abureala băii): „Să ne ridicăm, căci ne observă“ - singura mea dovadă că cele ce se petreceau între noi îi erau conștiente
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
rezista dorului de mamă. Am încercat să-l ascult, am luat România liberă. Se cer masterate și se caută docenți. Un om simplu... ăștia nu se caută, vin ei singuri. Așa că la plecare îl priveam în ochii albaștri și-i șopteam: ai grijă! Îi captam pe toți cu privirea. Să-i păstrez pentru mai târziu. În acel moment am murit pe dinăuntru. Viața emigrantului e o moarte lentă pe dinăuntru. Trupul tău poate fi oriunde, în Italia, în cețurile Angliei, pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
primiți la muncă? — Ei, lasă, e aici un atelier de paste, muncesc femeile toată ziua pentru 600 de euro. Da, dar femeia aia seara se duce la copiii ei, la familia ei. Noi suntem ai nimănui! Când putea, Salvatore îmi șoptea: — Las-o, așa e ea! Du-te și ia o caramea din dulap și dă-mi și mie una! Primul conflict cu ea l-am avut din cauza mâncării! Niciodată n-am putut mânca șorici de porc și gheare de pui
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
boala, că mă nâncă prea mult, că ea se sacrifică degeaba pentru el, că plătește ea tot și el nu e recunoscător... Într-o zi, bietul Salvatore a împins încet castronul cu compot din care mânca în fața ei și a șoptit: — Ia, mănâncă tu! Nu putea vorbi mult, dar înțelegea tot și mie îmi părea tare rău pentru umilința lui. Într-o zi, mi-am spus și i-am spus și lui: — Nu trebuie să rabzi asta mereu! Ridică-te, hai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mesei. Când l-au văzut fiii, nu le venea să creadă. Ea strâmba din nas și spunea cu glas tare, să-l demoralizeze: — Nu merge bine, nu vedeți că nu ridică piciorul cum trebuie? El se intimida, dar eu îi șopteam: — Hai, Pietro, continuă! Devenise un obicei zilnic, îl forțam din ce în ce mai mult. Avea prieteni afară care munceau, venise primăvara și-l păcăleam: — Pietro, hai afară să-l vedem pe Pasquale cu oile! — Bine, Rocco! Mă urma! Cu nimeni altcineva nu putea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
porc condimentate și atârnate la uscat într-o bucătărie de vară, am admirat munții din jur... Seara ne-am întors pe la 20... Concetta a întrebat: — Nu-i așa că nu mâncați nimic? Salvatore și-a pus capul în mâini și a șoptit: — Puțin compot... A fost de-ajuns să declanșeze furtuna: — Păi da, nu te mai saturi odată! Dacă n-aș fi eu, ai fi mort de mult! Eu am grijă de tine și tu nu știi decât să mă nânci! Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
întâm plat un miracol, rănile ei erau închise, nici una nu mai sângera. Pentru că făcuse mișcare. Capilarele ei atât de fragile se oxigenaseră și nu se mai rupeau. Toate capetele s-au întors spre mine și mi-a fost de ajuns. Șopteau între ei, vorbeau despre mine, ar fi vrut să nu mai plec, simțeau că o pot face pe mama lor să meargă. Scrisoarea 110 N-am să înțeleg niciodată femeile care vor să rămână. Pe bărbați, poate. Au un spirit
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu mai vorbește. Mă privește doar cu ochi senini și reacționează doar la manifestări de afecțiune. Mama mi a scris într-o scrisoare: Da, mă port frumos pentru că mi-e tare milă. Câteodată îl mângâi pe frunte pe Nino și șoptește: — Grazie! Câteodată îi dau Anei puțină apă seara, chiar dacă nu cere, și șoptește: — Grazie! Ei trăiesc cu afecțiunea mea, pentru membrii familiei sunt doar o sursă de venit. Împreună au vreo 5 000 de euro pensie. Toate păpușile, bicicletele și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
