9,604 matches
-
Imperiului Român. a fost și un centru religios creștin de prim ordin, între secolul al IV-lea și secolul al XV-lea, sediu al Patriarhiei de Aquileia. Aquileia este un oraș situat în apropiere de Marea Adriatică, între Palmanova și Grado. Colonia latină (este vorba despre ultima colonie latină fondată, în continuare n-au mai fost decât colonii române) a fost fondată în 181 î.Hr., sub conducerea a trei români: Publius Cornelius Scipio Nășica, Caius Flaminius Nepos și Lucius Manlius Acidinus Fulvianus
Aquileia () [Corola-website/Science/322100_a_323429]
-
centru religios creștin de prim ordin, între secolul al IV-lea și secolul al XV-lea, sediu al Patriarhiei de Aquileia. Aquileia este un oraș situat în apropiere de Marea Adriatică, între Palmanova și Grado. Colonia latină (este vorba despre ultima colonie latină fondată, în continuare n-au mai fost decât colonii române) a fost fondată în 181 î.Hr., sub conducerea a trei români: Publius Cornelius Scipio Nășica, Caius Flaminius Nepos și Lucius Manlius Acidinus Fulvianus. Trei mii de pedestrași, precum și cavaleri
Aquileia () [Corola-website/Science/322100_a_323429]
-
-lea și secolul al XV-lea, sediu al Patriarhiei de Aquileia. Aquileia este un oraș situat în apropiere de Marea Adriatică, între Palmanova și Grado. Colonia latină (este vorba despre ultima colonie latină fondată, în continuare n-au mai fost decât colonii române) a fost fondată în 181 î.Hr., sub conducerea a trei români: Publius Cornelius Scipio Nășica, Caius Flaminius Nepos și Lucius Manlius Acidinus Fulvianus. Trei mii de pedestrași, precum și cavaleri s-au stabilit acolo pentru a supraveghea Istria nesupusa și
Aquileia () [Corola-website/Science/322100_a_323429]
-
aluzii la experiențele personale ale lui Zamiatin, sau la cultură și literatură. De exemplu, ""Auditorium 112"" se referă la numărul celulei 112, în care Zamiatin a fost închis de două ori iar numele S-4711 face referire la apa de colonie numărul 4711. Zamiatin, care a lucrat ca arhitect naval, face referire la specificațiile spărgătorului de gheață "St. Alexander Nevsky". <citat>Numerele [. . .] personajelor principale din NOI sunt preluate direct din specificațiile spărgătorului de gheață preferat al lui Zamiatin, St. Alexander Nevsky
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]
-
de greci și de etrusci, cu care făceau comerț, în timp ce Friul era locuit îndeosebi de celți, între care se distingeau cârni. Colonizarea română a început în secolul al II-lea î.Hr., perioadă în care Aquileia a fost fondată (181 î.Hr.) colonie română de drept latin și că poziție defensivă. "Aquileia" era situată în Friul, fiind al patrulea oraș din peninsulă. Important port pe fluviul Natissa, Aquileia era un nod al traficului adriatic spre Europa septentrionala ("via Iulia Augusta") și spre Iliria
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
aproape de Alpii Orientali, permițând Romei să controleze mai eficace Europa Orientala. În campaniile sale, Iulius Caesar obișnuia să-și ducă legiunile la iernat, la "Aquileia". Grecul Strabon, geograful acelei epoci, într-o secvență a operei sale, notează că portul Aquileia (colonie „edificata că fortificație contra barbarilor”), centru comercial pentru populațiile ilirice care locuiau de-a lungul Istrului. Actualul Ordezo, fondat de paleoveneti, a trecut treptat sub control român devenind "municipium", prin hotărârea lui Iulius Caesar. Era un centru de mare importanță
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
