9,490 matches
-
bazele unui institut electrotehnic similar celui de la Iași, în care organizează, în anul 1926, primul post de radiodifuziune din România. Vom încheia cu un citat dintr-un text al academicianului Ștefan Procopiu, „Universitatea din Iași îi datorează o parte din gloria ei, fizica îi datorează o serie de descoperiri...Elevii și elevii elevilor lui îi cinstesc și-i vor cinsti numele”. Iar noi românii, nu trebuie să uităm că din laboratorul lui Dragomir Hurmuzescu au plecat pentru prima data in eter
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și manieră în care noi receptam reflectarea medalistica a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și că „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat, în 1897 și a făcut studiile universitare de drept la Universitatea ieșeana, după care obține doctoratul în drept penal la Paris, în anul 1920. La vârsta de 24 de ani, în 1921
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Friedrich Dürrenmatt), sunt cele din volumul Moscuna (1975). Piesa titulară e o narațiune pseudopolițistă, un fel de replică parodic-fantastă la Emil și detectivii de Erich Kästner, cu accente inteligent satirice. Și celelalte povestiri (Mario Martin, Un sandviș cu șuncă, Gloria doctorului Odel ș.a.) combină ingrediente bine administrate: umorul negru, observația moravurilor dublată de satira caustică, recursul la fantastic, miraculos, la panoplia literaturii SF etc. Cu Pegasul troian (1976) V. inițiază exploatarea unei zone care avea să îi aducă un oarecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
că reconstrucția Franței din perioada postbelică a fost considerată drept un obiectiv național și orice altceva dezvoltarea economică, politica urbană și regională trebuia să se încadreze în această perspectivă. Motto-ul Politehnicii era: "pour la Patrie, les sciences et la glorie".* Această perpectivă națională era încorporată în sistemul de planificare "le Plan national" conceput de Jean Monet. Curând a devenit clar că sistemul tradițional de guvernare teritorială bazat pe departamente și municipalități nu era adecvat pentru a răspunde problemelor administrative și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trad.) # Tabelele indică mediile anuale. Rândul al doilea de numere în italice reprezintă procentul imigrării totale pentru fiecare naționalitate într-o o perioadă de timp dată. * organizație non-guvernamentală cvasi-autonomă (nota trad.) * o adevărată revoluție (nota trad.) * "pentru Patrie, știință și glorie" (nota trad.) * Picioarele negre (nota trad.) * multi-level governance-în original (n.r.) * "fagure" (nota trad.) * there is no taxation without representation în original (n. r.) * Monitorul Oficial (nota trad.) ** Casa de Economii și Consemnațiuni (nota trad.) * "Single Market", în original, în limba engleză
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
purtător al puterii). Definind capacitatea de a produce efectele dorite, puterea înregistrează diverse forme de manifestare: bogăție materială, forță militară, autoritate civilă, capacitate de influențare a opiniei publice ș.a. "Dintre nenumăratele dorințe ale omului, dorința de putere și aceea de glorie sunt cele mai importante"49, notează Bertrand Russell. În spațiul politic, dorința de putere poate fi considerată promotoarea tuturor acțiunilor importante în contextul problemelor sociale. Concepută, din punct de vedere sociologic, ca formă a puterii sociale specifică societăților civile, puterea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și cea publicistică, alți critici ajung la supralicitarea publicisticii eminesciene, în variate formule: "oricât l-am admira pe Eminescu ca poet, și mai multă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cont de specificul autohton, Eminescu pledează pentru măsură, în adoptarea "formelor străine", și pentru adaptarea acestora la profilul spiritual și la nevoile neamului românesc: Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Descartes și până la romantici, pentru vina de a fi căutat aflarea adevărului prin metode subiective, pe căile persuasiunii, nu prin metodele "ortodoxe" ale rațiunii. Cred că, deși nu totul este foarte exact în aceste afirmații, știut fiind că momentele de glorie a retoricii nu numai că au