10,713 matches
-
liberalismului (considerat un neoestetism), s-au manifestat și unele forme de estetism, cum ar fi: "Conceperea imaginii artistice ca un organism închis, autonom, analiza procedeelor artistice ruptă de semnificația generală a operei, părerea că valoarea artistică este desprinsă de gîndirea filosofică, de valoarea educativ-politică, iată cîteva trăsături ale acestui neoestetism. Tot de această latură se leagă și un alt aspect, pe care Eugen Jebeleanu l-a numit "critica de cameră". Limbajul ezoteric, adesea contorsionat, prețios, îngreunează lectura, ascunde ideile sau lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
simboluri francmasonice, în scopul publicării în țară sau străinătate; redactorii de la edituri și reviste care propun spre difuzare materiale deficitare din punct de vedere ideologic; elemente din domeniul cultural-artistic cu preocupări pe linia teozofiei, ezoterismului, astrologiei ori a altor tendințe filosofice oculte; persoanele cu sau fără antecedente politice sau penale care intenționează să folosească cenaclurile și cluburile literar-artistice pentru vehicularea unor idei ostile ori de a se întîlni în afara cadrului organizat pentru a dezbate lucrări cu un conținut necorespunzător politicii partidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Sensul vieții (convinși că lectorii și contemporanii mei sunt interesați, la urma-urmelor, de o temă pe care filosofia vremurilor noastre o ignoră sau o tratează Într-un limbaj și după o anume grilă - de fapt, feluritele interpretări ale ultimelor curente filosofice! - care o face inaccesibilă cercurilor largi de intelectualiă, ne revine nouă, romancierilor și eseiștilor, dreptul și, poate, datoria de a ataca această temă altfel decât o fac Biserica sau diversele, mari, religii ale globului. Și Îi vom aplica „lui” această
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tetralogia de față, eu pun mai degrabă accentul pe individ și individualitate. În aceasta, mă ajută maeștrii mei „de hârtie”, un Goethe, Dostoievski, Nietzsche sau Th. Mann, ca și cei români, bineînțeles, un Blaga, de exemplu, preocupat În trilogia sa filosofică de „marele Anonim”, o supremă lecție și exercițiu de individualitate (după un Kant și Fichte, se’nțelege!Ă. Dacă privim existența publică, politică, a lui Ion Iliescu, atât cât o cunoaștem și care se Întinde pe parcursul a patru decenii, cel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Unguri În pușcăriile de la Szeghedin de fiecare dată când se afla În „vacanță parlamentară”. Un Titu Maiorescu care Îi Învață pe Români logica și fundează clasicismul românesc pe bazele postiluminismului german; un Lucian Blaga, primul Român care „Îndrăznește” un sistem filosofic, post-kantian, demonstrând că acea populație de „păstori transhumanți” este capabilă să abordeze construcțiile cele mai riguroase ale gândului, un Blaga Încă pe jumătate un necunoscut al propriei sale culturi, martir cultural sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de ecou În presa largă sau culturală, deși Contemporanul-Ideea europeană avea atunci un tiraj de câteva zeci de mii și o difuzare acceptabilă; ca și o alta, poate mai puțin importantă pentru tema de care vorbim, cea din jurul numelui, operei filosofice și apariției romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Charon, repudiat, Într-un fel, de critica literară la vârf, În frunte cu N. Manolescu. Această „cameră de velur” În care cădeau temele propuse de mine și de revista pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unele oficine culturale, dar apărută În „absența autorului” din țară, fapt ce nu prea se „obișnuia” cu autorii cunoscuți ca „având probleme” sau cu cărți care „le” puteau crea - cei doi sufereau intens prin faptul că „În jur”, În lumea filosofică românească de atunci, tonul Îl dădeau niște mediocri aroganți, Începând cu acel Pavel Apostol (fals prieten al lui Blaga, ale cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
revoluției” de orice tip. Noi, Însă, ne permitem luxul barbar de a scoate de la catedra de filosofie și de a-l interzice de la publicare pe singurul filosof român care a avut forța și capacitatea de a propune un real sistem filosofic, În siajul marii școli kantiene - l-am numit pe Lucian Blaga - sau „propunem”, prin vocea unui ziarist gălăgios, susținut de Întreaga mass-media, să se „ardă” opera celui mai mare și mai original poet, nu numai român, de după al doilea război
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
