11,853 matches
-
sinistră a morții, cu trupurile aproape tăiate de rafalele ucigașe. Cad unii peste alții. Lângă el, se trântește Caftoi. Cu grenadele pregătite, țâșnesc amândoi către cazemată. Bocancii țintuiți strivesc piepturi, fețe, brațe. Dar nu se opresc nici la vaietele celor călcați în picioare sau la horcăiala celor atinși de moarte. Din fugă aruncă simultan grenadele apoi se trântesc la pământ. O explozie puternică amuțește scula aducătoare de moarte. Mirosul de pucioasă le intră în nări. Praful din piatra măcinată de explozii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
posibilitatea să cădem în spatele lor. Cam riscant. Înseamnă să ocolim, durează mai mult și am putea avea bafta să dăm peste cine știe ce surprize. Mi se pare logic să urmăm drumul nemților, așa măcar suntem siguri că nu sărim în aer călcând pe vreo mină. Ce-or fi cărând atâtea camioane? Mai mult ca sigur evacuează echipamentele odată cu apropierea frontului. Am înțeles că aici este un centru de transmisiuni foarte important. Iar asta nu o pot face decât noaptea, când sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu-i face mai puțin prudenți. Nu își permit să fie luați prin surprindere, iar pădurea poate oferi destule surprize. Nu de puține ori nemții mascaseră cuiburi de mitralieră în coroanele copacilor, sau legaseră în serie mine pe trunchiurile lor. Călcai pe un singur fir și totul în jurul tău sărea brusc in aer. Astfel de capcane puteau rade o companie întreagă într-o singură clipă. În cele din urmă văd drumul. Se desfășoară în fața lor, tăcut și alb. Deodată, Romulus îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că toată țara nu era decît o Închisoare ca și zecile de penitenciare ce funcționau anume pentru a nu se observa Întregul. Adevărul, acesta la care ajunsese, Îi născuse un optimism de o Înspăimîntătoare robustețe asemeni pămîntului pe care Îl călca, neinteresîndu-l că o parte din acesta - cîteva hectare - Îi fusese cîndva În proprietate, știa acum că proprietățile se dobîndesc și se pierd și iar se dobîndesc și se pierd, peste oameni, hîrtii, hîrlețe, jafuri, prejudecăți și generații, În timp ce el - pămîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
aduci aminte? „Mon enfant, ma soeur...” Recitam În lumina stelelor sticlind. Era În l940, generalul De Gaulle Își lansase apelul către armata franceză. Ceva din măreția lui Napoleon În fața Marii Armate. O lume Întreagă visa la libertatea ce-i fusese călcată În picioare de atrocitatea unui regim de ocupație și teroare. Încet, toată Europa avea să intre sub același Întuneric. Bătuse cea mai gravă oră a istoriei de pînă atunci.” Ți-aduci aminte? Priveai ca și mine cerul Înstelat. Acum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
consemnează memorialistul, silueta lui Blaga, așa cum se strecura ea atunci, printre trecătorii grăbiți, pe străzile Clujului. Îmbrăcat mai totdeauna în costume de culoare închisă, cu pălărie de fetru, cu umbrelă - pe vreme ploioasă - și ținînd în mînă o servietă, omul călca fără grabă, părînd, cu fiecare pas, că se coboară de pe niște trepte nevăzute. Cînd era salutat, își ridica, politicos, pălăria și înclina, ușor, capul. Cînd se întîlnea cu prieteni, se oprea și le întindea, afectuos, mîna". Întocmai astfel îl conservă
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
plină de un pitoresc în care se poate descifra încă o dată legătura organică a poetului cu mediul său natal: "Pe Valea Borcutului, femeile treceau cu legănașe de lemn, ca niște luntri mici, scobite, atîrnate pe umăr. Cu furca în brîu, călcau apăsat și torceau. Se grăbeau spre casele din cîmp, la bărbații lor. ŤNu ți-e greu să duci și legănașul și să și torci? ť a întrebat-o Blaga pe nevasta care tocmai ne ajunsese din urmă. ŤNu, domnule, i-
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
au creat nimic în ordine artistică și nu e greu de prevăzut că nici nu vor crea. Libertatea, pe care toată lumea o batjocorește, fie suprimînd-o cu cinism, fie răstălmăcind-o cu inconștiență, este o valoare ce se lasă foarte ușor călcată în picioare, dar totdeauna cu teribile sancțiuni morale. Aștept cu melancolie, dar și cu secretă satisfacție, să văd cum toți cei care trădează astăzi condeiul lor de scriitor, pentru a obține în schimb o carte de membru, o insignă și
