9,602 matches
-
timpul acestora au făcut fenomenul comunității să fie mult mai evident prin dezagregarea lui. Transformările provocate de aceste două mari evenimente au intervenit într-un context social caracterizat prin viață pastorală, familie lărgită, existență dusă în cadrul unor comunități stabile. Ulterior, inovațiile tehnice, mobilitatea socială ridicată determinată de necesitatea găsirii unui loc de muncă, apariția industriilor, dezbinarea familiei, toate acestea au dus la destrămarea comunităților și punerea lor sub semnul întrebării. După revoluții viața socială a început să fie sinonimă tot mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
începutul procesului de globalizare. O poziție extremă, ar fi aceea de a considera întreaga istorie ca un proces de globalizare. Dacă înțelegem istoria ca un proces amplu prin care societățile mai înapoiate preiau modele politice, structuri sociale, stiluri de viață, inovații tehnologice și modele culturale de la națiunile (regiunile) mai dezvoltate, deci dacă conceptualizăm istoria ca un continuu proces de difuziune culturală, și de uniformizare, atunci, într-adevăr, ea pare a fi sinonimă cu globalizarea. Dar aceasta este totuși o opinie extremă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993. O perspectivă socio-culturală asupra tranziției în România, în Sociologie Românească, anul IV, 2, pp. 141-148. Cochrane, Nancy, Lundell, Mark. 1991. Agricultural privatization and Land Reform in Central
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe bazele inductive, comparatiste ale literaturii universale. Punerea sistematică pe același plan, în toate aceste lucrări, a literaturilor din vest și est, occidentale și orientale, reprezintă în critica românească oricât de fals ar suna afirmația în gura noastră o anume inovație. De fapt, alții ar trebui să aducă aceste dovezi. Procedăm, în ce ne privește, doar printr-un expedient total nedorit și în disperare de cauză. Dacă prestigiul criticii românești, de tip teoretic, de idei, este atât de mic, aceasta se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Otopeni-București - 2.VIII.1949, București), poet și autor dramatic. Prieten și admirator al lui Al. Macedonski, C., fiul unui proprietar de moșii în Ilfov și Vlașca și fratele lui Aristide Cantilli, a fost atras în București de boema cu gustul inovației și al insolitului. Avea pasiuni tehnice și sportive: ciclism, automobilism, aviație. În 1894, împreună cu Al. Macedonski, întreprinde prima cursă ciclistă la noi și scrie reportajul Pe velociped cursa între București și Brașov. Este animatorul societății „Unirea velocipedică română” și stabilește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
mod obișnuit de D. Stăncescu sau I. S. Spartali, din J.-J. Rousseau, B. Franklin, Novalis, Lenau, Lamartine, Andersen, Hugo, Musset, Schopenhauer, Fr. Sarcey, Turgheniev, René Ghil, Pierre Loti, Anatole France, Jules Lemaitre, Conan Doyle, Gabriele D’Annunzio ș.a. O inovație e ancheta întreprinsă printre scriitorii români asupra modului de lucru al fiecăruia. Răspund, între alții, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Teleor, C. Mille și Al. Macedonski. „Poșta redacției”, redactată cu o grijă deosebită de D. Stăncescu, se adresează lui Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
parodist: persiflează scrierile moderniste, „decadente”, face schime de amuzament citind stanțele macedonskiene. Oricum, C., care avea să-l prefere, ca poet, pe G. Coșbuc lui M. Eminescu, manifestă o receptivitate insuficientă față de lirism. Mai e și ostilitatea lui dintotdeauna în fața inovației, fie ea în literatură, pictură sau muzică. Altfel, pastișele după Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, G. Coșbuc fac dovada unei virtuozități de netăgăduit. Și tot așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
este "inovator", atunci intervalul de timp este mai puțin relevant. Dacă, în schimb, regimul nu este inovator, atunci acesta ar trebui să rămână la putere cel puțin cincisprezece sau douăzeci de ani (adică o generație) pentru a fi relevant. Prin "inovația" produsă de regimul autoritar se înțelege gradul de transformare și de instituționalizare a regulilor, a modelelor, a relațiilor și a normelor care conduc, adesea, la o nouă constituție, la instituții noi și la o consolidare sau diminuare a intereselor, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