manifestări de afecțiune. Mama mi a scris într-o scrisoare: Da, mă port frumos pentru că mi-e tare milă. Câteodată îl mângâi pe frunte pe Nino și șoptește: — Grazie! Câteodată îi dau Anei puțină apă seara, chiar dacă nu cere, și șoptește: — Grazie! Ei trăiesc cu afecțiunea mea, pentru membrii familiei sunt doar o sursă de venit. Împreună au vreo 5 000 de euro pensie. Toate păpușile, bicicletele și lecțiile de dans sunt plătite cu bănuții ăștia. Iar ei spun doar: — Grazie
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
orizontul de așteptare. The Telephone Call (Telefonul) e o excelentă descriere a felului cum vede Adcock rolul poetului. Poemul e o loterie care nu oferă milionul de lire, ci experiența acestui milion. Nu e pentru prima oară că poeta ne șoptește că speranța poemului e mai bună decât orice bucurie reală, că lectura e mai presus decât viața: M-au întrebat "Ești așezată? Da? Aici Loteria Universală", au zis. "Ai câștigat, Premiul Special Ultra-super Global. Ce-ai face cu un milion
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
te uiți prin volumul meu de Collected Poems, ai să vezi că multe poeme descriu intensitatea și problemele acestei căsnicii, în special "Separations", "Bonds", "Living Room" și, cu oarecare umor, "Wheelchair". LV. Anniversary se termină astfel: "Va trebui să-ți șoptesc/ direct în inimă: suntem toți / supranaturali zi de zi/ ne ridicăm ființe noi neprevăzute". E o mărturisire a speranței. Toate poemele tale sunt o așteptare a afecțiunii, de toate felurile. Ce te face să scrii așa? Singurătatea, iubirea, nevoia de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
măsurându-mă din cap până-n picioare, și de ceea ce simțeam în timp ce mă străduiam să fac față expresiei ironice și ușor scârbite a ofițerului din fața mea. Încă de la a doua convocare, trecând la un moment dat pe lângă scaunul meu, Virginica îmi șoptise: „Plângi odată, nu sta așa!“ Data următoare, am făcut tot ce-am putut ca să mi pierd din self-control-ul învățat în familie. Am dramatizat situația și m-am pus pe plâns, ceea ce a fost destul de ușor datorită stării mele nervoase. M-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
copac anume de care, vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman trebuie să cunoască, în funcție de ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de inducție în hipnoză, pe câte persoane care practică hipnoza sunt și ar fi imposibil să enumerăm chiar toate categoriile. La fel de important ca CEEA ce spui, este CUM spui. Cred că cei mai mulți dintre noi, ajungem la un fel de discurs monoton șoptit când realizăm inducția, care poate sau nu să fie calea cea mai buna prin care să conducem pe cineva spre hipnoză. Probabil că procedam cel mai bine, atunci când ne simțim noi înșine confortabil cu vocea scăzută cu care vorbim, cu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
copac anume de care, vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman trebuie să cunoască, în funcție de ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
științifică (probabil arheologică). Cea dintâi mostră de "discurs repetat" apare încă din primul schimb de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca exemplu tipic pentru a reliefa procesul microarticulării sensului. Astfel, semnificația celor două configurații subliniate (a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
MÉP) nu erau nici pe departe liniștitoare: au fost destui care nu l-au urmat pe Imrédy, dar îi împărtășeau ideile. Spre exemplu, Milotay István, redactorul șef al influentei gazete Új Magyarság (Noua Ungurime) sau Teleki Mihály, despre care se șoptea același lucru ca și despre ministrul Agriculturii. Fără Partidul (Maghiar) Transilvan (EP), partidul de guvernământ și-ar fi pierdut majoritatea din legislativ până în 1943; la acea dată nu mai avea în parlament decât 173 de deputați (46,8%). În decembrie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
