9,217 matches
-
mai multe surse de venit, un tip de personalitate, o strategie generată de viață, un model determinat de anumite condiții sociale, tipuri de realizare a diferitelor activități care compun viața. Întrucât reflectă modul de viață al omului Într-o lume conturată de activitatea, interesele și opiniile sale, stilul de viață exprimă interacțiunea persoanei cu mediul Înconjurător și de aceea, În pregătirea strategiilor de marketing, trebuie avute În vedere relațiile dintre produse sau mărci cu stilul de viață al consumatorului căruia i
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obiectivele cercetării. Efectul Mirabilis, descoperit și studiat de Mariana Caluschi (2001) arată că activitatea În grupurile creative (de manageri, profesori, elevi, studenți) crește trebuința și motivația intrinsecă de realizare de sine prin creație În profesie. Dar societatea mileniului III se conturează tot mai mult ca o societate a creativilor și inventatorilor, aproape În toate domeniile la angajare se cer atitudini, abilități și competențe creative, datorită fenomenului de „schimbare În schimbare” considerat de marii manageri și lideri o caracteristică a secolului. Ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca acea sumă de decizii și activități corelate acestora ale persoanelor implicate În cumpărarea și consumul bunurilor și serviciilor economice. Acest fenomen debutează prin intenția de cumpărare, ca estimare probabilistică a comportamentului viitor. Această componentă constituie o dezvoltare a motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluarea produsului. Din gama factorilor implicați În comportamentul de achiziție influențare se alătură atitudinilor, tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
element foarte important de susținere a managementului impresiei. Chiar și riscul financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de manager deficitar al resurselor personale sau familiale și se conturează o atitudine de respingere față de firma, producătorul sau magazinul furnizor. Comportamentul post-cumpărare. După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul social. Sfera asertivității Având la bază precizările anterioare referitoare la asertivitatea, s-au desprins din literatura de specialitate (S. Moscovici, 1998 ; S. Chelcea, 1998 ; D. Fontana, 1988) o serie de abilități de care individul trebuie să dispună și care conturează sfera asertivității. Abilități și atitudini componente ale asertivității Abilitățile și atitudinile ce alcătuiesc această sferă și intră În componența asertivității sunt: A spune "nu" atunci când situația o cere Avansarea cererii ca un favor Exprimarea sentimentelor pozitive și negative Inițierea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a activităților desfășurate În relația producător consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidențiază faptul că oriunde ar fi, bărbații de regulă nu sunt mari iubitori de cumpărături (Alina Cătană, "Viața ca shopping"). Manifestarea acestui fenomen psihosocial ne-a orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului?" Între aceste funcții se conturează un grup ce are efecte pozitive, dar și o serie de efecte negative la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se distrează la cumpărături ca și mine", "mă uit și Învăț de la ceilalți cum să aleg, ce să aleg" (din răspunsurile date de studente). Alături de efectele pozitive pe care shoppingul le antrenează În planul vieții individului, medicii și psihologii au conturat și efecte distructive ale acestui mers la cumpărături ce devine o boală, o dependență uneori. Un studiu american apreciază că persoanele ahtiate după cumpărături pot fi victime ale unei disfuncționalități În luarea deciziilor. Persoanele dependente de cumpărături sunt numite cumpărători
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Durkheim (1897), trimite În mod direct la noțiunea de criză ca dereglare socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional, adoptându-i obiceiurile, ritualurile, Însemnele, apare pregnant și comportamentul de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează tendința de afirmare și impunere a unicității individului. Acest comportament are ca efect fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic i-am botezat noi „mustăți de pisică”). CAPITOLUL VI. HOMO CONSUMERICUS: ACTUALITATE ȘI DIVERSITATE În cercetările asupra comportamentului consumatorului s-au contura arii diverse din care provin ofertele de consum, delimitându-se comportamente de consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În timp ce valoarea timpului este flexibilă. Toate aceste precizări care reliefează corelații existente Între atitudinea față de bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor țări foste comuniste, se conturează ca un mediu turbulent la nivel macro și micro economic și social datorită prefacerilor democrației și eforturilor de adaptare la cerințe europene și mondiale. Efectele În plan psihologic ale acestor transformări se oglindesc În rolul individului de consumator care manifestă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În paginile revistei „Sburătorul” În seriile 1919-1921 și 1826-1927 dar și În studiile sale critice și În cenaclul „Sburătorul”. Modernismul românesc trebuie privit tot din perspectiva unei mișcări literare, culturale, artistice si ideatice, incluzând artele vizuale, arhitectura, muzica și literatura, conturate În primele trei decenii ale sec. al XX-lea, ori cum se mai consideră, perioada dintre cele două războaie mondiale. Termenul de „modernism” constituie eticheta aplicată ultimelor forme de expresie ale spiritului inovator În planul creației artistice. În sfera conceptului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și faptul că este memorabilă, ori acest atribut aparține În exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În secvențe neintitulate. Există o legătură Între personaje, un paralelism (Familia, Laura și George Pintea sau Ion și Ana) Aceste paralelisme amintesc de Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu. Există o armonie Între planul etic și cel analitic al romanului; scriitorul conturează personajele, interioarele, costumele actanților, manifestările populare etc; expunerea este clară și precisă. Acest lucru iese și mai mult În relief dacă se observă că În roman sunt prezentate evenimentele fundamentale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Toate trăsăturile vizează chipurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unde au fost, s-au cam spulberat... Dar asta e altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie, iar concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul etc) Capitolul „Flămânzii” aduce În prim plan iar două lumi, lumea boierilor și arendașilor lacomi și „flămânzi de pământ”, dornici de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului, pentru a ilustra, la modul unei Învățături orientale, soarta Învinșilor. În actul al II-lea se conturează conflictul principal, Între Mahomed și Țepeș. Intuind dimensiunea adversarului, sultanul Își arunca masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]