9,745 matches
-
de cuprindere a tuturor domeniilor de activitate. În dicționarul de informatică, definiția dată este următoarea: informatica reprezintă o activitate pluridisciplinară, având ca scop inițial elaborarea de metode noi, inclusiv sisteme automate pentru distribuirea informației tehnico-științifice, studiind procesele de comunicație în colectivitățile științifice și industriale și urmărind dezvoltarea unor tehnici și sisteme pentru organizarea, memorarea și distribuirea mai eficientă a informației<footnote T. Anghel, Dicționar de informatică, Editura Corint, 2010. footnote>. Pe măsura dezvoltării ei, informatica a căpătat noi valențe, iar domeniile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale, centre de suport, canale de comunicații și colecții distribuite de cunoștințe, necesită un demers explicit de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoștințelor existente; identificarea surselor de cunoștințe; identificarea modalităților de stocare, prelucrare și transmitere a cunoștințelor; evaluarea utilizării cunoștințelor. Capturarea și păstrarea cunoștințelor este o acțiune importantă pentru orice organizație. Liderii instituțiilor publice sunt interesați ca fondul de cunoștințe deținut de colectivitatea pe care o reprezintă să fie unul bogat și accesibil membrilor acesteia și prin utilizarea lor, interesele cetățenilor să fie cât mai bine satisfăcute. Simpla achiziție sau stocare a cunoștințelor nu este suficientă; este important ca ele să fie în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
celei a sălbaticului, a animalicului. Atunci, pentru ce e menținută această separație, dacă nu ca realitate, cel puțin ca ipoteză [...] ? Eu văd două motive pentru aceasta: definirea Celuilalt drept obiect, conservarea primatului individului. Pe de o parte, pentru o anumită colectivitate, acest fapt justifică supunerea, excluderea și distrugerea unei colectivități diferite. Dacă locul acesteia este bine trasat în logica noastră, aceasta se întâmplă deoarece este vorba de o logică a dominației. Pe de altă parte, în ochii savanților, separația permite conceperea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
menținută această separație, dacă nu ca realitate, cel puțin ca ipoteză [...] ? Eu văd două motive pentru aceasta: definirea Celuilalt drept obiect, conservarea primatului individului. Pe de o parte, pentru o anumită colectivitate, acest fapt justifică supunerea, excluderea și distrugerea unei colectivități diferite. Dacă locul acesteia este bine trasat în logica noastră, aceasta se întâmplă deoarece este vorba de o logică a dominației. Pe de altă parte, în ochii savanților, separația permite conceperea societății ca realitate secundă, derivată, potrivită pentru a vindeca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că ele constituie de multe ori imaginea unei țări în lume, ele nu pot fi supuse în întregime regulilor pieței, ceea ce înseamnă că funcția lor specială trebuie consemnată în sistemul fiscal. 2.17.4. Impunerea pe plan internațional Statele și colectivitățile teritoriale au văzut în politica culturală mai întâi un mijloc de a-și extinde influența sau cel puțin de a obține o anumită recunoaștere. Toate statele care au decis în cursul primei jumătăți a secolului XX să înființeze un dispozitiv
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ritmul în care acest lucru a avut loc în secolul XX. "Statele nu sunt singurii actori ai relațiilor culturale internaționale. Rolul lor în politica culturală internațională rămâne însă central, în pofida importanței în creștere a organizațiilor internaționale, regionale și universale,a colectivităților locale și a altor actori ai politicii culturale internaționale, al căror rol nu trebuie subestimat." 75 Ca actori non-etatici trebuie luate în calcul organizațiile internaționale, colectivitățile locale, fundațiile publice, fundațiile de binefacere. Cei mai importanți sunt organizațiile internaționale, universale sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rămâne însă central, în pofida importanței în creștere a organizațiilor internaționale, regionale și universale,a colectivităților locale și a altor actori ai politicii culturale internaționale, al căror rol nu trebuie subestimat." 75 Ca actori non-etatici trebuie luate în calcul organizațiile internaționale, colectivitățile locale, fundațiile publice, fundațiile de binefacere. Cei mai importanți sunt organizațiile internaționale, universale sau regionale.Alți actori non-etatici sunt Organizația Mondială a Comerțului și Unidroit (specializată în protecția patrimoniului). Ca organizații regionale se cuvin menționate Consiliul Europei și Uniunea Europeană. În ceea ce privește
