13,008 matches
-
o zonă de climă temperat-continentală cu influențe submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire importantă a fost cea a unui "Homo Sapiens" în vârsta de 8000 de ani
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire importantă a fost cea a unui "Homo Sapiens" în vârsta de 8000 de ani (î.C). Primele săpături pe șantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de istoricul Vasile Boroneanț, începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
șantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de istoricul Vasile Boroneanț, începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
portuare, șantierul naval dau avânt la o dezvoltare economică în regiune fără precedent. Un fapt concludent în ceea ce privește politicile de protecție a monumentelor istorice, în anul 1836 banul Mihalache Ghica face propunerea de a strânge într-un singur loc toate artefactele arheologice ce vor fi găsite pe teritoriul orașului. Urmare a acestui demers, până în primul război mondial vor începe primele cercetări arheologice conduse de Prof. arheolog A.T. Laurian, când se alcătuiește un plan cu zone protejate ale orașului (ce nu va
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a monumentelor istorice, în anul 1836 banul Mihalache Ghica face propunerea de a strânge într-un singur loc toate artefactele arheologice ce vor fi găsite pe teritoriul orașului. Urmare a acestui demers, până în primul război mondial vor începe primele cercetări arheologice conduse de Prof. arheolog A.T. Laurian, când se alcătuiește un plan cu zone protejate ale orașului (ce nu va fi respectat), va lua ființă Societatea de Istorie și Arheologie ce avea ca scop „a face ceva în folosul comun
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Monumentul Partizanilor severineni din timpul primului Război mondial. La 3 decembrie 1977, Iosip Broz Tito îl întâlnește din nou pe Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin, în vederea începerii lucrărilor la hidrocentrala "Porțile de Fier II". Cu prilejul construcției noii hidocentrale, perimetrul arheologic de la Castrul și podul Drobetei trec printr-o etapă de distrugere și nepăsare deosebită, determinată de schimbarea ireversibilă a topografiei pricinuită de ridicarea nivelului Dunării cu 4-5m. În tot acest răstimp, autoritățile comuniste nu au dovedit nici un interes cu privire la conservarea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
nu au dovedit nici un interes cu privire la conservarea ruinelor. Cei care au luptat pentru protecția lor au fost numai oamenii de cultură locali. Cât au putut, ei s-au împotrivit planurile autorităților comuniste de distrugere a unor părți importante din situl arheologic al Drobetei, în alte cazuri, au făcut apel la alți oameni de cultură influenți din capitală. Blocurile oribile din beton ce marchează distrugerile din această perioadă pot fi văzute încă și azi din tren sau din curtea Muzeului Regiunii Porților
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Valahiei. În capela familiei Știrbei, aproape de castel, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În rest, în oraș mai există alte nouă obiective incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov. Șapte dintre ele sunt situri arheologice. Unul este monument de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din localitatea Buciumeni, fostă biserică de curte ridicată în 1787. Crucea comemorativă ridicată în 1928 în memoria victimelor Primului Război Mondial este clasificată și ea ca monument de for public.
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
istoriei în spatiul geografic care conturează municipiul Calafat și satele componente - Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi - au evidențiat existența unei populații statornice așezată în vatra susmenționată din cele mai vechi timpuri, o populație cu cultură materială și spirituală proprie. Cercetările arheologice confirmă diferențierea socială în sec. III-I î. Hr. și în sec. I d. Hr., ca și legăturile tot mai active cu romanitatea balcanică, inclusiv prin punctul de trecere a Dunării din dreptul Calafatului. Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Almăjel, Bâlta, Braniște, Fratoștița, Răcarii de Sus și Uscăci. Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oraș și un important nod feroviar și rutier al Olteniei. Pe teritoriul orașului descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparținând renumitei culturi de Coțofeni din epoca bronzului, precum și Tezaurul de la Filiași, care conține dinari de Friesach și Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localității datează de la 1 ianuarie 1573. O
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,17%). Pentru 6,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția populației în ultimul secol: Densitatea populației în ultimii 30 de ani: Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existența unor așezări umane în perimetrul actual al orașului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca și prezența neîntreruptă a comunităților locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
și inscripția bilingvă (franceză-română): În Slobozia există 92,04 ha spații verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha): Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, aparținând culturii Boian, atestă existența unei așezări neolitice în această zonă (3000 - 2500 î.Hr.).
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
numea "Eșteu", de la numele pârâului ce o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu" și, în cele din urmă, în "Iștău". Regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru ilustrat de: În zona apropiată Mizilului, cele mai multe descoperiri arheologice s-au realizat în situl arheologic de pe valea pârâului Budureasa. Aici s-au găsit un șir de așezări și necropole din paleolitic, neolitic (culturile Criș, Dudești, Boian, Precucuteni, Gumelnița), epoca bronzului (culturile Tei, Monteoru, Coslogeni), epoca fierului (culturile Halstatt, Latène
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu" și, în cele din urmă, în "Iștău". Regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru ilustrat de: În zona apropiată Mizilului, cele mai multe descoperiri arheologice s-au realizat în situl arheologic de pe valea pârâului Budureasa. Aici s-au găsit un șir de așezări și necropole din paleolitic, neolitic (culturile Criș, Dudești, Boian, Precucuteni, Gumelnița), epoca bronzului (culturile Tei, Monteoru, Coslogeni), epoca fierului (culturile Halstatt, Latène). Prima mențiune documentară a localității pare
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Mizilul a trecut la județul Prahova. Tot atunci, satul Cireșanu a trecut la comuna Baba Ana. Opt obiective din orașul Mizil sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène descoperită în strada Mihai Bravu nr. 102; necropola de înhumație din secolele al IV-lea-al V-lea din strada Țepeș Vodă; așezarea din secolul al IV-lea e.n. descoperită „la Vinalcool”; situl de la „Casa de
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
transportul sării, cu numele de "Scichul". În 1482 Matei Corvin declară așezarea oraș regal. În ceea ce privește așezarea secuilor în Scaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute din periegeze și săpături arheologice. Având în vedere numărul destul de mare a lăcașurilor de cult în stil romanic din perioada arpadiană putem presupune că zona Mureșului era printre primele zone ocupate din Ținutul Secuiesc. Majoritatea bisericilor romanice pe parcursul secolelor erau lărgite sau transformate. În 1616
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine dupa evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii. Din punct de vedere al vestigiilor arheologice, în arealul orașului Tîrgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic și epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
14). Așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea „Salinae”. Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu „Salinae”, ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare (confecționate din
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]