misiunile și comisiunile. Bunurile se împuținează, dar expresele, avioanele, limuzinele gonesc pline de cîrmuitori și intermediari, plini ei înșiși de idei organizatorice. În viața publică europeană crește un vodevil monstru: bărbații de stat și oamenii de afaceri se agită și șoptesc, cu încruntări de sibile, despre organizație și numai despre organizație, iar bunurile care urmează doar să fie organizate dispar văzînd cu ochii. Contrazicerea e completă și complet comică. Desigur activitățile formale - politică, afaceri, administrație - au o grozavă putere de seducție
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
problema este chiar mai complexă, în sensul că ar exista o entitate care are rolul să-l testeze pe om să-l ademenească cu tot felul de ,,vorbe mierloase”. Această entitate (?) are rolul de ademeni omul și de a-i șopti permanent: Tu ești cel mai deștept, tu ești cel mai frumos, ești cel mai grozav dintre toți, ție ți se cuvine, ceilalți sînt proști, nu merită nimic și poți să calci peste ei !” Aceasta este ,,capcana” care ni se întinde
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
profund omenească, se poate transforma cu timpul într- un orgoliu de cele mai multe ori nejustificat : acela de a fi ,,slăvit” de cei din jur. Oamenii aleargă nesăbuit după slava celor din jur. Și asta pentru că ,,cineva” are sarcina de a ne șopti tot timpul la ureche, de a ne ademeni, de a ne testa: ,,tu ești cel grozav, ție ți se cuvine, tu ai dreptul să calci peste alții “ Iar cel slab pregătit, cel prost cu alte cuvinte cade testul ! Cu ani
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a poeziei la clasă prin jocuri și redactarea poemelor plecând de la cuvinte și scheme simple; apoi activități de folosire a dramei în clasă piesele de teatru de Shakespeare fiind luate ca exemplu exerciții de genul -jocul de rol, repovestire, dictarea’’ șoptită’’ sau ‘’fugind’’, simulările; sa dat un ghid cu o sută de idei pentru folosirea literaturii în clasă; s-a studiat si s-a comentat romanul ‘’Departe de lumea dezlănțuită’’ de Thomas Hardy în paralel cu vizionarea filmului. S-a lucrat
Caleidoscop by Maria Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93253]
-
Tăcuți, blajini și singuri, Îndurerați și triști, Străini în astă viață, Înfricoșați de moarte, Acoperiți de îngeri, Dar izolați de oameni, Îmbătrâniți de tineri Dar tot copii fiind, Așteaptă să ne vadă, Ar vrea să ne cunoască Sau poate...să șoptească... Noi ne aflăm aici... “ Carmen Cu aceste versuri copiii voluntari și cei din clubul IMPACT “Vasiliada” au făcut o colectă pentru persoanele de vârsta a treia, au pregătit un program de colinde, au scris scrisori și au realizat felicitări pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
Unii o simplifică nejustificat. Pentru a le fi ușor si mai bine. Și dacă suntem uneori nemulțumiți de cei care ar trebui să privească mai mult spre truda noastră și nu o fac... tot noi să ne întoarcem și să șoptim în interesul celor care și prin care împartășim satisfacții deosebite. “Sunt de partea celui care nu știe.El are sorți să caute ceva”( Constantin Noica). Iubirea de virtute, sentimentul de demnitate, fericirea tuturor , Binele tău și Binele semenilor, împlinirea, calitatea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
criticismului retoric și al științelor comunicării, își expune și intercalează propria-i înțelegere și propriile-i opinii în legătură cu cele discutate. De asemenea, cere permanent opinia cititorului pentru a se asigura că acesta este prezent, este concentrat pe cele scrise și șoptite de către autoare, care își prezintă cu o sinceritate seducătoare adevărata aventură trăită în chiar procesul elaborării și redactării cărții de față. Rămânând foarte aproape de textul prezentat, aflăm de la autoare că această carte reprezintă sfârșitul unei aventuri intelectuale, în care își
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]