aceluiași împărat. O lungă perioadă de timp, orașul dispare din cronică istoriei, Cremona fiind citată în puține documente, sau numită în legătură cu unele personaje istorice. Raporturile dintre Romă și Verona au început prin secolul al III-lea î.Hr.. Verona a devenit colonie prin "Lex Pompeiana", în 89 î.Hr.. În 42 î.Hr., Verona a încetat să mai fie colonie și a devenit "municipium". Colonizarea română semnificativă a început în secolul I î.Hr., odată cu includerea orașului în Regio X, de către Augustus. Mai tarziu, orașul
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
puține documente, sau numită în legătură cu unele personaje istorice. Raporturile dintre Romă și Verona au început prin secolul al III-lea î.Hr.. Verona a devenit colonie prin "Lex Pompeiana", în 89 î.Hr.. În 42 î.Hr., Verona a încetat să mai fie colonie și a devenit "municipium". Colonizarea română semnificativă a început în secolul I î.Hr., odată cu includerea orașului în Regio X, de către Augustus. Mai tarziu, orașul a intrat, pe rând, sub dominația ostrogoților, francilor și venețienilor. Istoria orașului a continuat să reflecte
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
franceze în 1702. Numele localității provine de la tribul nativilor americani numit Mobilian (după fortăreața acestora, Mabilia), pe care francezii coloniști l-au găsit în zona golfului omonim, Mobile Bay. De-a lungul primei sute de ani, Mobile a fost o colonie pentru Franța, Marea Britanie și apoi pentru Regatul Marii Britanii, respectiv pentru Spania. Orașul a devenit parte a Statelor Unite ale Americii pentru prima dată în anul 1810, odată cu anexarea republicii efemere West Florida, în timpul președintelui James Madison. În 1861, fiind parte a statului , unul
Mobile, Alabama () [Corola-website/Science/322142_a_323471]
-
a lungul secolului al XVIII-lea, sub presiunea vânzătorilor de cărți mai degrabă decât a editorilor, a apărut ideea că drepturile de autor derivă din dreptul scriitorilor de a beneficia de rezultatele muncii lor. Statutul reginei Ana nu se aplica coloniilor americane, deși anumiți cercetători au afirmat acest lucru. Economia coloniilor se baza în mare parte pe agricultură, de aceea o lege a drepturilor de autor nu era prioritară, ceea ce a dus la realizarea a doar 3 documente legate de drepturi
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
cărți mai degrabă decât a editorilor, a apărut ideea că drepturile de autor derivă din dreptul scriitorilor de a beneficia de rezultatele muncii lor. Statutul reginei Ana nu se aplica coloniilor americane, deși anumiți cercetători au afirmat acest lucru. Economia coloniilor se baza în mare parte pe agricultură, de aceea o lege a drepturilor de autor nu era prioritară, ceea ce a dus la realizarea a doar 3 documente legate de drepturi de autor în America până în 1783. Două dintre acestea erau
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
altor rase, prejudecăți pe care și le-au extins și față de "Tejanos". Religia oficială a Mexicului era cea romano-catolică, și totuși majoritatea imigranților erau protestanți care nu aveau încredere în catolici. Autoritățile mexicane au devenit din ce în ce mai îngrijorate de stabilitatea regiunii. Coloniile au ajuns în pragul revoltei în 1829, după ce Mexicul a abolit sclavia. Ca răspuns, președintele Anastasio Bustamante a implementat Legile din 6 aprilie 1830, care, printre altele, au interzis continuarea imigrației în Texas din Statele Unite, a crescut taxele și a
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
forță. Mulți dintre coloniști credeau că autoritățile mexicane își fabrică un pretext de a ataca orașul și de a elimina miliția acestuia. Texianii au tergiversat câteva zile tentativele lui Castañeda de a negocia returnarea tunului în timp ce așteptau întăriri din alte colonii. La primele ore ale zilei de 2 octombrie, circa 140 de voluntari texiani au atacat forța lui Castañeda. După o scurtă ciocnire, Castañeda a cerut o întâlnire cu liderul texian John Henry Moore. Castañeda și-a mărturisit simpatia pentru înclinațiile