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de calitate, consolidând măsurile de protecție socială și de integrare. De asemenea, UE sprijină dezinstituționalizarea persoanelor cu handicap. Comisia Europeană finanțează studii privind prestarea de servicii sociale de proximitate destinate persoanelor cu handicap, pentru ca acestea să se poată integra în colectivitate în condiții bune de securitate, libertate și autonomie. Se recunoaște responsabilitatea față de angajații cu handicap și se urmărește eliminarea discriminarii nejustificate pe motive de handicap prin: * Recunoașterea bogăției de talent și îndemânare posedată de către persoanele cu handicap. * Intervievarea tuturor solicitanților
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
europene, ci ca resortul inacceptabil al unei violențe instinctive ce-i transformă pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă a unei Europe relativ liniștite. Cealaltă confuzie actuală mărturisește, la rîndul ei, traumatismul profund pe care l-au suferit unele colectivități chiar în sînul Europei de Vest și al Americii de Nord. În 1953, sociologul american David Riesman a inventat o noțiune care avea să fie destinată unui mare succes: cea a etnicității (ethnicity), teoretizată mai tîrziu în special de Nathan Glazer.63
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ci și la cei ce se recunosc în ea. Refractarii, fie ei chiar francezi, nu aparțin Națiunii. Deputații stării a treia aleși din februarie pînă în mai 1789 în statele generale confirmă de îndată acest principiu ce pune bazele unei colectivități politice care repudiază Vechiul Regim, în timp ce registrele cu doleanțe abordează prea puțin problemele ce privesc natura Statului. Deschiderea solemnă a ceremoniei de către Louis XVI se desfășoară pe 5 mai. După 17 iunie, deputații stării a treia, conjugîndu-se cu cîțiva transfugi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu poa-te fi atribuită decît unei deschideri culturale înglobînd la limită necesitățile economice, dar că identitatea pe care o modelează la diversele sale nivele nu legitimeză în nici un caz achiziționarea suveranității politice. Națiunea materială și culturală nu reprezintă decît o colectivitate, de fapt, căreia puterea comunistă îi împarte onorurile gratuite ce se oferă de obicei celor neputincioși. În schimb, poporul suveran constituie cu totul altceva în teorie: anume, el este acela care nediferențiat și în mod fals universal aparține societății fără
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care se teme să nu piardă o putere magică ce de fapt nu există"388. Dar oare toți europenii au căzut pradă acestei vrăjitorii? N-au existat printre ei și refractari, la nivel de individ ca și la nivel de colectivitate, care s-au sustras pasiunii naționaliste? Nu există refractari și astăzi chiar, cînd orientarea europeană încurajează cucerirea de noi identități cetățenești simultan cu provocarea suplimentară creată de integrarea imigranților? Răspunsul la aceste întrebări suscită altele, dintre care prima vizează semnificația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
chiar și atunci cînd acesta rămâne fantasmagoric, exceptînd Catalania, Țările basce și Galicia. Avînd în vedere specificarea evanescentă a cetățeanului individual, nimic nu ne împiedică, în definitiv, să ne imaginăm că suveranitatea acestor popoare reprezintă esențialul. Ceea ce înseamnă că nenumăratele colectivități ale demos-ului spaniol sînt inventate pe trei sferturi și elementul spaniol nu are existență politică decît dacă se admite în prealabil obligația de a se integra într-o comunitate primordială și nu numai civică. Ce-am putea spune despre
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
societate, rețele de solidaritate ce n-au acoperire. Și mai fățiș încă, ea solemnizează astfel închiderea definitivă în ele însele a minorităților etnice, religioase sau chiar regionale deja constituite, așteptînd ca altele noi să se formeze. În aceste condiții, deschiderea colectivității naționale ia chipul artificiului impus, fără a fi suficient de atentă la faptul că politica de exaltare a identităților diferențiate favorizează în realitate "un spațiu nou de înfruntare în care grupurile active ce reprezintă sau pretind că reprezintă comunități își
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
copleșiți de reproș, se prefac că se căiesc de păcatul patriotic, pentru a trece din infernul pasiunilor naționaliste în purgatoriul uceniciei europene. În măsura în care a provocarea aruncată țărilor Europei de Est și Centrale vizează, pentru fiecare în parte, urgența reconstituirii unei colectivități politice apte pentru democrație, este de la sine înțeles că aceasta nu se poate realiza prin subterfugii nici prin simulacrul abandonării atașamentului național. Dimpotrivă, resurgența relativă a unui astfel de atașament condiționează formarea unui corp politic în sensul clasic, pe baza
