10,070 matches
-
Năeni (în trecut, și Năeni-Proșca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Fântânele, Fințești, Năeni (reședința), Proșca și Vârf. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și spre est de comunele Breaza, Pietroasele, Merei și Vernești. La Fințești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ104N, care duce
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1908, satul Nehoiașu a devenit capătul de linie al căii ferate Buzău-Nehoiașu, creată pentru a deservi întreprinderea de prelucrare a lemnului de la Nehoiu. În 1925, reședința comunei fusese mutată la Lunca Priporului, dar comuna își păstrase în mare parte componența, fiind arondată aceleiași plăși Buzău, având 4028 de locuitori. Comuna a fost inclusă în 1950 în
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
în dialectul săsesc "Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale ferată cu stație pentru marfă la distanță de 7 km. Face parte din zona istorică numită Țara Bârsei. Datorită poziției sale strategice, se presupune că localitatea a reprezentat un punct de interes pentru Cavalerii Teutoni, atunci când aceștia au
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
locaș de închinare și nici preoții slujitori. Menționări în documentele vremii s-au găsit în: Această veche biserică pomenită în mai multe rânduri se pare că a fost așezată în cimitirul numit ,"Coconu"”, aflat și astăzi pe strada Mică și deservită de către preoții: Biserica fost dărâmată în 1817. Biserica a fost ridicată în anul 1817 în curtea actualei școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Veche), la sud și sud-est cu județul Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est cu Mărașu. Satele comunei se află în partea de est a insulei, de-a lungul Dunării Vechi. În afara transportului naval pe Dunăre, comuna este deservită și de șoseaua județeană DJ212A, care traversează de la nord la sud Insula Mare a Brăilei, ducând spre nord la punctul de trecere cu bacul către Brăila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frecăței se ridică la de locuitori, în
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Dedulești și Mircea Vodă (reședința). Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al râului Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de stația Dedulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mircea Vodă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,49% din populație
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
la marginea județului Brașov la o distanță de: Satul Ucea de Jos este străbătut de următoarele drumuri: Tot prin Ucea de Jos trece și o cale ferata neelectrificata ce leagă municipiul Brașov de municipiul Sibiu. Gara Ucea de pe această rută deservește satele din jur dar și orașul Victoria, fiind astfel o stație importanta în care opresc atât trenurile regionale cât și cele interregionale. Această gară este utilă atât pentru localnici cât și pentru turiști. Satul Ucea de Jos are în vecinătate
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
din DJ211 se ramifică alte două șosele județene: DJ211C care duce spre vest la Ciocile și DJ211B, care duce spre est la Bărăganul (DN21, DN21A) și mai departe la Victoria. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Fetești, pe care este deservită de stația Dudești. Comuna Dudești face parte din interfluviul Călmățui-Ialomița care prezintă o ușoară înclinare de la N la S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E.
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
care o leagă spre nord de Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21), și spre sud de Berteștii de Jos, Victoria și Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița). La Cuza Vodă, din această șosea se ramifică șoselele DJ212C (care deservește exclusiv comuna, în special satul ei de reședință) și DJ212A, care o leagă spre nord-vest de Viziru (DN21) și Bordei Verde. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stăncuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
județeană DJ203, care duce spre nord-est către Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău) și spre sud și sud-est către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de halta Baza IFF. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Surdila-Greci se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,41%). Pentru 3,52% din populație, apartenența
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani. De la acea dată, Parohia Pardina a fost deservită de diferiți preoti din orașul Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată preotului Nistor
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani. De la acea dată, Parohia Pardina a fost deservită de diferiți preoti din orașul Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată preotului Nistor Nicolae titular la parohia Sf. Împărați Tulcea, după care Chirvase Ioan. Din anul 1997 până în prezent, Parohia Pardina este slujită de pr. paroh Alistar Grigore
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
în DN2). La Movilița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205J, care duce spre sud tot la Panciu, pe o rută ce trece Zăbrăuțiul mai în aval ca prima. Prin comună trece și calea ferată Mărășești-Panciu, pe care este deservită de stația Diocheți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Movilița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,58%). Pentru 3,24% din populație, apartenența
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
Negrilești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, într-o zonă montană, pe malul stâng al râului Putna. Este deservită de șoseaua județeană DJ205L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se intersectează cu DN2D) și Păulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negrilești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
Păulești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Hăulișca și Păulești (reședința). Comuna se află în zona montană din nord-vestul județului, pe malul drept al râului Putna. Este deservită de șoseaua județeană DJ205L, care o leagă spre nord de Tulnici (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păulești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Păulești, Vrancea () [Corola-website/Science/301888_a_303217]
-
de Ciorăști. La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătăranu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46%), cu o minoritate
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
națională DN2N, care o leagă spre est de Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumbrăveni (unde se intersectează cu același DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Sihlea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sihlea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,04%), cu o minoritate de romi (5
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Vânători (în trecut, Jorăști) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Balta Raței, Jorăști, Mirceștii Noi, Mirceștii Vechi, Petrești, Rădulești și Vânători (reședința). Comuna se află în estul județului, la est de orașul Focșani. Este deservită de șoselele județene DJ205P, care o leagă spre vest de Garoafa (unde se termină în DN2) și DJ204E, care o leagă spre vest de Focșani (unde se termină tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători se
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tulnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,67%), cu o minoritate de romi (2,26
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
vest se află o zonă de deal împădurita, dincolo de care se găsește Comună Dolhești,()(). Satul este îngemănat cu satul Poiana din orașul Dolhasca, cele două localități fiind practic lipite. Halta Corni se află pe magistrală CFR 500 Vicșani-București Nord și deservește cele două localități. Satul e împărțit de localnici în trei părți denumite după cum urmează: Acest sat este un sat de pictori cunoscuți în România, Ioan Grigore, Costin Neamțu, Liviu Gherghina, Cezar Petrescu, Emil Grigore cât și de politicieni vestiți, Vasile
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
detalii, informații și fotografii interesante va recomandăm să citiți "Monografia satului Dolhestii Mari" scrisă de învățătorul Petru Sandovici Hatmanul Sendrea, Portarul Sucevei, cumnatul lui Ștefan cel Mare, înmormântat în Biserică din sat (? - m. 1481 în Bătălia de la Râmnic) Satul este deservit de linia de cale ferată Dolhasca - Fălticeni prin Halta Dolhestii Mari. Există câteva linii de microbuz leagă satul de Fălticeni, Dolhasca și Pașcani.
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
de vestigiile descoperite la locul numit „Cetățuie”, la hotarul administrativ dintre comunele Baia, Bogdănești și Râșca. Cu timpul, omul a intrat în amonte, pe râul Râșca, formând localitatea Bogdănești și, odată cu Mănăstirea Râșca (1542), localitatea Râșca. La început, oamenii ce deserveau mănăstirea erau călugării, robii mănăstirești și țiganii care, pe măsura înmulțirii lor, a extinderii domeniului mănăstiresc și a defrișărilor, părăsesc incinta mănăstirii, formând satul Râșca. Acesta s-a dezvoltat treptat, iar numărul locuitorilor s-a amplificat și datorită venirii unor
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
turn al domului este cel din partea de sud care măsoară 137 de metri. O scară permite vizitatorului pătrunderea în turn oferindu-i o minunată priveliște de la o înălțime de 70 metri. Turnul din partea de nord nu a fost finalizat, este deservit însă de un lift ce te poartă la o înălțime de 60 de metri de unde poți admira împrejurimile clădirii sacre. Poarta principală și partea de vest a domului aparțin stilului romanic. Poarta episcopală realizată în stil gotic revelează vizitatorului aspecte
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima este temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]