10,418 matches
-
În privința antecedentelor personale ale poetului, numeroase documente atestă constituția psihică ciclotimică, premorbidă, a lui Eminescu. Fiind în general cunoscute, reamintim doar portretul tipic făcut lui Eminescu de către Caragiale: "...așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist, blând și aspru, mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit de toate, aci de abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții, fin și iritat ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! fericită pentru artist, nefericită pentru om". Într-un document citat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Prin împletirea armonioasă a învățământului cu cercetarea, prof. Gh. Ghimicescu a format o școală de analiști și oenologi capabili să onoreze posturile pe care le ocupă, iar prin rezultatele muncii să omagieze memoria dascălului lor. Imaginea sa, a unui om blând, de o superioară simplitate, care a lăsat datele fundamentale ale omului de știință și ale profesorului, rămâne un exemplu viu pentru cei care l-au cunoscut și le-a făcut onoarea să colaboreze. M. Cotrău, V.D. Cotea [Textul este reprodus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
urcat treptele podiumului, ci a venit înaintea primului rând de bănci de unde ne-a privit câteva secunde în tăcere. Apoi, zâm bind, ne-a adresat următoarele cuvinte: — Veniți mai aproape, de ce vă sfiiți, reputația mea este de om cu moravuri blânde. Ne-a cucerit îndată cu acest fin umor care-i pigmenta întotdeauna, de altfel, discursul profesoral, îi umaniza erudiția, cum aveam să constat, cu delectare, de-a lungul celor trei ani ai cursului său de literatură universală. Nu concepeam, pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui spectaculoase, la acele izbucniri ale sale care pot să treacă drept agresivitate de nedomolit, incurabilă, se va mira, desigur, citind ce a scris Nichita Stănescu despre prietenul său, într-o poezie pe care i-a dedicat-o: „Ursul acesta blând și calm și bleg, Fănuș / e apucat de nimeni ca de doruri, / dă cu sărutul numai doar în zboruri / Iar iernii lumii e învârtecuș.“ „Urs“, da, într-adevăr, dar „blând“, „calm“, „bleg“? Cum se poate? Se poate, pentru cine trece
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o poezie pe care i-a dedicat-o: „Ursul acesta blând și calm și bleg, Fănuș / e apucat de nimeni ca de doruri, / dă cu sărutul numai doar în zboruri / Iar iernii lumii e învârtecuș.“ „Urs“, da, într-adevăr, dar „blând“, „calm“, „bleg“? Cum se poate? Se poate, pentru cine trece de aparențe. Mă atrăgea, desigur, la Fănuș Neagu și faptul că frecventa lumea literară, că avea cunoscuți pe la reviste, pe la edituri, pe la radio, foști colegi de la Școala de Literatură, acum
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fost vapor / Scufundat de mult în mare. / Scos apoi încetișor, / Mii de ani, cu greu, de soare // Oameni, cai, lei în neștire, / Au trăit pe punte-odată, / Ne-au lăsat în amintire / Numai sarea lor curată“. Masa și patul: „Lampa pâlpâie blând / Se desface-o lumină, / Fața noastră, pe rând / Către masă se-nclină // Și apoi, liniștiți, / Ne-ndreptăm la culcare... Nu vom fi biruiți / Deșteptarea ni-i mare // Între masă și pat. / Între somn și trezie. / Se păstrează curat / Parc-un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dedicație așternută pe prima filă a unui exemplar din Subiect banal, aflat în posesia mea de mulți ani. Transcriu: „D-lui Teodor Manea, nu, nu «domnului», ci prietenului, omului de caldă, frățească omenie, și pentru copilăria petrecută sub privirea sa blândă, pe același bulevard Cuza în care, în paginile Ghetto-ului, tremură și cântă toată viața mea, și pentru tot ce ne leagă acum, dincolo de geanta reprezentantului Schmidt al librarului Manea, omagiu, Ury Benador.“ Datat: 19.7.1935. Să notez că geanta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
împlinirea celor 8 zile cât dura recluziunea totală, Daniil și-a privit tovarășul, s-a scufundat în rugăciune, după care s-a așezat pe burtă, cu mâinile întinse, în semn de sfânta cruce cu trupul și i-a zis doctorului, blând și poruncitor: „Punete pe mine!” Doctorul s-a așezat cu spatele pe spatele lui, în aceeași poziție de Sfânta Cruce. — Doctore, nu mai spui nimic altceva, decât atât: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
