12,214 matches
-
Lev Tolstoi, care merge mai departe decât poetul român susținând ca dragoste adevărată nu există, întrucât iubirea este mediată de trupul pătimaș și slab, incapabil de spiritualizarea acestui sentiment. Aceeași idee a fost susținută în secolul al XIX-lea de către filosoful Johannes Muller care accentua ideea conform căreia omul este incapabil de a cunoaște realitatea exterioară pentru ca el nu ia contact direct cu aceasta, ci doar cu energiile transmise de aceastea prin intermediul senzațiilor. Iubirea, astfel, pare să nu se arate niciodată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mei și nici mintea, nici emoțiile nu-mi erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
au fost oricum mult mai norocoase decât Alice Voinescu pe care maeștri interbelici în frunte cu unul ca dom’ Nae Ionescu nu au tolerat-o să predea la Filosofie. Curat sacrilegiu! Cornelia G. a rămas fidelă modelului de facilitatoare de filosof. Dar a devenit subversivă întreținând disidența feministă a fiicei ei și moralul tuturor Anelor, trăind entre deux mondes: cea trecută, a femeilor înțelepte prin cumințenie și cea prezentă: a femeilor din jurul fiicei sale. Ne-cuminți. De capul lor. Dez-axate prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în care, fie descopeream cu o stupoare de estetică retardată cât de spectaculoasă este zona creației feministe... Îmi era mult mai familiară condiția ancilară a femeilor din zonă: ele sunt în stare să povestească, uneori consistent și talentat, gândurile bărbaților filosofi. Și mie problema nașterii nu mi-a părut că ar avea „demnitate filosofică”. Și mie mi s-a părut că există subiecte private și nedemne de episteme și subiecte „cu adevărat importante”. Ieșirea „nimicurilor femeiești” din anonimat și trecerea lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
foarte misogin, respectiv Aristotel. Platon nu era misogin, dimpotrivă, le dă femeilor un loc semnificativ în Republica sa. Rousseau era fățiș misogin, John Stuart Mill era feminist. Când este vorba despre misoginism, Nietzsche este un mare exemplu. Dacă privești spre filosofii români, Cioran este misogin. Dacă te întorci spre poeții români, Eminescu este un misogin de geniu. În aceste cazuri păstrezi ideile bune, talentul și tratezi ceva mai tolerant misoginismul, dar nu îl ignori. Dar Freud, cu femeile în postură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
săracă, în sensul posibilităților de investiție în know-how și aceste posibilități mici au fost adesea investite extreme de prost. Mă gândesc în mod foarte serios că, dacă românii ar avea cu adevărat conștiință de contribuabili, și-ar trage de mânecă filosofii, sociologii, politologii, psihologii, economiștii, juriștii și i-ar întreba: „Ce ați făcut pentru noi? Pentru ce v-am plătit o viață de om?”. Până la urmă, contribuabilul este acela care te plătește când lucrezi pe bani publici. Or, noi n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
libertini și de ipocriți religioși, și de a pune în discuție nu numai cultura timpului, ci și baza ei proprietatea privată nu va întîrzia dezlănțuirea ostilității coalizate a forțelor reacționare, de la favoriții regelui, la parlamentari și episcopi"10. Spre deosebire de alți filosofi contemporani cu el, care loveau în societatea feudală în numele civilizației și rațiunii, Rousseau identifică civilizația cu însăși societatea feudală și se ridică împotriva ei, văzînd-o ca un produs al unui proces nefiresc, petrecut în evoluția societății omenești. Omul este bun
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cultură mai temeinică. Perioada șederii lui aici (1732-1740) constituie o etapă decisivă în formarea sa intelectuală de autodidact. În 1740, după ce legăturile sale cu doamna de Warens se răciseră, pleacă la Lyon, ca educator al copiilor domnului de Mably, fratele filosofului Mably. Nu a avut succes ca educator (de altfel, nici celelalte "episoade" ca preceptor nu au fost încununate de succes). Aici scrie Proiect pentru educația domnului de Saint-Marie. În 1741 revine la Charmettes. În același an se desparte de doamna
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dintre cele mai influente cărți din domeniul teoriei politice și Émile ou de l'Éducation. E epoca cea mai fecundă din întreaga sa viață, dar și momentul în care se desparte definitiv de enciclopediști, declarînd solemn că este "împotriva partidului filosofilor". Poziția sa mic-burgheză de clasă se precizează astfel din ce în ce mai mult. N-au lipsit nici bîrfele, care sporeau neîncrederea și susceptibilitatea exagerată a lui Rousseau. "Atîta timp cît am trăit necunoscut de public, am fost iubit de toți cei ce m-