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
crearea acestei faime au avut-o soldații francezi, care, pe vremea războaielor napoleonice, trimiteau acasă flacoane cu “eau de Cologne”. Tot ei, numerotând toate clădirile orașului, începând de la Dom, au atribuit edificiului din strada Glockengasse, unde se producea apa de colonie, numărul 4711, care cu timpul a devenit marca acestui produs. Astăzi această clădire adăpostește un magazin de prezentare și un muzeu dedicat parfumului 4711. Program magazin: luni-vineri 09:00-19:00, sâmbătă 09:00-18:00 Program muzeu: sâmbătă 13:00-14:00
Obiective turistice în Köln () [Corola-website/Science/322263_a_323592]
-
de pe pământul său. Cassius scrie, că înainte de răscoală, Boudica s-a rugat mult și a oferit jertfe lui Andraste — zeița victoriei. Țelul primar al răsculaților a fost Camulodunum (modernul Colchester), fosta capitală a trinobanților, care la acel moment era o colonie romană, locuită de soldați romani lăsați la vatră. În oraș se afla un templu dedicat fostului împărat Claudiu. Orașul a fost asediat. 200 de soldați trimiși de procuratorul Deceneu la cererea asediaților au fost ușor învinși. În două zile orașul
Boudica () [Corola-website/Science/322268_a_323597]
-
cu participare în timp real, asemănătoare unui forum web, facilitată de datasfera TehNucleului ș amintind de Althing-ul islandez și senatorii aleși de Totalitate. Însă sfaturile și previziunile TehNucleului sunt date peste cap de structurile misterioase și de creatura de pe îndepărtata colonie Hyperion (numită după poezia lui John Keats) - Criptele Timpului și, respectiv, Shrike - care au fost trimise înapoi în timp de o facțiune necunoscută căreia nu i se știu motivele. Mai mult, Expulzații sunt preocupați de multă vreme de Hyperion, iar
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Călătoria pelerinilor pe "Benares" ia sfârșit la Margine, înaintea imensului și periculosului Ocean de Iarbă. După ce se îmbarcă la bordul unei goelete-eoliane, Sol Weintraub, academicianul evreu, își spune povestea. Sol Weintraub fusese profesor de eticăpe Lumea lui Barnard, a doua colonie fondată de Vechiul Pământ. Împreună cu soția sa, Sarai, are o fiică, Rachel, ale cărei studii post-universitare de arheologie o poartă către Criptele Timpului de pe Hyperion. Acolo își face apariția Shrike, în mijlocul unui câmp anti-entropic". Rachel scapă cu viață dar este
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
a stabilit frontiera dintre SUA și America de Nord Britanică la paralela de 49 de grade latitudine nordică, cu excepția Insulei Vancouver, pe care Regatul Unit a păstrat-o în întregime. Insula Vancouver, împreună cu toate insulele din zona coastei, a constituit în 1849 Colonia Insulei Vancouver. Porțiunea americană din regiune a fost organizată drept teritoriul Oregon la 14 august 1848, din care în 1853 s-a desprins teritoriul Washington. Porțiunea britanică a rămas neorganizată până în 1858 când s-a proclamat Colonia Columbia Britanică, urmare
Tratatul Oregonului () [Corola-website/Science/322280_a_323609]
-
constituit în 1849 Colonia Insulei Vancouver. Porțiunea americană din regiune a fost organizată drept teritoriul Oregon la 14 august 1848, din care în 1853 s-a desprins teritoriul Washington. Porțiunea britanică a rămas neorganizată până în 1858 când s-a proclamat Colonia Columbia Britanică, urmare a goanei după aur din Canionul Fraser și de teama reapariției intențiilor expansioniste americane. Cele două colonii britanice au fost unite în 1866 formând Coloniile Unite ale Insulei Vancouver și Columbiei Britanice. Când această colonie a fost
