11,568 matches
-
literaturii române -, la Cenzură. Apoi redactor șef-adjunct la unica și uriașa editură de stat E.S.P.L.A., Editura de stat pentru literatură și artă, de pe strada Orlando. Adjunctul lui Petru Dumitriu, în anii săi de penibilă prostituție literară (Vânătoare de lupi, Pasărea furtunii și, mai ales, Drum fără pulbereă, dar și de glorie reală, prin publicarea trilogiei Cronică de familie. Ali mi-a mărturisit și mi-a arătat o cupură dintr-un ziar de epocă în care P. Dumitriu recunoștea că „prozatorul Al.
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apoi cu cronicarii moldoveni și munteni, și apoi cu primele producții naive ale unor boieri, cu susținerea unor domni, la curțile lor, a unor scribi sau călători străini, bibliotecari sau „aventurieri”, spirite curioase deschise lumilor de la marginea imperiilor, și-apoi furtuna pașoptiștilor, care au schimbat moda vestimentară, dar au fost și „importatori” de alte reflexe și „mode” culturale străine! Pașoptiștii care s-au amestecat cu romanticii noștri, care, la rândul lor, s-au „lovit”, luptat și „ignorat” uneori cu „modernii” și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar și harul și tenacitatea de a produce artă veritabilă. Exemplele sunt destul de numeroase și notabile, prestigioase: un A.E. Baconski, un Geo Dumitrescu sau Miron Radu Paraschivescu și chiar Petru Dumitriu care, după rușinoasele romane Drum fără pulbere, Pasărea furtunii și Vânătoare de lupi, publică nu numai trilogia care stă în picioare și azi, minus finalul, Cronică de familie, dar, izgonit din posturile înalte în administrația culturală, se aruncă, aproape, într-o literatură de dizident și de dizidență!... Sigur, radicalizarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca să zidesc o biserică..." Mă privește blând, zâmbind. Nevinovat și simplu sue înnainte, culege un fir înflorit din iarbă, îl miroase, și pletele lungi, negre, îi fâlfâie în aburirile vântului. Suim, suim, apoi coborâm coasta stâncoasă, printre arbori risipiți de furtună. Brazi nalți, ca ziduri negre înconjură Agapia veche din deal. Simt puternic mirosul rășinei brazilor. În liniștea zilei, coborâm spre Agapia din vale. Se aude sunetul ascuțit, nou, sălbatec al fierăstrăului cu abur care despoae munții. La un cot al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a pogromurilor e în foarte mare cinste în cenușiile întinderi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
românesc, așa cum la cinematograf, Judex și Holmes sunt eroii mulțimilor. Însă ei nu sunt eroi decât datorită întâmplării. Ei nu fac nimic bine. Întâmplarea și elementele naturii îi favorizează necontenit. [1919] MIHAIL SADOVEANU ( M.S. COBUZ) DESPRE SINE ȘI DESPRE ENRIC FURTUNĂ* Nota aceasta, dacă ar fi apărut când eram amândoi necunoscuți, n-avea nici o importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fără valoare, făcută nu știu de cine. Traducerea Calafatului din volumul sus pomenit, a fost într-adevăr făcută de un prietin bun al meu, scriitor cunoscut în lumea care apreciază versurile. Pot să-i spun numele: e vorba de Enric Furtună.3 D. Tzigara-Samurcaș dorea să aibă o traducere a Calafatului și a vorbit despre asta cu mine și cu Șt.O. Iosif. Eram în corespondență cu Enric Furtună; i-am propus să-mi trimită o versiune. Mi-a trimis-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care apreciază versurile. Pot să-i spun numele: e vorba de Enric Furtună.3 D. Tzigara-Samurcaș dorea să aibă o traducere a Calafatului și a vorbit despre asta cu mine și cu Șt.O. Iosif. Eram în corespondență cu Enric Furtună; i-am propus să-mi trimită o versiune. Mi-a trimis-o. E adevărat, în mine stăruiau rămășițele unui versificator; era lângă mine și Șt.O. Iosif, care, în ceea ce privește traducerile, e neîntrecut. Amândoi am scuturat și am pieptănat traducerea prietinului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca poezia să apară anonimă. Iscălitura în josul bucății a fost pusă fără știrea