10,875 matches
-
cu răsuflarea parcă tăiată, vocea rece, impersonala de la capătul firului: -Da, se rezolvă, mâine. Discutăm la serviciu. Tatăl așeza receptorul în furca, mușcându-și buzele. Respira adânc și se întoarce la biroul lui, reluându-și calculele. Lăură prinsese din scurtă conversație, doar două vorbe: Reforma monetară. Nu știa ce înseamna asta, dar nici nu avea curajul să întrebe. În urechi i se mai auzeau parcă zgomote din depărtare. Apoi vocea mamei, si, de necrezut, refuzul categoric al tatălui: -Nu!.. N-am
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-l privească, fata face semnul din cap că da. Pe cer își făcuse apariția un avion sanitar; se ducea să aterizeze la spital, unde adesea parașuta medicamente. Avionul dispare în orizont că un punct minuscul, iar Lăură încearcă să întrețină conversația. El îi oferă o margareta sălbatică, iar ea începe să-i smulgă involuntar petalele: -Mă iubește, nu mă iubește, mă iubește, nu ma iubește... Băiatul o privește cu atenție. -Ai un prieten? -Nu. -De ce ai făcut asta? -Nu știu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a plăcut să fiu actrița. A zis: "frumos". A fost unicul moment când mi-a placut de el. I-am spus că jucasem piesă exact că o studentă de la teatru. Mai tarziu, mi-a spus: -Stii de ce nu-mi plac conversațiile? Pentru că nu iubesc actorii. Întotdeauna ei trăiesc în două lumi. Sper că tu nu ești dintr-acelea... Andrei era un băiat înalt, cu părul ușor ondulat, tuns după modă americană. Întotdeauna îi plăcea să afișeze acel aer ușor, tipul de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
versuri care eventual să mă "amețească": "Trăiește-ți, Doamna, viața ta Și-a morții lege n-o calcă!" Toate astea erau pentru mine "abureli", el mi se părea un declasat, un decăzut ordinar, demn de milă, așa că am încheiat brusc conversația spunându-i că de-abia după admiterea de la Facultate urmează să discutăm serios subiectul. A mai insistat să ne mai întâlnim, doar așa că să nu se răcească relația, dar eu i-am răspuns categoric că nu chiulesc de la ore, că
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
compuse ad- hoc. Un aparat de filmat ar fi putut reda mult mai bine întrebările din ochi, privirile care se evitau, rezervele Laurei. Ceea ce trebuia să regăsesc pentru a putea vorbi limbajul acestui clan scriitoricesc nu erau normele obișnuite de conversație ale limbii literare ci, trebuia să recurg adesea la cuvinte evazive, fraze uneori neterminate, o adevărată artă între ceea ce trebuie spus și ceea ce nu se poate spune.Trăisem atât de mult în communism, încât unicul criteriu de judecată a vorbirii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
suficient de talentata că poet sau prozator și că îi plăcea cel mai mult să scrie critică literară. Era că o evadare din rigorile profesiei, o eliberare de stres, un ,,da” spus realității imediate, presupusei artificialități a artei. Dar subiectul conversației lor deveni și mai aprins în momentul în care Lăură rupse brusc tăcerea, mărturisindu-i că dacă se va afla ceva despre relația lor va trebui să fugă din țară, acesta fiind ultimul lucru pe care și l-ar fi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
câtuși de puțin obligat să se justifice. Știa clar că Lăură vorbea în cunoștință de cauză, dar nu încerca cel puțin să se corecteze. Și mai știa că Lăură se află pe un teren mult mai sigur. În timpul acestei scurte conversații, înțelesese însă că e absolut necesar să-și revizuiască modul de a judeca lucrurile. Descoperise în Lăură o mare calitate, acel simt înnăscut al lui “așa se cuvine”, “așa e corect”. Putea ea să-i ascundă multe taine, să vorbească
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ceea ce se întâmplă. Laudă a mai auzit doar: România, Lăură, nu din studenție, la Beirut, la ambasada, frânturi doar...și gata.. I-a cerut câteva explicații de îndată, lăsându-l să înțeleagă că a descifrat mai bine de jumătate din conversație. Atunci el i-a destăinuit adevărul: era fiul unui diplomat, în relații cordiale cu Ceaușescu la vremea respectivă, cumpărau arme din România pentru că la ei era război și el a fost învoit să vină aici la studii pentru a-i
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