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Cultura surzilor și viitorul comunității lor Lect. univ. dr. Florea Barbu Universitatea din Pitești Termenul de cultură a surzilor a fost folosit multă vreme pentru a descrie viața persoanelor surde, practicile colectivităților de surzi din întreaga lume, dar n-a fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
și lingvistice, le dă un motiv de a coexista cu alții în lumea modernă, de a nu uita trecutul. În 1912 George Veditz, persoană surdă, unul din primii președinți ai Asociației Surzilor din Statele Unite, referindu-se la el și la colectivitatea sa a scris că ea este formată din ,,oameni ai vederii” (people of the eye) adică din persoane care se bazează în primul rând pe vedere în viața de fiecare zi.<footnote Veditz, G.: The Preservation of Sign Language (Silver
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
vieții cotidiene. Aceasta nu înseamnă că surzii și-au amplificat simțul vizual, ci că modalitatea lor de a ,,vedea” a parcurs o lungă istorie a interacțiunii cu lumea, pe căi culturale. Această istorie implică școlile pe care le-au urmat, colectivitățile la care s-au alăturat după absolvirea școlii, slujbele pe care le-au avut, poezia și teatrul pe care le-au creat și, în fine, vocabularul pe care l-au elaborat, pentru a descrie experiențele prin care au trecut. Prin
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
iar românul metamorfozat În american nu mai accepta a redeveni ceea ce au fost, cîndva, părinții lui sau chiar el Însuși. În plus, comunitățile românești fondate În America și Canada sînt unice, din multe puncte de vedere, și se deosebesc de colectivitățile românești existente pe alte meridiane. Românii englezi, românii francezi, românii elvețieni etc. s-au adunat și ei În grupuri specifice, dar sînt altceva. Ca să nu mai vorbim despre comunitățile românilor rămași În afara granițelor naționale În urma unor „accidente” diplomatice, survenite după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
administrative. ... D. Activități de suport: Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces, cu excepția situațiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale; adeverințe medicale pentru copii necesare înscrierii în colectivități; scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri; adeverințe medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei, precum și de celălalt personal angajat în sistemul sanitar și al asigurărilor sociale de sănătate. E. Activități necesare în limita domeniului de competență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice din cadrul Programului național privind evaluarea stării de sănătate a populației în asistența medicală primară, cu modificările și completările ulterioare. **) Pentru imunizările efectuate în colectivități școlare, acolo unde nu există medic școlar, acestea se efectuează de către medicii de familie desemnați de autoritățile de sănătate publică și comunicați caselor de asigurări de sănătate la începutul anului calendaristic. În acest caz se acordă medicului de familie 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208469_a_209798]
-
administrative. ... D. Activități de suport: Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces, cu excepția situațiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale; adeverințe medicale pentru copii necesare înscrierii în colectivități; scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri; adeverințe medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei, precum și de celălalt personal angajat în sistemul sanitar și al asigurărilor sociale de sănătate. E. Activități necesare în limita domeniului de competență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208467_a_209796]
-
Asigurări de Sănătate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice din cadrul Programului național privind evaluarea stării de sănătate a populației în asistența medicală primară, cu modificările și completările ulterioare. **) Pentru imunizările efectuate în colectivități școlare, acolo unde nu există medic școlar, acestea se efectuează de către medicii de familie desemnați de autoritățile de sănătate publică și comunicați caselor de asigurări de sănătate la începutul anului calendaristic. În acest caz se acordă medicului de familie 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208467_a_209796]
-
5221 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" - cu sumele acordate instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală, precum și agenților economici, în vederea realizării de investiții din competența autorităților administrației publice locale și pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității. 722 "Venituri din producția de active fixe corporale" - cu valoarea activelor fixe corporale în curs de execuție, realizate pe cont propriu. 774 "Finanțarea din fonduri externe nerambursabile" - cu valoarea activelor fixe corporale în curs de execuție intrate în patrimoniul instituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]