existat, că nu au fost puține și că au purtat nume ilustre Aristotel, Quintilian, Lamy, Dumarsais, Fontanier, iar, foarte aproape de noi, grupul de la Liège al cărui succes traduce de fapt necesitatea unei resuscitări -, paragrafele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este posibil ca transgresările să se producă și din alte motive decât cele ale unui "preaplin" realizat de epoca sau curentul anterior (și o explicație ar fi și erodarea fundamentelor vechiului nivel, care nu se produce neapărat în momentul de "glorie" al acestuia). De altfel, în acest sens se poate lectura ca un posibil indiciu al acestui tip de interpretare și neîncrederea exprimată de Baudrillard în ceea ce privește posibilitatea de a mai realiza în Europa nivelul de modernitate al Americii (acest lucru nesemnificând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atâta cinste, în timp ce viața mizerabilă a acestora li se pare atât de fermecătoare și o socotesc dulce și suavă deși în realitate este atât de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și roua doctrinei cerești nu au semănat-o doar printre credincioși, ci ei s-au dus în țările păgâne și în cele ale sarazinilor unde au mărturisit adevărul, multora dintre ei fiindu-le dat să culeagă de acolo chiar și gloria martiriului. Lumea, auzind de moartea sa, răspândește vestea 11. Prietenul lui Dumnezeu, Francisc, a predicat împreună cu frații săi timp de mulți ani Evanghelia păcii în orașul Roma și în zonele învecinate, restituind creditorului său talantul primit cu o dobândă semnificativ
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
minor: «anul Domnului 1262, după capitulul din Halberstadt, în Duminica Jubilate», în timp ce fratele Baldovin scrie, el «de-acum bătrân și slab» este de acord «să povestească». De aici pornește povestirea, cu anul 1262; adică de la constatarea plină de bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a lui A. BIANCHERI, La Cronaca, Milano 1972. Pr. dr. Gilberto Aquini Prolog Fraților din Ordinul Minorilor ce locuiesc în Germania, fratele Giordano din Giano, din Valea Spoletană, urează pentru prezent perseveranță în ceea ce este bun iar pentru viitor o glorie fără sfârșit cu Cristos. Când povesteam uneori episoade despre obiceiurile familiare și despre viața primilor frați trimiși în Germania, majoritatea celor ce ascultau rămâneau edificați; am fost rugat de mai multe ori să scriu ceea ce povesteam ca și alte fapte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oferit material unor scriitori excelenți și experți în arta de a compune. Dacă iau în considerație umilința și nevrednicia mea și a acelora care împreună cu mine au fost trimiși în Germania, și o compar cu starea actuală de înflorire și glorie a Ordinului nostru, rămân uimit și preamăresc în inima mea milostivirea divină, simțindu-mă constrâns să înalț către voi această voce apostolică: «Prețuiți vocația voastră, fraților: nu sunt mulți cei înțelepți trupește care au dat formă Ordinului nostru cu înțelepciunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fericitului Francisc martiriul, viața și legenda acelor frați, auzind că în ea i se aduceau laude și văzând că frații se mândreau cu martiriul acelora, deoarece el era cel mai mare disprețuitor de sine însuși și nu accepta lauda și gloria oamenilor, a refuzat acea legendă și a interzis lectura ei spunând: «Fiecare să se laude cu propriul martiriu și nu cu al altora». Și astfel, toată acea primă misiune nu s-a ales cu nimic, poate pentru că încă nu sosise
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
săraci, dar, în același timp, sunt cei mai culți și cei mai apreciați. Trebuie găsit un echilibru între exigențele aparent contradictorii ale simplității, sărăciei și minorității la care ține cu încăpățânare, dar nimeni nu ține mai mult ca el la gloria înțelepciunii, a predicării și a [practicării] spovezii. Acestea sunt trei domenii ce aveau o putere foarte mare în societatea creștină a secolului al XIII-lea. Toma identifică cu precizie liniile principale care au dus la o rapidă răspândire și afirmare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alții. De aceea, dacă se aduce în atenția apostolatului nostru vreo acțiune de-a voastră care să tulbure claritatea sfințeniei voastre, ne simțim desigur cuprinși de o durere cu atât mai mare, cu cât nu ne îndoim că, considerându-vă gloria noastră și principala stea a întregii Biserici universale, îi diminuați splendoarea în mod vizibil prin umbrirea frumuseții voastre. 2. A ajuns în mod insistent la urechile noastre o chestiune într-adevăr gravă, și despre care se bârfește, că unii dintre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
