10,007 matches
-
Halahora de Sus - nord-vest și Groznița în vest (din raionul Briceni). Teritoriul comunei este amplasat pe Platoul Moldovei de Nord caracterizat printr-un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Cu toate că altitudinile predominante ale câmpiei nu sunt mari, relieful este variat, fragmentat, complicat. El este reprezentat prin forme principale de relief: platouri, coline brăzdate de numeroase ravene, vâlcele, văi. Colinele sunt o prelungire a Colinelor Codrilor, spre sud-est, altitudinile scad, culmile lor devin mai largi, versanții mai puțin abrupți. Altitudinile scad în direcția sud și sud est de la până la în valea râului. Predomină altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Dealul Lozea, regimentele 17 și 18 infanterie au ajuns până la periferia Sovejei iar brigadă 12 infanterie a reușit că până seara să elibereze valea Șușiței și Răchitașul Mic. Până seara și Soveja a fost eliberată și a fost ocupată și culmea Răchitașul Mare ( 954 m). Divizia 8 infanterie din componența Corpului 4 armata a atins aliniamentul Culmea Tepei - vf. Tiharale iar brigata 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței. Rezultatele zilei s-au concretizat într-
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a reușit că până seara să elibereze valea Șușiței și Răchitașul Mic. Până seara și Soveja a fost eliberată și a fost ocupată și culmea Răchitașul Mare ( 954 m). Divizia 8 infanterie din componența Corpului 4 armata a atins aliniamentul Culmea Tepei - vf. Tiharale iar brigata 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței. Rezultatele zilei s-au concretizat într-o pătrundere de 7 km în dispozitivul inamic, eliberarea localității Soveja, și ocuparea unor poziții avantajoase
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
Tepei - vf. Tiharale iar brigata 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței. Rezultatele zilei s-au concretizat într-o pătrundere de 7 km în dispozitivul inamic, eliberarea localității Soveja, și ocuparea unor poziții avantajoase (culmea Răchitașul Mare, Culmea Tepei) în vederea dezvoltării ulterioare a ofensvei. La această dată divizia 218 germană pierduse 2/3 din efectiv și 40 de tunuri iar divizia 1-a cavaleire austro-ungară se găsea într-o situație critică așa cum constată și arhiducele
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
iar brigata 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței. Rezultatele zilei s-au concretizat într-o pătrundere de 7 km în dispozitivul inamic, eliberarea localității Soveja, și ocuparea unor poziții avantajoase (culmea Răchitașul Mare, Culmea Tepei) în vederea dezvoltării ulterioare a ofensvei. La această dată divizia 218 germană pierduse 2/3 din efectiv și 40 de tunuri iar divizia 1-a cavaleire austro-ungară se găsea într-o situație critică așa cum constată și arhiducele Iosif: Deși situația
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
sânul statului turc, unul care a reușit să se infiltreaze în structurile de bază ale Imperiului Otoman, atrăgând de partea lor și o bună parte a fostei nobilimi bizantine. Ca rezultat al administrației ecleziastice și fanariote, grecii au atins o culme a influenței lor în secolul al XVIII-lea, perioadă în care s-au dovedit cei mai influenți dintre toate națiunile supuse ale imperiului. În teritoriu însă, situația era puțin diferită, în secolul al XVI-lea slavii de sud fiind cei
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopișului, casele răspândite pe culmi și gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăște râul Barcău) și împrejurimile ce fac omul să uite noțiunea timpului, toate culminând cu rezervația peisagistică "Tusa - Barcău" dau un
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca de Prune specifică zonei. Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopișului, casele răspândite pe culmi și gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului(unde izvorăște râul Barcău) și împrejurimile ce fac omul să uite noțiunea timpului, toate culminând cu rezervația peisagistică "Tusa - Barcău" dau un aer aparte zonei. Este o
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
(n. 21 februarie 1890, Craiova - d. 2 martie 1959, colonia de muncă Culmea) a fost un general în Armata română, creatorul primei divizii blindate românești și politician - ministru de finanțe în guvernul Ion Antonescu. La 1 septembrie 1908 a intrat ca elev și a urmat cursurile școlii militare de ofițeri de artilerie. A
Nicolae Scarlat Stoenescu () [Corola-website/Science/306092_a_307421]
-
Armată ar fi aprobat executarea a trei ostași dezertori. Stoenescu a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. După expirarea pedepsei, la 26 august 1958 nu a fost pus în libertate, ci a fost încadrat în colonia de muncă Culmea, unde a decedat în dimineața zilei de 2 martie 1959.
Nicolae Scarlat Stoenescu () [Corola-website/Science/306092_a_307421]
-
la Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În partea de nord,Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m.) de la bordura Semenicului și de Depresiunea Ezeriș de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.) de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
de pe partea stângă a Jitinului; culmea Moghila (681 m.) - Polom (821 m.); culmea Ciochita (768 m.) - Tâlva Zânei (939 m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
m.) care se continuă spre sud de valea Minișului prin culmea Rol; culmea Socolovăț (783 m.), Straja (716 m.) - Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Colonovăț. Ultima, culmea Coniarat (754 m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]