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
Mitchievici Cînd în 1925 apărea filmul lui Charles Chaplin, Goana după aur, nu știu dacă era de imaginat că ea va fi urmată în film de goana după petrol. În Gigantul (Giant, 1956) lui George Stevens, Leslie Benedict (Liz Taylor) călca delicat într-o băltoacă unsuroasă, urma ei umplîndu-se cu lichidul la fel de prețios ca și aurul odinioară și care-l făcea pe Jeff Rink (James Dean) să se îmbogățească peste noapte și să-și piardă mințile. Dallas-ul, printre filmele copilăriei și
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
rolul de disciplinare și de înfrânare a individului, de înnobilare, de sfințire a inteligențelor. Nu ne lipsesc Legile, nu ne lipsesc bogățiile, nu ne lipsesc competențele; ne lipsește acea educație cetățenească absolut necesară pentru a valorifica ce avem. Legile se calcă, bunul plac, hatârul și interesul personal sunt motorul secret al vieții de toate zilele. Ne trebuiesc oameni! Acesta e elementul cel mai prețios în viața unei națiuni. Nu bani, nu legi, ci oameni în adevăratul înțeles al cuvântului." (p. 34
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
noiembrie - Vaiera. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului l În 21 noiembrie Omul a fost creat de Dumnezeu pentru veșnica fericire. Diavolului i-a reușit întrucâtva să-l abată de la aceasta, ca să zădărnicească planurile lui Dumnezeu. Omul cel dintâi a călcat porunca, s-a făcut vinovat de pedeapsă, dar nu fără de nici un remediu. Planul lui Dumnezeu nu va fi zădărnicit. Omul va ajunge la fericire, dar numai după ce liber își va alege să facă voia lui Dumnezeu, precum strămoșii din Rai
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
Adam și ai Evei. Fecioara Maria a corespuns întru totul harurilor nenumărate ce se revărsau asupra ei, în vederea înaltei misiuni ce avea de îndeplinit. Și toate acestea erau prezente înaintea lui Dumnezeu încă de pe atunci, de când omul, cu necredință, a călcat porunca ce i-a fost dată, ascultând mai bucuros sfatul celui viclean. Fericitul Augustin spune: „Acela care te-a creat, omule, fără de tine, nu te va mântui fără de tine“. Astăzi este începutul bunei voințe a lui Dumnezeu, „luminat se arată
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
figura de stil care constă în asocierea neașteptată a doi termeni contradictorii sau cu semnificații opuse, cu scopul obținerii unor efecte expresive surprinzătoare. Exemplu: "De la holdele din Bărăgan Cu spicul greu Atârnând în sus Am învățat Că tot ce ne calcă pământul Devine pașnică recoltă.” ( M. Sorescu- Astfel) Personificarea este figura de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor idei abstracte însușiri sau manifestări ale omului. Exemplu: " Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
tranzacțiunea să se facă prin lege. Tocmai vorba noastră; quot capita tot sensus. De aceea am și zis că singurul loc unde avea să se hotărască e Camera. Nu mai întrebăm de ce "R. L. " crede că legea nu s-au călcat. Pentru că " Fericiți cei ce cred! " [16 noiembrie 1877] SITUAȚIA DIN FRANȚA Rareori au stat față în față în vreo țară partide atât de estreme ca acelea din Camera franceză. Alături cu elemente istorice, cu nume cari se citează de câte ori se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să-și îngăduie luxul națiilor industriale înaintate. Neapărat că nu trebuie să rămânem popor agricol, ci trebuie să devenim și noi nație industrială, măcar pentru trebuințele noastre; dar vezi că trebuie omul să-nvețe mai întîi carte și apoi să calce a popă, trebuie mai întîi să fii nație industrială și după aceea abia să ai legile și instituțiile națiilor industriale. Să zicem, bunăoară, că cineva are un palat cât al lui Vodă, și venituri numai de pe un petec de cincizeci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai mult decât poate pentru noi? După cât auzim, ea nu are nimic de zis daca i se asigurează neutralitatea întregei Dunări de Jos. Dar cum să se asigure această neutralitate? Printr-un tratat? Ridicol! Tratările se scriu astăzi pentru ca să fie călcate de-a doua zi. Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o înapoi, drept din dreptul nostru și pământ din pământul nostru? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ei. Numai toți semnatarii Tratatului de Paris, care va servi de bază a deliberărilor Congresului, ne pot da ceva - lua nu ne pot nici ei nimic. Se zice cumcă argumentarea unei părți ar fi următoarea: împăratul nu voiește să-și calce cuvântul și, în marginele voinței sale individuale, nici nu-l calcă vreodată, dar voința poporului rusesc cere reluarea Basarabiei. Dar cu modul acesta orice tratat încheiat între două state se poate nimici. Caracterul individual al monarhului nu este decât o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bază a deliberărilor Congresului, ne pot da ceva - lua nu ne pot nici ei nimic. Se zice cumcă argumentarea unei părți ar fi următoarea: împăratul nu voiește să-și calce cuvântul și, în marginele voinței sale individuale, nici nu-l calcă vreodată, dar voința poporului rusesc cere reluarea Basarabiei. Dar cu modul acesta orice tratat încheiat între două state se poate nimici. Caracterul individual al monarhului nu este decât o garanție mai mult pentru respectarea unui tratat, nu este însă unica
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ingratitudine pe care corespondentul Nordului" îl strecoară la sfârșitul articolului său, sânt {EminescuOpX 51} multe de zis în privința aceasta. Nu negăm îndatoririle ce avem către Rusia, când acum vreo cincizeci de ani ea a făcut să reînvieze privilegiurile noastre călcate în picioare de Poartă, aceasta n-o uităm; însă, din nenorocire, trebuie să ne aducem aminte că această binefacere a fost răsplătită prin pierderea Basarabiei, care este a treia parte din teritoriul României, și din care bucățica restituită la 1856
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierderea Basarabiei, care este a treia parte din teritoriul României, și din care bucățica restituită la 1856 este astăzi încă obiectul poftelor cabinetului din St. Petersburg. Pe lângă asta, de câte ori de atunci n-am plătit acest serviciu? Țara noastră a fost călcată de vreo patru-cinci ori în acest secol de către Rusia; din această cauză comerciul și agricultura noastră au trebuit să sufere niște catastrofe aproape periodice, cari la fiece zece-cincisprezece ani ne fac a pierde tot fructul muncei noastre. Noi sîntem baza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor să vie pe locurile Moldovei ori păstorii noștri cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tine să-ți răsplătești asupra noastră pentru că ai sta în contrazicere cu calitățile tale de atotbun îndelung răbdător, lesne iertător. "Video meliora proboqne, deteriora sequor" Vedem cele bune și le aprobăm, dar urmăm cele rele. Astfel, cu multă umilire strigăm: Călcând aceste porunci ale tale și în urma poftelor și a voilor noastre îmblînd, tot păcatul în fieștecare zi cu osârdie facem: clevetire, hulă, ținere în minte de rău, călcare de jurământ, vorba mincinoasă, vorbă de rușine firească și afară de fire, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în rangurile lor militare și sânt decorați; omul care a proclamat la Ploiești republica si l-a detronat pe Vodă e-naintat, primește decorații și reprezintă azi pe monarhul pe care l-a trădat ieri înaintea altor principi. A-și călca jurământul a devenit în România un titlu de înaintare. Plebea de sus, slugarnică cătră cei mari, de neomenoasă cruzime si trufie cu clasele de jos, esploatează poziția ei oficială în interesul ci privat. Un meschin egoism, o lăcomie de câștig
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păstrau avutul țării cu șapte noduri. Prin fuga voastră de muncă ați desființat statul și ați dat țara în prada urelor de partid, pentru ca voi să puteți avea rând la pita lui Vodă, voi cari altfel nu sînteți vrednici să călcați pe pământ. Prin instinctele voastre de neorânduială veți desființa armată! Împinși de cumplita voastră frică de justiția ordinară, veți desființa justiția. Organul fanariot coprinde deja articole din care se vede că voiește înlocuirea oștirii prin gardă; prin niște bieți oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]