9,399 matches
-
poet umanist. Descendent al unei vechi familii voievodale românești, origine des invocată de umanistul european de mai târziu, O. este al doilea din cei patru copii ai sibiencei Barbara Hunsar și ai argeșanului Stoian (Ștefan) Olahus, care se înrudea cu domnitorii Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău și Iancu de Hunedoara. Refugiat în Transilvania, Ștefan Olahus respinge la un moment dat sprijinul vărului său Matei Corvin pentru a dobândi tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de Petru Demetru Popescu Așa Îl numiseră tovarășii de luptă. Și așa Îi și rămăsese numele : Mândricel. Chiar domnitorul Vlad Țepeș Îl striga astfel În toiul luptei, pentru a-l trimite unde era mai greu. Toți Îl strigau așa, pentru că numele lui adevărat nu era cunoscut de nimeni. Orfan Încă din pruncie, Mândricel fusese crescut la curțile domnești, ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În sfârșit,[...] s-a Încuviințat ,,Unirea”, și apoi deputații s-au Întors fiecare la vetrele lor. Peste câțiva ani după aceasta, trecând Cuza-Vodă spre București, a poposit la Agiud, unde l-a Întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un domnitor... Și, când colo, un țăran bătrân cade În genunchi dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile În ochi. He, he ! moș Ion Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi ! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială ce durere
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Întors fiecare la vetrele lor. Peste câțiva ani după aceasta, trecând Cuza-Vodă spre București, a poposit la Agiud, unde l-a Întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un domnitor... Și, când colo, un țăran bătrân cade În genunchi dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile În ochi. He, he ! moș Ion Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi ! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială ce durere ai ! Ți-a făcut cineva vreun neajuns ? Moș Ion Roată, văzând
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ș-oprește regimentul, iar bravul colonel Se-nchină la drumețul, s-apropie de el Și-i zice cu blândețe : ,,De unde vii străine ?” ,, Vin tocmai de la Plevna.” ,,Cum e acolo ?” ,, Bine. “ ,,Dar aste decorații, cum, cine ți le-au dat ?” ,, Chiar domnitorul nostru ș-al vostru Împărat.” ,, Dar pentru care fapte ?” ,, Știu eu ?... Cică drept plată Că am luat eu steagul redutei... și pe dată Cu el, străpunși de glonțuri, ne-am prăbușit În șanț...” ,, Dar ce rang, ai, voinice ?” ,, Am rang
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de Dumnezeu să restaureze cultul legitim ce exista în precedență. Recent, această viziune ideală despre suveranul persan ca susținător al cultelor locale a fost însă pusă la îndoială, iar astăzi este considerată o consecință a operei de propagandă a acelorași domnitori persani care erau interesați, în special, dacă nu exclusiv, de asigurarea ordinii interne a provinciilor și de colectarea taxelor. Odată cu dominația persanilor și începutul întoarcerii poporului evreu din exilul babilonian începe perioada istorică, în general, numită iudaismul „celui de-al
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
car (cf. Uehlinger, 1997). În sfârșit, recent a fost descoperită la Tel Rehov o statuetă de fildeș din secolul al IX-lea î.C. care reprezintă o figură masculină pe tron (Mazar, 2007) ce poate fi interpretată și ca un domnitor. În niciuna dintre aceste figuri nu poate fi recunoscută cu certitudine imaginea lui Yhwh. În concluzie, arheologia dovedește existența unui consistent patrimoniu religios iconografic în prima jumătate a mileniului I î.C. în Israel și Iuda; el este însă mult
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
desfășoară cerurile ca o pânză, le întinde ca pe un cort de locuit”, constituie expresia cea mai clară a acestei idei religioase. Cerul devine astfel locul unde se află templul ceresc, sălașul în care Dumnezeu locuiește, așezat pe tron ca domnitor divin (1Rg 8,39; Ps 11,4; 103,19). Ps 103,19 afirmă că Yhwh însuși „a stabilit”, „a ridicat” (hēqîn) tronul său în cer, utilizând o figură expresivă care redă bine ideea că Yhwh își instituie pentru totdeauna domnia sa
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
34 și 104,3 („îți faci carul din nori, umbli pe aripile vântului”). Imaginea literară a cavalerului ceresc călătorind pe nori ca și cum ar fi carul său de război este transpoziția cerească a unei imagini tipice ideologiei regale în care acesta - domnitor pământesc - își ajută și apără poporul, în special „pe orfani și pe văduve”. Ps 104,3 interpretează aceeași imagine a cavalerului divin în termeni mai adaptați cosmologic, amintind de unele texte mitologice antice din Orientul Apropiat precum ciclul lui Baal
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai mare de apa