european, cineva care crede În drepturile individului de a se dezvolta conform calităților, și nu nașterii - comunismul, nazismul și feudalismul au apreciat valoarea individului În funcție de naștere, În primul rând! - și care crede În ceea ce la sfîrșitul evului mediu religios și filosofic se numea „liberul arbitru”. Extinzând această expresie, pot să afirm că eu nu concep europeismul În afara acestei posibilități a individului de a-și croi singur destinul, și l-aș putea numi european În primul rând pe acel individ uman care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fals schimbătoare ale unei vieți ce ascunde Însă promisiuni și chiar „dovezi” ale unei eternități posibile. Acea „eternitate” care se pare că i s-a dăruit umanului, Într-adevăr, și nu este doar o speculație matematică, precum infinitul, sau una filosofică. Eternitatea devenită „tangibilă”. 5 Consider faptul de a-mi petrece anii bătrâneții pe solul - fizic și lingvistic - pe care m-am născut ca o favoare, un noroc. Norocul - un cuvânt foarte românesc, pe care generații mereu mișcătoare de scriitori români
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
soartă, fatum, moira, schiksal, destiny, la destinée... căreia filosofia ultimelor decenii Îi acordă atât de puțin, de zgîrcit loc În cercetările ei, iar când o face, audiența cât de cât largă a intelectualilor din varii domenii, care nu posedă limbajul filosofic - ce a devenit tot mai mult un jargon! - nu are acces. Din nou voi aborda acest concept strict din punctul meu de vedere, ca și din cel al vocației mele - cea de romancier. Nu atât prozatorul care sunt, ci romancierul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În groapa comună de la Jilava. Am citit cartea În momente de așteptarea Învierii. Și mi-a sporit speranța că nu ne vom prăbuși. Prefața scrisă de Domnul Constantin Severin este a unui scriitor, care cunoaște ce Însemnează Estetica și cunoștințele filosofice. Din păcate rar se mai Întâlnesc, la noi, asemenea oameni. Dar bine că mai există. Camera cu lucrurile lui Petru Comarnescu, am vizitat-o cu soția mea, ea a fost de mai multe ori. Am stat la Fălticeni În ultimii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
terțe entități care deschide sau închide robinetul după plac eu unul n-aș da prea multe parale pe "dulcea Franță" a lui Charles Trenet, nici pe eleganța confruntărilor oratorice din palatul Luxembourg. "Libertatea nu este nici o invenție juridică, nici o comoară filosofică, valoroasa proprietate a unor civilizații mai demne ca altele, pentru că numai ele o pot produce și păstra. Ea rezultă dintr-o relație obiectivă între individ și spațiul pe care-l ocupă, între consumator și resursele pe care le are la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la ex-progresiștii de la Ramallah: a imagina o mișcare de eliberare națională ca oricare alta, fără rădăcini islamice nu înseamnă cumva a intra în competiție cu o mașină fără motor? Acele politice se rotesc în sens invers față de arătătoarele ceasului nostru filosofic. Ele urcă de la dezamăgirea menționată spre o reîncărcare accelerată cu vrajă a lumii. Steaua lui David pavoazând toate balcoanele din Ierusalimul de Vest și din împrejurimi, pentru sărbătorirea celei de-a patruzecea aniversări a reunificării Orașului Sfânt, ar trebui să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la Dumnezeul-lume, la panteismul lui Spinosa, la identitatea absolută a naturei cu gândirea, a materiei cu spiritul, a realului cu idealul. Dumnezeu nu e pricina lumei, ci lumea însăși. Hegel a stabilit științificește filosofia naturei a lui Schelling. Toate sistemele filosofice se reduc la patru forme: sensualism sau materialism, spiritualism, scepticism și misticism. Aceasta după V. Cousin eclectism. Eclectismul nu e un sistem ci o expunere critică; un scepticism luminat, mai degrabă. Noua metodă a lui Bacon: a observa cu exactitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dinpotrivă înțelege sufletul ca un principiu independent de materia organizată și care-i supravețuiește. Aceasta mai ușor o putem concepe a priori; științificește e cam greu de a o proba și spiritualicește niciodată n-am probat-o. În școala lor filosofică, spiritualiștii s-au servit de idealismul lui Platon, de misticismul lui Sf. Augustin și de al altor părinți ai bisericei, și în sfârșit de ideile înăscute ale lui Descartes. Această ultimă teorie servește de bază științifică spiritualismului. Sunt trei teorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crucea