emoțiile indignării generațiilor anterioare de cititori. Cititorul de azi, la fel ca cel de dinainte, reacționează cu aceeași oroare la descrierea lui Machiavelli (în capitolul 8) a faptei tânărului Liverotto din Fermo (Oliverotto Euffreducci), care și-a înșelat și ucis blândul unchi pentru a pune stăpânire pe cetatea Fermo. În mod similar, cititorii din trecut și cei din prezent au considerat scandalos faptul că Machiavelli l-a felicitat pe Liverotto pentru măiestria cu care și-a îndepărtat unchiului. Un alt pasaj
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dezvăluirea sfaturilor sale secrete să-l expună și să-i expună națiunile în suferință... Scopul acestei înțelepțiri a oamenilor a fost să instruiască națiunile sub pretextul instruirii pricipilor...". 41 Edițiile din 1532 ale acestor două cărți realizate de editorul Antonio Blândo din Romă sunt legate într-un singur volum: Princeton University, Firestone Library, Rare Books, 7510.606. 1532. 42 Într-o anexă la Angelo Ridolfi, Pensieri intorno allo scopo di Nicolò [sic] Machiavelli nel libro "îl Principe", Destefanis, Milano, 1810. 43
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
moartea lui Neamțu, Andrei Mureșanu, Povestea magului călător în stele, Icoană și privaz etc., pentru a ajunge la ideea că "scrisul ca o activitate oarecare, reprezentând un nivel inferior al creativității, se află înscris și în perspectiva unei ironii mai blânde, implicând accente autoironice ("În caietul cronologic scriam stihuri..." Criticilor mei). Privit în contextul operei eminesciene, "desemnând actul lecturii, termenul a citi participă la "construirea" (sugerarea) atmosferei în care se desfășoară lectura, precum și a atitudinii/perspectivei din care este evocată [...]. Verbul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
șutează excelent de la circa 25 de metri, dublând avantajul băcăuanilor. Min. 87, Goooooool FCM Bacău: Curiliuc înscrie cu un șut de la 11 metri lateral stânga, după o combinație cu Lipovanu. FCM Huși: Ciochină (min. 46 Ciocoiu)Ruja, M. Marian, Mihăilă, Blândă - Melinte, Bălan, A. Dumitru (min. 56 Petruț), Anton - Mocanu, Mistreanu. Antrenor: Cătălin Nicolau. FCM Bacău: StamatinMihălăchioaie (min. 63 Eudean), Lozneanu, Ursu, Codreanu - Huiban (min. 53 Lipovanu), Taban (min. 75 Curiliuc), Apostol, Doboș - Vraciu, Boghian (min. 53 Menghia). Antrenor: Gheorghe Poenaru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sa: Al meu zbuciumat suflet se-ntoarce de la sine Cătră limanul dulce al zilelor senine Din vremea cea trecută. (Poezii, p. 116). Prin această optică, amintirile și evocările autorului junimist se situează la confluența dintre episoade ce aduc a poveste "blândă", avându-l pe autor drept personaj principal, și "radiografia" unor medii socio-culturale ale vremii în care a trăit un om important, dar modest, educat, bonom, omenos, prețuit și chiar iubit (aproape de toți!), așa cum l-au cunoscut numeroși contemporani ai săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-ți este misiunea! Constituția din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă, și Măria-ta ești chemat să o deschizi. Fii, dar, omul epocei; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria-ta, ca domn, fii bun și blând, fii bun, mai ales pentru aceia pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă, dar, ca domnia ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
e o chestiune de resursele pe care fiecare țară le are la dispoziție. De unde nu e, nici dumnezeu nu cere. Sau, prin similitudine: cheltuim pentru Îngroparea viei În fiecare an, ori acceptăm pierderea datorată unei ierni grele din zece ierni blânde? O dilemă la care e greu de răspuns... În ceea ce ne privește, tot răul spre bine: am avut noroc de iarnă, sezon În care procesele biologice, deci impactul ecologic, sunt mult diminuate. Totul e Însă să existe bunăvoința de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se creadă că protecția mediului purcede exclusiv din ecologie. Privind din interiorul acestui domeniu aplicativ, vedem convergența celor mai diverse și neașteptate impacte asupra mediului și a organismelor ce-l populează. Un exemplu: o sticlă abandonată, ca să folosesc un termen blând, În mediu nu Înseamnă doar chimia care a produs-o; Înseamnă nivelul de educație al fostului proprietar, adică pedagogie; Înseamnă starea lui, adică psihologie; Înseamnă contextul În care a fost golită, adică sociologie; Înseamnă raportul dintre prețul ei și cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