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aduce, în 1702, secretarul englezului William Paget, primit la curtea lui Constantin Brâncoveanu: la masă au fost servite „multe rânduri de bucate deosebite, constând din mâncări alese și scumpe“. Antonio del Chiaro a descris și el ospețele de pe vremea aceluiași domnitor: „Mâncările sunt foarte multe și bine gătite, după moda nemțească, franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a ajuns bucătăria turcească atotstăpânitoare la curtea domnească: doamna Craven, sosită din Anglia pe meleagurile noastre, a lăudat masa civilizată, europeană, care i-a fost servită în București, la curtea domnitorului Nicolae Mavrogheni. Ceea ce înseamnă că și pe vremea fanarioților influența gastronomică occidentală era încă destul de puternică la mesele domnești. Multe alte cronici ale călătorilor străini laudă ospețele românești ale secolelor XVI-XVIII, dar nu scriu mai nimic precis despre felurile de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Lorena, care le-a dat numele după personajul său literar favorit, Ali Baba. Dar nu ar trebui să-i acuzăm doar pe cei doi autori entuziaști, deoarece întreaga epocă era plină de asemenea „imagini suav-grotești“. De pildă, Eronimo Momolo, bucătarul domnitorului Grigore Ghica, era renumit pentru „curcanul țintirom“, rețetă în care ultimul cuvânt ar trebui citit „gentilom“. Această influență gastronomică franceză - parte a rolului de model cultural pe care l-a reprezentat Parisul pentru români până în a doua jumătate a secolului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1863-1864 și de J.A. Vaillant în 1864). Veșnic în opoziție, Valentineanu a combătut mai întâi antiunionismul, apoi ideile politice ale unor miniștri ai lui Al. I. Cuza (N. Kretzulescu, M. C. Epureanu), pentru a continua să-l atace pe domnitorul străin și nedreptățile sociale ale noilor guvernări sub deviza „dreptate-naționalitate-adevăr”. Au colaborat, cu intervenții de natură politică, C.D. Aricescu, Th. Paschides, Th. Pascal (și cu cronici teatrale), D. Bolintineanu și, probabil, I. Heliade-Rădulescu. La R. au mai dat versuri, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
un succes considerabil, iar doctrina atrage rapid asceți, căutători ai salvării și în general pe toți cei care nu erau satisfăcuți de filosofia și religia tradițională. Se bucură de protecția unor persoane de vază precum: regele Bimbisăra al Magadhei, Pasedani, domnitorul din Kośala, Iivaka, medicul lui Bimbisăra și comerciantul Anăthapindika, care au susținut primele comunități create. De pildă, Bimbisăra i a dăruit Maestrului o pădure de bambuși, în care acesta poposea deseori împreună cu monahii săi. Anăthapindika, bogatul negustor din Śrăvastī (păli
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
al doilea oraș al țării, din punct de vedere politic, social-economic și, mai ales, cultural. Liderii politici moldoveni considerau Iașii a doua capitală a țării și au solicitat o serie de măsuri de ordin administrativ, care să susțină acest statut. Domnitorul - apoi Regele - Carol I a făcut mai multe promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
un fragment din Larousse (1860): „Precum Bucureștiul este Bucurosul (La Joyeuse), Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei cu Valahia s-a ales Bucureștiul capitală a celor două Principate și locul de reședință al Domnitorului, viața pare a fi dispărut din Iași; sub domnia precedentului Principe Grigore Ghica, acest oraș se bucura de o mare strălucire. Dar, cu el odată, cu Domnitorul, au dispărut și boierii bogătași ce formau Curtea sa, și vechea splendoare a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
a ales Bucureștiul capitală a celor două Principate și locul de reședință al Domnitorului, viața pare a fi dispărut din Iași; sub domnia precedentului Principe Grigore Ghica, acest oraș se bucura de o mare strălucire. Dar, cu el odată, cu Domnitorul, au dispărut și boierii bogătași ce formau Curtea sa, și vechea splendoare a orașului nu mai este decât o amintire” . N. A. Bogdan surprinde atmosfera orașului după 1862: . Și A. C. Cuza remarca starea de spirit de la Iași În momentul În care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
remarca starea de spirit de la Iași În momentul În care Iacob Negruzzi pleca la București odată cu mutarea revistei Convorbiri literare. Cu prilejul unui banchet organizat În seara zilei de 14 aprilie 1885, acesta improviza: În contextul politic creat după abdicarea domnitorului Al. I. Cuza, la Iași are loc, la 30 martie 1866, o Întrunire a Clubului Național. Participă, Între alții, Vasile Pogor, C. Hurmuzachi, Alecu A. Balș, C. Negruzzi, Gh. Mârzescu, Titu Maiorescu. Conform relatării din ziarul local Vocea Națională, tânărul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
unei case pentru plata obligațiilor rurale În Iași, și o sumă de două milioane, alocată În bugetul statului, pentru Îmbunătățirea Iașului. Compară Iașul cu Torino, care a primit mari despăgubiri pentru strămutarea capitalei Italiei...” . Cu prilejul primei vizite la Iași a Domnitorului Carol I - În august 1866 - primarul D. Gusti a prezentat un Memoriu despre Iași, din care selectăm: Promisiunile Guvernului și ale lui Carol I Ca o consecință imediată a evenimentelor din 3 aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Memoriu despre Iași, din care selectăm: Promisiunile Guvernului și ale lui Carol I Ca o consecință imediată a evenimentelor din 3 aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul Carol I despre situația de la Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]