mea. Mă bucur că pot găsi acum prilejul să fac dreptate unui prietin cu care am visat și am lucrat odinioară. Asta îmi aduce aminte că Enric Furtună a mai fost nedreptățit o dată. Acum 11-12 ani, încă în liceu, Enric Furtună lucra foarte mult cu un oarecare versificator, M.S. Cobuz. Lucrau multe în entuziasmul acela al tinereții. Își scriau scrisori în versuri. Unul scria drame, altul avea mania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mea. Mă bucur că pot găsi acum prilejul să fac dreptate unui prietin cu care am visat și am lucrat odinioară. Asta îmi aduce aminte că Enric Furtună a mai fost nedreptățit o dată. Acum 11-12 ani, încă în liceu, Enric Furtună lucra foarte mult cu un oarecare versificator, M.S. Cobuz. Lucrau multe în entuziasmul acela al tinereții. Își scriau scrisori în versuri. Unul scria drame, altul avea mania să le prefacă. Era o muncă încordată, cu folos, menită însă să râmâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încordată, cu folos, menită însă să râmâie obscură. Au lucrat și la o traducere din Wildenbruch, Cântecul vrăjitoarei. Această poemă romantică a apărut în Pagini literare. A fost iscălită de M.S. Cobuz; trebuia să figureze alături și numele lui Enric Furtună. Greșala a fost a unui prietin, care a copiat și a trimis bucata la revistă, fără învoirea noastră. Cântecul vrăjitoarei trebuia să rămâie necunoscut ca și atâtea alte lucruri, care ne-au legat prietenia, în vremea când, în înfrigurarea anilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își învață nevasta să pedaleze la o bicicletă, ca să economisească banii de tramvai și metropolitan, pecând aproape, în străzile moderne, huruie zgomotul vieții și sforăie neîntrerupt automobile, autobuze, tramvaie, iar sub fața pământului, în subterane, cu vuiet de tunet și furtună trec metropolitanele electrice. La Pat și Patachon, la cinematograf, lumea din sală râde cu atâta poftă, cu hohote mari și nestăpânite, cu chiote de râs, încât e o plăcere să vezi un public așa de bun și de dispus. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rădăcina unui pom ceva. După ce pleacă bătrânul, se duce și băiatul și controlează, găsește bani, banii Armencei asasinate, fără nicio îndoială! Îl apucă o disperare fără nume, ș-o durere zdrobitoare îi apasă sufletul. Umblă rătăcind cu capul gol, prin furtună și ploaie noaptea, târziu se hotărăște să se retragă acasă, ud, bolnav și cu febră. Nu trece mult și se declară ftizia galopantă și se pune la pat. În timpul boalei lui, nu poate suporta prezența lui tatu-său. Bătrânul are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cărămidă aparentă sau ziduri vopsite în colori vii; clopotniți ascuțite; un aer de viață tihnită și patriarhală solid așezată. În jumătate de ceas cerul se întunecă de pretutindeni; ploaie violentă. Ora 4 d.a. În sus de Linz a trecut o furtună cu ghiață. S-arată brazi. Un măr înflorit: deci suntem în locuri înalte. Regensburg în munți Dunărea mică. Aici sunt mine de sare: export în Ungaria și Bulgaria. Nurenberg; răcoare după ploaie. A propós de Olanda: Voltaire: C'est un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Înturnându-se din Pocuția cu Bogdan, Ștefan Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele muntelui. Gospodarul nu-l cunoaște; se tângue pentru durerile lui și Vodă aduce alinare tot fără să se afle cine-i, decât mai târziu. Furtuna își umflă vocea grozavă Nour zdrențuit de vânt Un uragan negru năvăli asupra codrilor Un cimpoeș cânta în sat la Rădășeni Cum au trecut tatarii în ziua patra de Paști pe deasupra gropii Rădășenilor fără să vadă satul, și deatuncea ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI. Cum trăiesc Ilisafta și Marușca și cu Manoluță. Cum au fugit și ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai la Ieslele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Agias Pavlos, Castamoniti. călăresc pe catâri au clopote la gât Melchisedec Leu Isauriaonul Antim iconoclastul Sava