și cutia lui de tablă, e bucuros de ziua lui de azi. Ține de mână pe un bătrân care l-a miluit și-i spune zâmbind "cum a fost și el odată în viața lui", și rostește parcă sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alți cuminți; nebun al curții se impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Slovacia să se bucure îmbielșugat de ele, iar prințul său religios să rabde în chip așa de mizer? Poate ca să uite preocuparea asta, în două rânduri excelența sa a ținut doamnelor de gazdă, mama și fata, mici conferințe religioase și filosofice, cu acel aer blajin, cu gesturi rotunde, cu capul plecat pe un umăr și cu vorbele moale rostite și amestecate cu răsufletul, dar fără să se uite; căci ochii sfinției sale vedeau fără să privească. Mă amuzam căutând să pătrund întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viața literaturilor minore, eminamente poetice, într-o lume globalizată? N-ar trebui să luăm ad literam ceea ce disprețuia Cioran, și încă într-un eseu. Cioran însuși, în fibra lui intimă, este un poet, unul posteminescian. Expresivitatea scrisului său nu e filosofică ci literară. Ar trebui, dimpotrivă, să ne asumăm această natură "eminamente poetică" nu ca pe o pricină de peiorație ci ca pe o emblemă de noblețe. Dacă aceasta e originalitatea noastră, de ce să nu o etalăm ca amprentă de identificare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Structures and Practices of Power, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Croce, Benedetto, Elemenți di politică, Laterza, Bari, 1925. ---, Storia della età barocca în Italia: pensiero, poesia e letteratura, vită morale, Laterza, Bari, 1929, pp. 77-98. ---, Indagini șu Hegel e schiarimenti filosofici, Laterza, Bari, 1967. Dionisotti, Carlo, Machiavellerie: Storia e fortuna di Machiavelli, Einaudi, Torino, 1980. Eisenstein, Elisabeth, The Printing Press aș an Agent of Change: Communications and Cultural Transformation în Early Modern Europe, vol. 2, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. Felice
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acestei școli de istoriografie a Renașterii italiene, riscă mai curând să eclipseze decât să clarifice logică internă a ceea ce la momentul respectiv a constituit o adevarată "mișcare" și care s-a ocupat într-un mod deosebit de serios de probleme metodologice, filosofice și chiar politice care s-au menținut în istoriografia actuala. Scopul acestui studiu este de a reconstrui din interior motivele ce au condus la dezvoltarea acestei școli istoriografice, explicând în același timp interesul deosebit de puternic, până acum prea puțin explorat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Controverse medievale și renascentiste asupra doctrinei aristotelice despre "eternitatea lumii" fuseseră tratate până atunci că dispute rezervate doar filosofilor naturii și teologilor. În timp ce eternalismul afirmația că lumea nu a fost creată și a existat întotdeauna a fost considerat o doctrină filosofica veche ce ieșea din când în când la suprafață în universitățile medievale și în Conciliile Bisericii, ideea că ea ar fi putut avea un impact în alte zone culturale rămânea neexplorata. Istoricii moderni ai aristotelismului renascentist și ai averoismului au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
motor este mai degrabă contemplativ, decat activ 6. Deși Averroes a afirmat ca toti filosofii antici au fost eternaliști, eternalismul peripatetic a fost fără îndoială universal acceptat, chiar dacă doctrina impunea respect și a generat un interes intens în alte școli filosofice. Stoicii susțineau că lumea este în permanență consumată de foc și renăscuta, iar epicurienii că lumea, la fel ca toate lucrurile, vă pieri. Puterea argumentului peripatetic pentru eternalism se datorează faptului că neo-platoniștii de mijloc, cum ar fi Taurus și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și de durată. Încercarea de a potrivi relatarea biblică a creației în cadrele intelectuale ale filosofiei antice și istoriografiei a devenit o preocupare majoră în scrierile lui Philon din Alexandria, Origene, Eusebiu și Sf. Augustin care a atacat direct eternalismul filosofic în Cetatea lui Dumnezeu, dezvoltând ceea ce avea să devină setul de argumente creștine standard împotriva doctrinei 7. Augustin a fost urmat de Boethius și mai târziu de către John Scotus Eriugena, iar creaționismul a rămas un punct cardinal al doctrinei creștine
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]