9,871 matches
-
luăm? — La dreapta, spuse ea. Aceea-i direcția. Ne luăm și după curentul de aer. Bunicul spunea s-o luăm spre Sendagaya, așa că ajungem astfel la stadionul de baseball Jingū. Am încercat să-mi imaginez ce aveam deasupra capului. Probabil librăria Kawade, Studioul Victor și frizeria la care mergeam eu de mai bine de zece ani. — E și frizeria mea prin apropiere. — Da? zise ea fără pic de inflexiune în voce. M-am gândit că n-ar fi fost rău deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în cadrul acțiunii “VENUS” de către compartimentul mai sus-menționat. Șeful serviciului II Colonel Șerban Petru D.Gh./CW 3 ex. RD..004502/00989 14.07/1986 Motive pentru domnul Spiridon se găseau oricând , doar apariția cărții în cele două ediții, respira generos în librării după 1989. De ce a evitat să scrie despre mine ? Ce angajament anume a excedat obligația-i firească de a face referiri la contribuția lui Tacu la rezistență anticomunistă? M-am simțit îndreptățit să fac din toate acestea un caz. Decizia
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în noaptea de 21 spre 22 dec). Casian Maria Spiridon își amintește că preț de 10 minute, cât a ajuns în fața complexului Super Copou, nu a aflat că Ceaușescu fugise . “Eram descheiat la pantofi, fără șireturi, (ce amănunt terifiant!) În dreptul librăriei m-am oprit mirat văzând pe cineva care devasta rafturile și rupea cărțile scrise de dictator și “Omagiile” L-am recunoscut pe George Pruteanu (actualul senator PNȚCD) cu care eram prieten . De la el am aflat că se sfârșise . M-a
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
bătaie. Eroul dlui Simirad susține altceva: a trecut pușcă prin Piață în mașina lui Geoge Pruteanu spre sediul pcr. Pag. 274 - (Savoarea se dilată). “Când coboram Copoul, m-am întâlnit cu actualul senator George Pruteanu, care rupea operele genialului în fața librăriei de la magazinul Copou . Cunoscându-ne foarte bine, m-am dus la el și aproape că l-am implorat : “ Ce faci, esti nebun? Eu abia am ieșit, vrei să intri tu ? Mi-a spus doar că dictatorul fugise”. (Ce drăguț!) N.n.
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Eu abia am ieșit, vrei să intri tu ? Mi-a spus doar că dictatorul fugise”. (Ce drăguț!) N.n. - Palavre ! Basne ! George Pruteanu, în ziua de 22 decembrie ora 12,09 se afla, după programul obișnuit la locul său de muncă Librăria 29, cartierul Cetățuia, la 10 km spre sud de Copou . Varianta cu G.P.cade ca o perjă fulgerată . Am înțeles domnule Spiridon, că renunțați la varianta “eliberării în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după un schimb amabil de zâmbete
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
poartă numele, pentru ajutorarea, susținerea și stimularea faptelor de cultură. Înființând fundația, principele Carol a fost condus de „considerațiuni multiple, de ordin sentimental și de ordin rațional - politic și social”. Tipografia Fundației „Principele Carol” a avut sediul în strada Latină, librăria în strada Paris, director general al Fundației fiind Dimitrie Gusti, iar director al Direcției căminelor culturale, Apostol D. Culea. Fundația tipărește cărți din diverse domenii (literatură, artă, știință, educație și cultură), publicații periodice ca „Lamura” (revistă de cultură generală pentru
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
adolescentului slăbuț și îmbrăcat sărăcăcios pe care îl întâlnea adesea în anticariatele bucureștene. A îndeplinit diverse munci pentru a-și putea plăti taxele școlare. În 1920 e angajat corector la „Anuarul economic al României”, și peste un an va conduce librăria socialistă „Casa Poporului” de pe strada Brezoianu, loc de întâlnire al militanților socialiști și social-democrați. Aderă la Uniunea Tineretului Socialist, al cărei președinte devine (1924-1926). Între 1923 și 1926 activează în gruparea studențească de stânga care edita publicațiile „Ideea universitară”, „Cultura
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
Legația Română din Viena (1921-1922), șef de cabinet la Președinția Consiliului de Miniștri (1926-1927) -, scriitorul a fost o prezență discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
negativă ce destramă spiritul și sensul nobil al vieții.” Rubrica „Bibliografie românească” înregistrează riguros și comentează toate publicațiile românești ale exilului, de la volumele tipărite la Editura Cartea Pribegiei ori în Colecția „Meșterul Manole” de la Buenos Aires până la ultimele apariții românești în librăria franceză. Începând cu numărul 10 din 1956, rubricile revistei se restructurează. „Marginalia” preia materia celor patru rubrici precedente de studii și comentarii, restul spațiului fiind consacrat creației originale. Ca și alte importante reviste ale exilului („Luceafărul”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
și, totodată, în relație nemijlocită cu mediul politic sau social. Caracterizările sunt cel mai adesea pregnante, obiective, precise, chiar emblematice. Și cărțile care au urmat, Eroii revoluției ruse (1937) sau Galeria dictatorilor (1938), au constituit la vremea lor succese de librărie. De data aceasta, interpretarea nu se mai sprijină pe impresii personale și documente autentice. Autorul face apel la un material informativ bogat, dar greu controlabil, iar judecata proprie își selectează argumentele după criterii impresioniste. Totuși, rezultatele sunt de asemenea notabile
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