Tratatul Oregonului () [Corola-website/Science/322280_a_323609]
-
din care în 1853 s-a desprins teritoriul Washington. Porțiunea britanică a rămas neorganizată până în 1858 când s-a proclamat Colonia Columbia Britanică, urmare a goanei după aur din Canionul Fraser și de teama reapariției intențiilor expansioniste americane. Cele două colonii britanice au fost unite în 1866 formând Coloniile Unite ale Insulei Vancouver și Columbiei Britanice. Când această colonie a fost alipită Canadei în 1871, paralela 49 a devenit frontiera americano-canadiană. Tratatul a definit frontiera în strâmtoarea Juan de Fuca prin
Tratatul Oregonului () [Corola-website/Science/322280_a_323609]
-
Washington. Porțiunea britanică a rămas neorganizată până în 1858 când s-a proclamat Colonia Columbia Britanică, urmare a goanei după aur din Canionul Fraser și de teama reapariției intențiilor expansioniste americane. Cele două colonii britanice au fost unite în 1866 formând Coloniile Unite ale Insulei Vancouver și Columbiei Britanice. Când această colonie a fost alipită Canadei în 1871, paralela 49 a devenit frontiera americano-canadiană. Tratatul a definit frontiera în strâmtoarea Juan de Fuca prin „canalul principal”, care nu a fost definit, dând
Tratatul Oregonului () [Corola-website/Science/322280_a_323609]
-
a proclamat Colonia Columbia Britanică, urmare a goanei după aur din Canionul Fraser și de teama reapariției intențiilor expansioniste americane. Cele două colonii britanice au fost unite în 1866 formând Coloniile Unite ale Insulei Vancouver și Columbiei Britanice. Când această colonie a fost alipită Canadei în 1871, paralela 49 a devenit frontiera americano-canadiană. Tratatul a definit frontiera în strâmtoarea Juan de Fuca prin „canalul principal”, care nu a fost definit, dând naștere la alte dispute teritoriale în Insulele San Juan în
Tratatul Oregonului () [Corola-website/Science/322280_a_323609]
-
110 fiind nehotărâte). În iunie și septembrie 1791, societatea a trecut la mai multe excluderi legate de introducerea chestiunii coloniale în viața politică franceză. La 10 și 12 iunie, la cererea lui Danton, au fost suspendați mai mulți deputați ai coloniilor (Gouy d'Arcy, Moreau de Saint-Mery, Jean-Baptiste Gérard, Joseph Curt) pentru că au boicotat adunarea națională de la votul din 15 mai 1791 prin care s-a acordat egalitate politică unei părți a negrilor liberi. Ei au aderat la Club de Feuillants
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
televiziune. Pelicula este regizată de Winrich Kolbe, iar Wes Studi interpretează rolul Comandorului Trager. Acțiunea filmului are loc la cca. treizeci de ani după ce un război devastator între Uniune și Consorțiu a dus la moartea a 10% din populația Pământului. Colonia spațială Newton 5 este brusc atacată de o uriașă navă spațială extraterestră, care duce la moartea a 200.000 de oameni. Navă extraterestră începe apoi să anihileze o bază militară de pe luna planetei Jupiter, Io. Comandantul bazei Noe Trager împreună cu
Ice Planet () [Corola-website/Science/329715_a_331044]
-
viață extraterestră invadează brusc nava. Este dezvăluit faptul că planeta de gheață este un fel de paradis sigur pentru o inteligență extraterestră, dar a fost descoperită de către "Zedoni", aceeași rasă ostilă care a lansat enorma navă spațială care a atacat colonia Newton 5. Refugiații extratereștri au transportat în mod deliberat "Magellan" în timp și spațiu într-un scop necunoscut. Extratereștrii le prezintă oamenilor o viziune a Pământului ars și transformat în cenușă, dar nu este clar dacă imaginea este din prezent
Ice Planet () [Corola-website/Science/329715_a_331044]