200 RON 30 În aceeași colecție au apărut • Comisia de împăciuire, Daniel Vighi • Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela • Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe • Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru • Omayra Sanchez moare în direct, Sonia Cristina Stan • România noastră. Conversații berlineze, Sorin Antohi, Virgil Nemoianu • Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Antonesei • Curierul diplomatic, Mihai Baciu În pregătire: Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care se adăugase pe masa grea, cu margini sculptate, un minimagnetofon luat de ofițer În mână de Îndată ce Începură discuția. Ziceam că vrem să ne ajuți, mai ales că ne ești cumva și dator, deschise el interogatoriul, deghizat Într-o simplă conversație tovărășeasca. Dator ? se miră Costin. Ei, da! Moartea chimistului se putea cumva agață de flagrant-delictul acela de adulter, care a stârnit senzații erotice printre cei care au ascultat bandă. Și dacă te-ai ales doar cu o despărțire preventivă de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și cea mai mare înțelepciune în fața căreia toate celelalte trebuie să stea în urmă.” Cunoașterea binelui și diferențierea acestuia de tot ceea ce este rău se putea înfăptui în cadrul gândirii socratice prin utilizarea unei metode originale, maieutica, fundamentată pe structura unei conversații de tip euristic și promovată în două etape: ironia, prin care se urmărea recunoașterea ignoranței de către interlocutor, deoarece acesta era pus în situația de a se contrazice, de a nu fi pe deplin sigur de certitudinea cunoștințelor de care dispune
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reflecție pe care urmează să-l depună pentru a materializa acest demers. Metoda sa maieutică avea să devină peste secole una dintre principalele metode ale învățământului activ, bazat nu atât pe transmiterea noilor cunoștințe de către educator, cât pe descoperirea prin conversație a ceea ce poate fi acceptat ca adevărat. Urmarea firească a unei asemenea concepții privitoare la cunoaștere și educație era că virtutea, fiind știință, putea fi învățată, deoarece era suficient a cunoaște binele pentru a-l săvârși: Nimeni nu este rău
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
laboratoare, instituții publice etc.; discutarea celor lecturate sau observate; confecționarea diferitelor mulaje, figuri, obiecte, aparate etc.; contactul direct cu activitatea oamenilor și cu produsele muncii acestora: stimularea interesului elevului pentru învățare; respectarea celor studiate etc. Totodată, repetarea cunoștințelor studiate prin conversație trebuia să devină una dintre condițiile esențiale ale instruirii. Însușirea noilor cunoștințe reprezenta un proces de fixare într-un mod activ prin intermediul intuiției, procedeu efectuat într-o manieră plăcută, pe baza stimulării interesului și motivației pentru învățare a copiilor. Lucrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
evalueze corect diferitele noțiuni morale (adevăr, dreptate, bunătate etc.) și, mai ales, cum să le urmeze în demersurile din viața cotidiană. Acesta este motivul pentru care Nietzsche îl considera drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea mai eficientă metodă de predare în actul didactic al lecției. Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii ca instituție socială și morală, ci și asupra
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transmise. Mai mult decât atât, fiecare unitate de învățare trebuie să conțină o temă unitară, un scop precis și clar, iar în actul predării, profesorul trebuie să observe starea elevilor, spiritul de disciplină al acestora și să-i activeze în conversație prin dialog. Comenius este primul pedagog care schițează competențele deontologice ale profesiei de educator, este totodată primul pedagog care stabilește noțiunea de școală și funcțiile ei, nivelele de învățământ și principiile didactice, elaborând prima lucrare de didactică propriu-zisă. John Locke
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care să-l ajute să cunoască diversitatea lumii. Dobândirea cunoștințelor temeinice de către elev era facilitată de folosirea unor metode active, precum intuiția, exercițiul și lucrările practice. În cazul studierii limbilor clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe aspectul informativ, cât mai cu seamă pe cel formativ, ultimul asigurând dezvoltarea capacității de cunoaștere. Educația morală, ocupând o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 1819 limba maghiară. Metodica și didactica de specialitate începe să se diversifice. Astfel, pentru deprinderea scrierii frumoase, la ornarea hrisoavelor era utilizată mai ales metoda modelingului; pe de altă parte, o atenție sporită era acordată metodei exercițiului și metodei conversației. Întâia învățătură pentru tineri, apărută în 1726 la Râmnic, având destinație drept manual școlar, recomanda utilizarea metodei ,,prin întrebări și răspunsuri”. În cărțile populare era folosită într-o mare măsură metoda exemplului. Pe la începutul secolului XIX se recomanda utilizarea metodei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o lumina” prin