De aici, și caracterul eclectic al contribuțiilor critice (critică științifică, istorică, socială și critică estetică) și literare (de la cele tradiționalist-poporaniste la cele moderniste, simboliste). Între anii 1927 și 1937, se permanentizează rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Teatru. Muzică. Cinema”, „Vitrina librăriei”, „Cărți românești”, „Cronica teatrală”, „Cărți noi”, „Cronica engleză” (semnată de Dragoș Protopopescu), „Plastica” și romanul în foileton. Articolele de fond sunt semnate de importanți oameni politici, economiști și scriitori, ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, C. Stere, M. Sevastos, M. Ralea
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
viteza circulației propriilor producții. Dar cartea nu mai presupune, astăzi, Autorul. Cartea este astăzi tot mai mult o vitrină de ornamente, pentru că vorbim despre albume, ghiduri, hărți și enciclopedii care acoperă mai bine de jumătate din suprafața de expunere a librăriilor. Cartea a devenit În bună măsură un gadget, un obiect-surpriză. Putem spune, deci, că literatura se retrage din cărți, Însoțită de ceea ce constituie arhiva de cunoaștere a culturii europene. Ceea ce se retrage este da fapt o dispunere a cunoașterii, sub
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
insulele Reunion, proaspăt-celebrul Michel Houellebecq trăiește cel puțin șase luni pe an În Irlanda, acolo unde scriitorii rezidenți sunt scutiți de plata impozitelor pe drepturile de autor. Les Particules élémentaires (1998) l-a propulsat În fruntea topurilor de vânzare În librării, hit care i-a adus și multe necazuri: proprietarii campingului unde se petrece o parte din acțiunea romanului l-au acționat În judecată pentru calomnie. Studiază la Meaux (orașul de adopțiune al personajului Bruno din Les Particules élémentaires), apoi urmează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
urmat, în același oraș, studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, încheiate în 1976. În timpul studenției, este redactor la revista „Echinox” (1974-1976). După licență lucrează ca profesor în Chiuiești, județul Cluj (1976-1977), ca librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta redacției”, girată atunci de Ștefan Aug. Doinaș, iar editorial, cu volumul În odăile fulgerului (1982), prefațat de Petru Poantă
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XLVI, București. Unul dintre primele studii de geomorfologie realizate în România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar îndreptăți să traducă sau să comenteze texte din Paul Valéry (Moralistul și grebla). Literatura străină este prezentă doar
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
frecventează cursurile Școlii de Perfecționare în Artele Grafice din București, unde predau profesorii de la Liceul „Gheorghe Lazăr”. Cărțile au exercitat o fascinație deosebită asupra lui I., care și-a dorit să devină librar, făcând chiar o perioadă de ucenicie în Librăria Socec din Iași, când învață și meseria de tipograf. În 1941-1945 luptă pe front și este luat prizonier. Întors în țară, intră în lumea presei, pe care o va sluji timp îndelungat, ocupând funcții de redactor și redactor-șef la
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-latină, luându-și licența în 1974. Refuză să ocupe vreun post în învățământ și rămâne fără serviciu până în 1977, când se angajează ca muncitor necalificat la Centrul de librării din Cluj, apoi ca vânzător și librar. Din 1988 este angajat lector la Editura Dacia unde după 1989 devine redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
localități („Amicul familiei”, „Columna lui Traian”, „Contemporanul” ș.a.). În numărul 16 din 20 ianuarie 1884, se insera și următoarea știre: „A ieșit de sub tipar Poezii de Mihai Eminescu. Un elegant volum din editura Socec. Prețul lei 4. De vânzare la librăria cea mare S. Samitca”. R.Z.
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu, în care sunt reproduse poezii, cântece, marșuri cu caracter patriotic național, „rupte din sufletul țării”, cum au consemnat
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
Barral. La sfârșitul anului 1947, lui C. îi apare la Editura Cultura Națională romanul Blocada, prima parte dintr-o trilogie epică, Simfonia dobrogeană, pe care piesa La Farmecul nopții, ca și nuvelistica debutului o anticipează. Cartea este retrasă curând din librării și interzisă de cenzura comunistă, în urma unor atacuri „marxizante” - cum le numește autorul ei - ale lui B. Elvin și Al. I. Ștefănescu. Arestat de câteva ori și eliberat din „lipsă de probe”, C. este obligat să se întrețină, între 1948
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
Slavici ș.a. Sub directa îndrumare a lui Titu Maiorescu, erijat într-un veritabil doctrinar al mișcării, estetician și critic cu sistem, s-au cristalizat trăsăturile unui prim canon literar din spațiul românesc. Alături de „prelecțiunile populare” și de c.l., tipografia, librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția lui Iacob Negruzzi (de la 1 martie 1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman, AST, 1986, 4; Marian Ciolan, Cronica de librărie, SPM, 1988, 39; Dicț. scriit. rom., I, 584-585. O.I.
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
lui viață a scris destul de mult, se pare că a și tradus (din Petrarca, Heine, Musset), însă nu a apucat să publice decât trei plachete - Cântece, Sonete, Versuri -, toate în același an, 1915. După trei zile de la apariția lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]