Teodor Despina a restabilit icoanele la 842 în ziua Duminicii Ortodoxiei Lavra Pantocratos Vatopedi Vatopedi (Vatos = smeură) (pedion = copil) Aici a eșuat, după o furtună pe când se întorcea dela Neapole cu mama sa și cu fratele său Onoriu Arcadiu, fiul lui Teodosie împărat. Călugării cunoscând în el după chip frumos și semne pe fiul împărătesc l-au dus la Bizanț. Iar Arcadiu a construit, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cercase să scape în tabăra Moldovenilor. A fost însă ucis.). Pleacă, singur, trist, noaptea, pierde un cal cu scule și bani. După patru zile de rătăcire, zdrobit se culcă, și în timpul somnului și cellalt cal fuge. Singur, pe jos, în furtună și ploae, rămâne cu capul gol gugiumanul i-l răpiseră crengile spinoase ale codrilor. Patru zile n-a dormit și n-a mâncat și cu greu a ajuns la Ciceu după ce s-a întâlnit cu Mailat, voivodul Transilvaniei și după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a tipărit 40-50)! Au participat la prânz Ion Dragu, din partea ministerului propagandei. Un agent de la legația turcă (probabil grec). Un funcționar al ministerului propagandei, care nu știu cum îl chiamă. Apoi: Herescu, Mircea Damian, Corneliu Moldovanu, Sorbul, Camil Petrescu, Ion Pillat, Horia Furtună. Total, 12. Dragu a propus să facem o călătorie în orient cu unul din vasele noastre: Istambul, Atena, Tel-Aviv, Ierusalim, Alexandria, în vremea vacanței de Paști. S-a vorbit la masă și despre desființarea ministerului propagandei și trecerea elementelor componente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un om poate fi distrat din pricina unei mari pasiuni, ori a unei mari insensibilități. Limba e un instrument ale cărui resorturi nu trebuie să scârțâie. Mai aproape dinții decât părinții. Inima e totdeauna la ordinile inimii. Amorul care trăiește în furtuni și prosperă în mijlocul perfidiei nu rezistă totdeauna calmului fidelității. Cuvântul e gândirea exterioară și gândirea cuvântul lăuntric. Frica e cea mai grozavă dintre suferinți, pentrucă atacă în primul rând rațiunea și paralizează inima și spiritul. Cea mai mare parte dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1945]* 12.VI 7.20. plecare (ora Moscovei 8.20) 9. Trecem Nistrul (ora 10 Mosc.) În Ucraina, pământuri comasate și ferme. Plutim la 2200 m. înălțime. Nipru panoramă largă. Trecem pe deasupra norilor. După Kiew intrăm în nouri deși și furtună. Se luminează apoi și rămânem tot deasupra grămezilor lânoase de nouri. Vom ajunge la Moscova cătră ora 14 rusă (13 Buc.) Ora 2 fără 1/4 ajungem, după ce am trecut pe deasupra unei regiuni mari de uzine, fabrici și culturi aliniate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria de femeie e destul de grea. Orice femeie se plictisește de la o vreme de virtute. Des la oglindă, rar la treabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria de femeie e destul de grea. Orice femeie se plictisește de la o vreme de virtute. Des la oglindă, rar la treabă. Femeia se uită des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1 Adesea cunoscuții nu sunt prieteni ci umbre: când e soare, apar; când e nour și furtună nu se mai văd. *1 Singurătatea, minunat și frumos lucru: e o plăcere să mărturisești asta cuiva. *1 Prinții aveau odinioară pe lângă ei bufoni; în vremea din urmă numai proști. *1 Cât stau oamenii în picioare se deosebesc tare unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Față de această neînțelegere atât literară cât și științifică, Academia de Inscripții din Paris s-a socotit datoare să delege pe cel mai autorizat expert al ei ca să descurce treaba; și iată versiunea acestuia: "Acest altar e închinat zeului vânturilor și furtunilor, spre a-i domoli mânia." *1 A fost numit bibliotecar al casei regale un ignorant care nu citise niciodată nimic. E ca un eunuc pus să păzească seraiul Sultanului. A propos de Lamartine conducător de stat, Veuillot a spus: "Franța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]