arată Încă ca niște dealuri acoperite cu vegetație, de sub streașina cărora se mai ițește Încă vechea stâncă. Cele care n’au rezistat luptei nu se deosebesc cu nimic de un deal oarecare. Între semeața și stearpa stâncă de odinioară și blândul deal, e o singură deosebire: entropizarea; și o singură cauză: eterna mișcare a materiei, În forme fizice, chimice și biologice. Să nu credeți că astfel chinul stâncii a luat sfărșit! În scenă a intrat și omul. Ca cioban, agricultor ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Biruit-au gândul Gând cu gând am sorbit din slove, Peste veacuri multe pășind, Biruit-au vrerea-mplinirii Ce să dea lumii un nou gând. Vise mari și blânde speranțe Luminat-au ani mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
poți și numai tu ești îndreptățit să faci. Cu Dumnezeu înainte. Badea Gheorghe Mi-e dor de prietenul meu Am fost colegi de liceu. Nelu, era un adolescent slăbuț, timid, retras, cu ochi mari albaștri, cu o privire senină și blândă. Era sărac îmbrăcat, locuia la internatul liceului, dar la orele de curs dădea răspunsuri foarte corecte, mai ales la matematică și fizică. După liceu, ne-am despărțit, am mers fiecare pe drumul propriu, urmând cursurile unor facultăți diferite, eu Facultatea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
așa ca un trăznet, a deschis ușa frigiderului, a spus un „Aaaa” și s-a prăbușit. Nu-mi vine să cred nici astăzi, îi simt adesea lipsa și pot spune că adesea mi-e dor de el, de vorba lui blândă și sfătoasă, de felul minunat în care știa să mă asculte, de sfaturile lui înțelepte, profund umane, de participarea lui sinceră la toate bucuriile și necazurile mele. Era omul în care puteam avea oricând totală încredere, în care credeam fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ăsta. Sau făcea un foc mare. V-am mai zis că nu țin minte foarte bine. Aduna crengile rupte, ramurile de nuc, frunzele uscate. Uite, că dacă erau frunze uscate, asta însemna că era toamnă. Sau nu. Era o căldură blândă, un soare leneș, cam așa ceva. La patru ani vezi viața mai aproape de sol. Mai de jos. Altă perspectivă. Ce făceam io acolo e problema. Nu făceam nimic. Eram, pur și simplu. La vârsta aia, nimeni nu e obsedat de ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lume a dracului de complicată, mai greu de descifrat. Ce e dincolo nu merită nuanțe pentru cei din cartier. Cartierul e ultrasuficient. Ai aici tot ce-ți trebuie. 21. „La lemne“ Un ger amăgitor, fals, sec. Sterp. Sau un ger blând, neserios. Nouă grade, zice termometrul din intersecție. Mai bine ar ninge, naibii. Asfaltul gri poros și câini care moțăie peste guri de canalizare aburinde. Plus câțiva aurolaci rufoși, parcă mototoliți, folmotoace de aurolaci ciufuliți. - Sfârșit de secol în București, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
printre altele și un mod operațional, extrem de eficient și benefic în exersarea limbii engleze, mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au căpătat viabilitate și respect în timp. Tata m-a însoțit de fiecare dată și m-a ajutat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
catapeteasmă mai erau și icoanele Mântuitorului, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și a Sfântului Ierarh Nicolae, semnate de același Ioan Bontea. Mai târziu am aflat, la școală, că picturile au fost realizate cu mult talent în stilul renașterii italiene. Chipurile blânde și ochii ce te urmăreau din toate părțile îmi dădeau sentimentul că icoanele erau în realitate niște ferestre, iar în spatele lor se aflau însăși cei imortalizați etern în ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
arătăm ca două zâne. Astfel, l-am rugat pe bunicul să ne spună câte ceva despre satul frumos care i-a adăpostit copilăria năzbâtioasă, tinerețea zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]