privilegii actorilor de la putere, s-au modificat sau nu reguli și proceduri instituționale autoritare, s-au influențat raporturile elitelor politice cu electoratul lor [Munck și Skalnik Leff, 1997, Linz și Stepan, 1996, Karl și Schmitter, 1991]. Există legături importante între "inovație" și modul de tranziție. Dacă tranziția este discontinuă, "inovația" instituțională este mai puțin relevantă, deoarece noua clasă politică transformă instituțiile autoritare. Dacă tranziția este continuă, inovarea produsă de regimul autoritar este mai pregnantă, deoarece ea menține o influență puternică a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reguli și proceduri instituționale autoritare, s-au influențat raporturile elitelor politice cu electoratul lor [Munck și Skalnik Leff, 1997, Linz și Stepan, 1996, Karl și Schmitter, 1991]. Există legături importante între "inovație" și modul de tranziție. Dacă tranziția este discontinuă, "inovația" instituțională este mai puțin relevantă, deoarece noua clasă politică transformă instituțiile autoritare. Dacă tranziția este continuă, inovarea produsă de regimul autoritar este mai pregnantă, deoarece ea menține o influență puternică a instituțiilor și politicilor existente față de cele ulterioare. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
clasă politică transformă instituțiile autoritare. Dacă tranziția este continuă, inovarea produsă de regimul autoritar este mai pregnantă, deoarece ea menține o influență puternică a instituțiilor și politicilor existente față de cele ulterioare. În acest moment, este necesară relaționarea variabilelor "cheie" ale inovației regimului, durata și modul de tranziție, cu calitatea democrației din post-tranziție. Figura 1 prezintă, din perspectiva calității noilor regimuri, câteva dintre "moștenirile" (principale) pe care regimurile autoritare le transmit democrațiilor. Am introdus o prima distincție între instituțiile și regulile regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este mai mică, fiind încă prezentă; un spațiu necompletat indică lipsa respectivei dimensiuni. Figura 2. Dimensiuni relevante pentru moștenirea autoritară: Europa de Sud și America de Sud Țări Dimensiuni Italia Spania Portugalia Chile Brazilia Uruguay Argentina Durată X X X X X Inovație istituțională X X X X X x x Tranziție continuă X X X X Durata este deosebit de importantă pentru Portugalia, Chile, Spania și Brazilia și este mai relevantă atunci când aceasta este însoțită de inovare instituțională, ca în Portugalia și Chile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unor instituții autoritare de socializare). În ceea ce privește "inovarea" instituțională, Portugalia și Chile sunt caracterizate ca fiind sisteme extrem de inovatoare. Interesant este că, în ambele cazuri, a existat o asemănare periodică cu fascismul italian (un alt caz în care există o puternică inovație). Chiar și în Spania și Brazilia există regimuri destul de inovatoare, deși, în termeni comparativi, gradul de inovare este mai mic; în ambele cazuri constatăm, o dată în plus, că durata produce o consolidare a inovației. Uruguay și Argentina au fost regimuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caz în care există o puternică inovație). Chiar și în Spania și Brazilia există regimuri destul de inovatoare, deși, în termeni comparativi, gradul de inovare este mai mic; în ambele cazuri constatăm, o dată în plus, că durata produce o consolidare a inovației. Uruguay și Argentina au fost regimuri inovatoare într-o conotație negativă: cele două regimuri au restaurat de fapt aparatele de securitate responsabile pentru represiune, folosindu-le la comiterea abuzurilor fără precedent în istoria celor două țări. În Spania și în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Explică apoi că evoluția lumii merge în sensul socializării, că fiecare trebuie să devină conștient că are un interes în socialism și că descoperirile științifice vor fi cele care vor garanta "o marjă mai mare de libertate". Cercetarea duce la inovație care, la rîndul ei, de-termină producția și apoi consumul (...). Este suficient să ne uităm la publicitatea televizată pentru a ne da seama că nu consumatorul hotărăște ce va fi produs, ci că producătorul este cel care îl convinge pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
specialitatea mea fiind proprietatea industrială și protecția juridică a creațiilor intelectuale. B.C. Vă interesau mai mult brevetele decît mașinile de calcul? J.-F. B. Nu, brevetele nu erau decît un instrument pentru mine. Ce m-a interesat întot-deauna a fost inovația, creația, noutatea. B.C. Cum l-ați cunoscut pe Jacques Sauvan? J.-F. B. Jacques Sauvan e un om foarte discret, foarte rezervat. Îl cunosc din 1964. Eram încă un tînăr inginer la cabinetul de proprietate industrială Beau de Loménie, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