asumi rolul de a crea vedete Într-un mediu de afaceri ultracompetitiv ar putea fi cea mai mare capcană În care poate cădea un manager. Cu toate acestea, managerii continuă să practice „furișarea fundașului”, astfel Încât să se bucure exclusiv de glorie. Gândiți-vă la următorul aspect. O coordonatoare tânără și talentată vine cu un concept inovator pentru dezvoltarea departamentului ei, dar ideea Îi este respinsă de un manager critic. Ulterior, managerul preia ideea și o transmite superiorilor ca fiind a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
drept protagoniști pe managerul companiei de top și pe mijlocașul cu care am fost coleg În liceu. Cu toții au fost implicați În conjuncturi În care obiectivul nu putea fi atins fără o echipă competentă. Cu toții au decis să guste singuri gloria și cu toții au suferit consecințele unei astfel de decizii. Lester Thurow, decanul de la Sloan School of Business din cadrul MIT, a spus-o cel mai bine atunci când a remarcat importanța de a aprecia contribuția membrilor echipei În cazul unei victorii. „Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dintr-o singură lovitură. Ele sunt suma multor eforturi mai mici. Învățați-i pe membrii personalului că detaliile contează și că nu trebuie să uite de ele. 4. Arătați-le angajaților care sunt elementele succesului. Învățați-i valorile victoriei, precum și gloria acesteia. 5. Sărbătoriți atât pierderile nemeritate, cât și victoriile personalului dumneavoastră, dacă angajații au depus eforturi mari. Singurele pierderi pe care un manager trebuie să le considere de neacceptat sunt cele meritate. Cea mai periculoasă capcanătc "Cea mai periculoasă capcană
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
-și atinge țelurile.” Larry Bird, jucător profesionist de baschet E greu să scrii o carte cu 57 de „Capcane” și s-o lași pe cea mai periculoasă la urmă. În filmul Amadeus, Salieri spunea că trebuie să sfârșești În plină glorie, ca lumea să știe că nu mai ai ce dărui. Din fericire, asta urmează să fac. Povestea pe care am s-o spun este Întru totul adevărată. Viața dă cele mai profunde lecții pe cele mai simple căi și, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nou centru cosmic, al lumii și al sinelui său, dovedind că între patrie și lume nu există contradicție. Ovidiu va avea însă mereu, ca punct de sprijin, limba latină, patria sa interioară în care visează și scrie și în care gloria faptei îi va asigura nemurirea. Relegarea lui Ovidiu are, așadar, nu numai o dimensiune materială geografică, juridică sau politică -, ci, mai cu seamă, o dimensiune spirituală, anume condiția tragică a omului în lume. Acestă condiție umană a fost definită memorabil
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Roma noaptea, călătoria pe mare furtuna, viața la Tomis iarna. Aceste proiecții ale eului său poetic depășesc animismul mitologic și prevestesc sonuri romantice. Ovidiu reflectă, pentru prima oară în poezia latină, nostalgia Romei, influențând astfel toți poeții care au slăvit gloria cetății eterne, devenită categorie spirituală, patrie ideală a civilizației. Peste veacuri, Goethe va declara că se simte un exilat când pleca din Roma. Prin aceste semne poetice, Ovidiu este, așa cum s-a spus, un romantic 36 ante litteram. Temele mari
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mi-au întors spatele [...]" (v. 5-8). Voi sunteți puținii prieteni care constituie un nucleu puternic (pars estis pauci potior) și care ați considerat că este rușinos să nu mă ajutați deloc la greu (rebus in arctis)" (v. 25-26). De aceea, gloria acestor prieteni fideli va fi nemuritoare ca și cea a lui Tezeu și Pirithous, a lui Oreste și Pylades. Aici Sauromații și Geții vă cunosc deja spune poetul și această mulțime barbară aprobă asemenea suflete (v. 37-38): ca și cum în această
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]