folosirea pildei, adică să fie utilizate explicații menite să depășească studiul docimologic bazat numai pe lectura manualului. Din punct de vedere metodic, lucrarea lui Obradovici cuprinde numeroase îndrumări referitoare la metodele utilizate în procesul de predare: explicația, conversația, combaterea superstițiilor, corecția erorilor de gândire etc. Obradovici considera că omul care se manifestă prin ,,virtute cu fapte bune, bună nărăvire și luminarea minții” merită aprecierea semenilor săi. Preocuparea lui pentru educația morală a rămas caracteristică unui climat luminist din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și Copolymer 1 (Cop 1) au arătat unele beneficii pentru forma recurent-remisivă a SM (SMRR), în timp ce doar unul pentru forma secundar-progresivă (SMSP). Nevoia pentru un consens internațional asupra folosirii agenților modificatori ai bolii în SM, a fost ridicată în timpul unor conversații informale printre specialiștii internaționali în SM. Un comitet de conducere a fost invitat de către producători să pregătească o schiță inițială. A fost făcută o cercetare în literatura de specialitate pentru a identifica articolele despre probe terapeutice cu agenți modificatori în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se΄(εl]. Unele dintre aceste teritorii au intrat însă în secolul al XIX-lea în zona de influență a limbii engleze, încît folosirea creolei franceze este în declin. De altfel, toate varietățile creole cu bază franceză sînt numai limbi ale conversației cotidiene, fără a-și fi creat un aspect literar, și numai parțial în unele teritorii au utilizare în viața publică, în tipărituri și în învățămîntul elementar. Un alt tip de limbi derivate sînt pidginurile 75, adică idiomurile care nu reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
J. Almeida Costa și A. Sampaio e Melo) Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică Editura Științifică, București, 1985-1995 Eco, Umberto, În căutarea limbii perfecte, Polirom, Iași, 2002 Frumușelu, Mihai Daniel, Välkommen. Manual de conversație în limba suedeză, Polirom, Iași, 2003 Gimbutas, Marija, Civilizație și cultură. Vestigii preistorice în sud-estul european, Editura Meridiane, București, 1989 Glessgen, Martin-Dietrich, Linguistique romane, Armand Colin, Paris, 2007 Graur, Al., Dicționar de cuvinte călătoare, Editura Albatros, București, 1978 Halvorsen, Arne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
București, 1981 Tagliavini, Carlo, Originile limbilor neolatine, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 Tănase, Alexandru, Cultură și civilizație, Editura Politică, București, 1977 Thiesse, Anne-Marie, Crearea identităților naționale în Euro-pa. Secolele XVIII-XX, Polirom, Iași, 2000 Tomescu Baciu, Sanda, Velkommen. Manual de conversație în limba norvegiană, Polirom, Iași, 2006 Wahring, Gerhard, Deutsches Wörterbuch, Bertelsmann Lexikon Verlag, Gütersloh/München, 1991 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istoria a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Wald
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acesta renunță să-l îndemne la fugă, dar nu se declară convins de argumentele filosofului, ci îl acuză de incapacitatea de a abandona o soluție greșită : N ai curaj să negi ceea ce ai afirmat o viață întreagă. Păcat ! (p. 99). Conversația cu Demonul din finalul piesei îl arată pe Socrate înspăimântat de iminența sfârșitului. Înțeleptul recunoaște a fi spus la judecată că moartea va fi pentru el o desfătare doar pentru că nu putea să-i dezamăgească pe ceilalți după ce o viață
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Richard de Bury, în „Philobiblion”(1345), numește cartea „fântâna de apă vie a lui Abraham”, „urna de aur plină de mană” sau „sân plin de laptele vieții.” Mai târziu cu două secole, Descartes spunea că lectura cărților de valoare e conversația cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute. Francis Bacon compara cărțile cu niște corăbii care traversează vastele mări ale vremurilor și fac ca epocile cele mai îndepărtate să se împărtășească din înțelepciunea, din luminile și descoperirile celorlalte. Puțin
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
tine sau care te seduce prin farmecul gingășiei și atenției neîncetate.” Tudor Arghezi 64. „Nu citi pentru a contrazice și a combate; nici pentru a primi pe încredere și a lua de bun ceva, nici pentru a găsi subiect de conversație, ci pentru a cântări și a reflecta.” Francis Bacon 65. „Cititul face mintea cuiva bogată, convorbirea i-o face sprintenă, scrisul i-l face precis, Și de aceea, dacă un om scrie puțin, el trebuie să aibă o memorie bună
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]