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de cum îmi făcui un nume, nu mai avui prieteni."19 Apariția cărții Émile a stîrnit o furtună puternică împotriva lui Rousseau, care i-a distrus pentru totdeauna liniștea trăită un timp la Montlouis și Montmorency. Primul ministru Choiseul, favoritele regelui, "filosofii", în frunte ce Voltaire, magistrații, credincioșii și ateii îl dușmănesc deopotrivă. Chinuit și de boală, crede un moment că toată lumea e împotriva lui. La 9 iunie 1762, Curtea supremă de justiție din Paris ordonă arestarea autorului și arderea cărții. După ce
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
minciună, avariție, curiozitate vană, orgoliu, cultura datorată "viciilor" noastre este marea cauză a decadenței omenirii. Asta înseamnă că și științele și artele generează vicii: pierderea inutilă a timpului, luxul, corupția gustului, scăderea virtuților militare, educația frivolă și periculoasă a copiilor. Filosofii sînt șarlatani, iar invenția tiparului este regretabilă din cauza "dezordinilor îngrozitoare" pe care le-a provocat. În final, autorul face o distincție între adevărata filosofie și știință și "mulțimea nedemnă" de ele a compilatorilor. Așadar, el nu combătea filosofia și arta
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
adolescenții să aibă parte de o educație și de o filosofie potrivită pentru tineri"50. El propunea ca educația să fie diferențiată, potrivit celor trei caste: muncitorii și meseriașii să fie pregătiți pentru producție, războinicii pentru a apăra statul, iar filosofii pentru a conduce. Subliniind importanța pe care o au exercițiile fizice în dezvoltarea individuală, Aristotel cere ca la vîrstele mai fragede acestea să fie mai ușoare pentru a nu provoca oboseala și pentru a nu stînjeni dezvoltarea fizică și psihică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
al românilor cu Rousseau. "Partea politică a lui Rousseau va avea de asemenea momentul său de vază."282 Există documente care dovedesc că profesorii și elevii de la cele două Academii domnești din Iași și București au cunoscut unele lucrări ale filosofului și pedagogului francez. Anii premergători revoluției de la 1848 și revoluția însăși au fost impregnate de gîndirea revoluționară a lui Rousseau. Ideile lui Rousseau au avut influență asupra gîndirii pedagogice din țara noastră prin circulația operelor sale în original sau traduse
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
-l aduceau acum înapoi fusese un om mare, și era de-al lor, al poporului din Paris. Nu fusese general și nici om de stat, nu cucerise victorii în bătălii și nu încheiase tratate importante, fusese doar un scriitor, un filosof, și ei nu știau prea bine ce înseamnă asta, și nici măcar unul dintr-o sută nu-i citise cărțile. Dar unele dintre cuvintele lui, unele dintre frazele lui le fuseseră strigate în urechi și în inimă în ceasurile cînd se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
poate fi idiot, dar există și cazuri de adeziune pornită din convingere, iar, în aceste cazuri, tema vinovăției nu mai este la locul ei”. În această parte a discursului său nu pot să mai fiu chiar deloc de acord cu filosoful Andrei Pleșu, măcar fiindcă înaintașul tovarășului Iliescu a avut și el adepți absolut convinși. O dovadă în acest sens este că unii dintre aceștia îl elogiază în continuare, chiar și de la înalta tribună a parlamentului. Pe de altă parte, faptul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
a deosebit lucrurile, prin detaliile lor, ea s-a aventurat într-o lume în care există binele și răul și prin aceasta TAO a fost violat 60. Este imposibil să nu facem o apropiere între starea de TAO, enunțată de filosoful chinez și situația din Biblie unde se vorbește, de asemenea, despre opțiunea omului de a cunoaște binele și răul și imposibilitatea de a se abține să pășească în sfera răului. Pășind în afara promisiunii lui Dumnezeu, omul face un pas lateral
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Aristotel a intuit caracterul pur, lipsit de vinovăție al economiei naturale, chiar dacă a extins-o până în zilele sale, când economia nu mai era naturală, ci era economie de schimb, chiar o economie de schimb monetar. Impresionat, însă, de capcana profiturilor, filosoful a căutat o ieșire. De aceea el militează pentru îndreptarea lucrurilor spre binele omenirii, prin "... reîntoarcerea la crematistica naturală..."75. Economia schimbului și a banului, economia profitului, era condamnată de Aristotel. Prea târziu. Marea aventură, așa cum spuneam, începuse de câteva