profeții nu fac carieră. La vremea respectivă, ne aflam chiar la începutul marilor sisteme informatice și, din nefericire, sin-gurul client era statul, "experții" erau politehnicieni, care nu sînt cei mai competenți. De altfel, unde poate fi găsit un "expert" în inovație? E un paradox. B.C. Ce ați făcut după aceea? J.-F. B. Am evoluat puțin altfel; l-am întîlnit pe Roger Tallon, un designer francez foarte renumit. A fost implicat în amenajarea TGV-ului și a trenului Corail. L-am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
trei creiere: trunchiul cerebral, moștenire de la creierul reptilian, sediu al funcțiilor de bază (foame, sete, atac și apărare, reproducere); sistemul limbic, sediu al memoriei și automatismelor; cortexul asociativ, care nu există decît la mamiferele superioare, sediu al imaginației, creației și inovației. Jacques Robin estimează că, dacă noțiunea de PNB (produs național brut) a putut deveni o obsesie mistuitoare, acest lucru s-a întîmplat grație intoxicării sistemului limbic al oamenilor: memoria și automatismele lor au fost puse în servicul modelului dominant propus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la care au participat și cîțiva membri din Grupul celor Zece. A fost creat Macroscope, o asociație menită să difuzeze un buletin lunar de informație și reflecție. Serge Lier, inginer minier, conducea atunci un cabinet de ingineri-consilieri. Foarte interesat de inovație, crease împreună cu cîțiva tineri ingineri de la Grandes Écoles (Marile Școli) societăți de patrimoniu și fondase un club pentru a finanța între-prinderi cu risc. A decis să finanțeze Macroscope. Annie Batlle, colaboratoarea sa, participă la această întreprindere în 1977. Aventura Macroscope
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și de o credință indiscutabilă în capacitatea acesteia de a rezolva tot felul de probleme, se instaurează puțin cîte puțin o viziune mai critică și mai puțin triumfalistă, dar marcată în continuare de noțiunea de progres și de atracția spre inovație, tehnologiile de vîrf și încrederea în pertinența unor relații strînse cu politicienii. În ultimul rînd, va fi tratat impactul acestui grup prin cărțile și revistele publicate și centrele create: impact asupra schimbărilor de "mentalitate", difuzarea (sau popularizarea) noilor concepții sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din ce în ce mai mult activitatea motorie, al cărei element cel mai reușit este mîna umană, de activitatea verbală, a cărei expre-sie cea mai evoluată este limbajul uman. Acest al treilea creier este cel al imaginației, al creației, al asociațiilor de idei, al inovației; b. Încep să devină evidente și modurile de articulare dintre înnăscut și dobîndit, dintre ereditate și învățare, pentru a ne face să înțelegem fixarea a ceea ce omul învață din mediul său în interiorul suportului programului genetic". Regăsim și aici referirea la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de ordin social și, în ultimul rînd, progresul științei pentru ea însăși 154. Salomon precizează că, "născută pe un fond de preocupări strategice, politica științei nu a părăsit deloc acest context"155 și că, "așa cum o firmă care introduce o inovație pe piață poate să-și impună voința în fața firmelor concurente, obținerea priorității descoperirilor, în aceeași măsură ca performanțele tehnologice, apare ca semnul puterii națiunilor și, ca o consecință indirectă, ca cel al legitimității sistemelor politice pe care le apără"156
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care, după părerea sa, se dezvoltă mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un om nebun-înțelept, homo demens, "animal înzestrat cu nesăbuință" și "un adevăr uman care cuprinde eroarea", dar o eroare care poate provoca apariția unei inovații și a unei complexități mai fecunde. În cartea sa Mes Démons (Demonii mei), încercare de introspecție-retrospecție, publicată la mai mult de douăzeci de ani după Paradigma pierdută, Morin mai cita încă Grupul celor Zece. René Passet se numără printre puținii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
idei tehnologice noi. Rețeaua mea de consultanță îmi permitea să răspund repede cererii. A treia parte a activității mele consta în a interveni în toate consiliile, comitetele de bancă sau pe lîngă comaditarii care aveau nevoie să înțeleagă ce era inovația în care investeau. Rolul meu era de a explica, de a vulgariza aceste tehnici și de a-i face pe bancheri să înțeleagă de ce aveau să fie foarte rentabile în viitor. Mă ocupam de asemenea de prospectiva pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]