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
principiul psihologic. Forma cea mai primitivă a acestui ultim principiu este instinctul de conservare. Acesta împinge pe ființele organice să lucreze în interesul conservării lor, fără ca ele să aibă cunoștință de ceea ce fac și pentru ce fac"148. Reținem de la filosoful nostru remarca asupra caracterului natural al procesului de apariție și dezvoltare a conștiinței. Deci suntem raționali și ne bazăm pe reguli și morală nu ca urmare a unei alegeri conștiente asumate ci în mod involuntar, ca urmare a unui proces
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
umană se deosebește de cea a animalelor prin esențialitatea sa și anume prin următorul fapt: "Conștiință, în sensul cel mai strict al cuvântului, există numai acolo unde pentru o ființă, genul său, esențialitatea sa, îi este obiect"150. De asemenea, filosoful leagă existența conștiinței de capacitatea omului de învățare, de a deprinde știința, pentru că "acolo unde există conștiință, acolo există și capacitate de știință"151. În context se subliniază natura simplă a vieții animalelor care nu dețin asemenea omului un univers
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cantității de semne monetare cu o viteză mai mare decât creșterea cantității de aur. Această creștere a cauzelor variației prețurilor se agită cu pasiune înaintea războiului"791. Platon subliniază indiferența conducătorilor față de problemele "turmei". Cu cinism și părere de rău, filosoful grec ne amintește că nimeni dintre cei care ne conduc, nu se gândește la problemele noastre, ci în primul rând la propriile lor probleme. Îi descrie pe conducători și poziția acestora față de cei conduși în cuvinte de reținut 792. Îndatorarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ființe predictibile, cu un comportament natural, profund integrat cosmosului în care viețuim. Există, din această perspectivă, un gen de devenire, de darwinism social și economic. Nu spunem lucruri noi. Matematica era considerată principiul "originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată: "Pentru Descartes nu există decât o singură lume, "materia cerului și a pământului este aceeași". Monismul lui metodologic și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
așa, vom schimba puțin perspectiva asupra fenomenelor de criză și ciclicitate și vom înțelege mai bine ce se întâmplă în jurul nostru și mai ales de ce se întâmplă. Așa vom înțelege măsura în care putem acționa și limitele acțiunii umane conștiente. Filosoful român Vasile Conta, în opera sa "Teoria ondulațiunii universale"833 arată că "... repausul absolut, în înțelegerea lipsei de lucrare, nu există și nici nu poate să existe pe lume"834. Repunând în discuție principiile fizicii clasice, în limbajul filosofului, autorul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conștiente. Filosoful român Vasile Conta, în opera sa "Teoria ondulațiunii universale"833 arată că "... repausul absolut, în înțelegerea lipsei de lucrare, nu există și nici nu poate să existe pe lume"834. Repunând în discuție principiile fizicii clasice, în limbajul filosofului, autorul citat subliniază 835 că "acțiunea universală se vădește în două chipuri generale: Când două sau mai multe forțe de natură sau de direcțiune deosebite, se întâlnesc, atunci ele încep o luptă care nu este altceva decât un număr de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care ea ține locul de simplă treaptă (...). materia ascultă de ceea ce am numi legea ondulațiunii universale"843. Vasile Conta vizualizează grafic această teorie a ondulațiunii universale, sub forma unei unde, care seamănă cu o frunză de stejar. Patriotismul este evident. Filosoful pune în lumină devenirea întregului univers sub forma unei frunze de stejar, simbolul pădurilor României. Teoria ondulațiunii universale a lui Vasile Conta este importantă pentru simplitatea raționamentului, dar în același timp pentru profunzimea gândirii și a concluziilor la care ajunge
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la Heraclit "o tendință de a-și reprezenta legile dezvoltării ca legi ciclice"849. Iată că descoperirile noastre, ale oamenilor, sunt mai vechi decât am fi putut crede. Ciclicitatea este o lege universală a devenirii, despre care vorbesc chiar și filosofii antici. Mihail Drăgănescu 850 leagă ondulația, sau dezvoltarea umană, după principiile pe care le-am enumerat la discuția despre " Teoria ondulațiunii universale" a lui Vasile Conta, de lumea socială. "Se poate afirma că ondulația ar putea avea un efect favorabil
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]